Știri
Știri din categoria Externe
Impulsul diplomatic pentru reluarea negocierilor SUA–Iran rămâne fragil, după ce Teheranul transmite că nu vrea discuții directe cu americanii, deși Washingtonul își trimite emisarii în Pakistan, într-un context în care impasul lovește deja piețele și fluxurile de petrol, potrivit HotNews.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a ajuns vineri la Islamabad pentru discuții legate de propunerile privind reluarea negocierilor de pace cu SUA, pe fondul unui război care durează de opt săptămâni și care, conform informațiilor citate, a provocat mii de morți și „haos pe piețele globale”.
După campania de bombardamente a SUA și blocarea de către Iran a Strâmtorii Hormuz, cele două țări se află într-un „impas costisitor”. Consecințele economice menționate sunt directe:
Președintele american Donald Trump a declarat vineri pentru Reuters că Iranul intenționează să facă o ofertă care să satisfacă cerințele SUA, dar a adăugat că nu știe încă ce presupune aceasta. Întrebat cu cine negociază SUA, Trump a spus:
„Nu vreau să spun asta, dar avem de-a face cu persoanele care sunt la conducere în prezent.”
În paralel, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului a afirmat că oficialii iranieni nu intenționează să se întâlnească cu reprezentanții americani, chiar dacă emisarii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, aveau în plan să se deplaseze la Islamabad. Potrivit aceleiași poziții, preocupările Iranului ar urma să fie transmise Pakistanului.
Înainte de declarația iraniană, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Witkoff și Kushner vor pleca sâmbătă dimineață spre Pakistan pentru discuții cu Araqchi. Leavitt a susținut că SUA au observat „unele progrese” din partea Iranului în ultimele zile și speră la pași suplimentari în weekend.
Ea a mai precizat că vicepreședintele JD Vance, care a condus la începutul lunii o primă rundă de discuții eșuate cu Iranul, este pregătit să se deplaseze și el în Pakistan. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării de comentarii privind afirmația Iranului că nu va negocia direct.
Separat, surse pakistaneze citate au indicat că o echipă americană de logistică și securitate era deja la Islamabad pentru eventuale discuții.
Pakistanul a confirmat sosirea lui Araqchi la Islamabad, unde a fost vizibilă o prezență militară și paramilitară masivă în zonele centrale. Două surse guvernamentale au declarat că Araqchi a mers direct la o întâlnire cu ministrul pakistanez de externe Ishaq Dar, la Hotelul Serena, locul unde a avut loc prima rundă de discuții cu SUA.
Araqchi a scris pe X că vizitează Pakistan, Oman și Rusia pentru coordonare cu partenerii pe teme bilaterale și consultări privind evoluțiile regionale, iar turneul ar include și discuții despre eforturile de a pune capăt războiului.
În același timp, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că Iranul mai are șansa unei „înțelegeri bune” cu SUA, condiționată de renunțarea la arma nucleară „în moduri semnificative și verificabile”.
Ultima rundă de negocieri ar fi trebuit reluată marți, dar nu a mai avut loc: Iranul a spus că nu era pregătit să se angajeze, iar delegația americană condusă de Vance nu a plecat din Washington. Trump a prelungit unilateral marți armistițiul de două săptămâni, pentru a lăsa timp reluării negocierilor.
Recomandate
Administrația Trump reia canalul de negocieri cu Iranul în Pakistan , într-o nouă încercare de a transforma armistițiul prelungit unilateral într-un acord care să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner , urmează să ajungă sâmbătă dimineață la Islamabad pentru discuții cu reprezentanții delegației iraniene, negocieri intermediate de Pakistan. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus la Fox News că speră într-o „conversație fructuoasă” care să ducă la un acord. Tot ea a afirmat, într-o discuție cu jurnaliștii la Casa Albă, că administrația Trump a observat „unele progrese” din partea Iranului în ultimele zile, fără să ofere detalii. Miza: armistițiul extins și posibilitatea reluării discuțiilor la nivel înalt În paralel, Reuters a relatat anterior că ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, era așteptat vineri în capitala pakistaneză pentru a discuta propuneri de reluare a negocierilor de pace cu SUA. Leavitt a mai declarat că vicepreședintele JD Vance, care a condus o primă rundă de discuții cu Iranul la Islamabad la începutul acestei luni – descrisă ca un eșec – este pregătit să se deplaseze în Pakistan dacă actualele discuții vor produce rezultate. Ce urmează Potrivit informațiilor din material, Trump a prelungit marți, unilateral, un armistițiu de două săptămâni cu Iranul, pentru a oferi mai mult timp negocierilor privind încheierea războiului. În acest context, deplasarea de la Islamabad este prezentată ca o nouă încercare de a debloca un proces care, până acum, nu a livrat un rezultat. [...]
Un nou episod în care Donald Trump pare să ațipească în public reaprinde discuția despre capacitatea sa de a gestiona agenda prezidențială , într-un context în care percepția asupra stării de sănătate a liderului de la Casa Albă poate influența atât dinamica politică internă, cât și predictibilitatea deciziilor la vârful administrației, potrivit Libertatea . Donald Trump a fost filmat din nou ațipind în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă. Incidentul a avut loc joi, în timp ce un membru al administrației sale vorbea la un eveniment despre accesibilitatea la îngrijiri medicale, când președintele american (79 de ani) a închis ochii, apoi i-a redeschis, părând că se luptă cu somnul; scena a circulat pe scară largă în presă și pe rețelele sociale, relatează news.ro, citat de Libertatea. De ce contează: percepția asupra „aptitudinii de funcționare” a președintelui Dincolo de momentul în sine, episodul este prezentat ca unul care „a relansat dezbaterea” despre starea de sănătate a președintelui american. Într-o funcție în care programul public, întâlnirile și reacțiile rapide sunt parte din activitatea zilnică, astfel de imagini pot alimenta întrebări despre rezistența fizică și capacitatea de a susține ritmul instituțional al Casei Albe. Materialul amintește și contrastul politic: în ultima campanie prezidențială, Trump îl ironiza pe Joe Biden pe aceeași temă, folosind apelativul „Sleepy Joe” („Joe adormitul”). Reacții politice: ironii din tabăra democrată Unul dintre principalii rivali democrați menționați, Gavin Newsom , guvernatorul Californiei, l-a ironizat pe Trump după apariția imaginilor. „Trump a adormit la volan”, a comentat Newsom. În același context, articolul notează că Trump se laudă că se simte mai tânăr decât vârsta din buletin și susține că ia zilnic aspirină, invocând dorința ca prin venele lui să curgă „sânge frumos”. [...]
Șeful Pentagonului susține că blocada navală a SUA asupra Iranului se extinde la nivel global , o evoluție care poate afecta direct fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Hormuz și costurile de transport maritim, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Hegseth a spus că „blocada” impusă Iranului „crește și devine globală” și a susținut că nicio navă nu ar putea pleca din Strâmtoarea Hormuz către „oriunde în lume” fără permisiunea Marinei SUA. Oficialul american a afirmat că, până acum, 34 de nave au fost întoarse din strâmtoare de către Marina SUA. În același context, Hegseth a adăugat că Teheranul a avut șansa de a face un „acord bun” cu Washingtonul și a avertizat că orice încercare a Iranului de a amplasa noi mine ar încălca armistițiul. Implicații operaționale: controlul unui coridor critic pentru transportul de energie Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de petrol și gaze din regiune, iar o aplicare mai strictă a unui regim de blocadă — mai ales dacă „devine globală”, așa cum susține Hegseth — poate însemna: întârzieri și incertitudine pentru operatorii de transport și pentru încărcături; costuri mai mari de asigurare și navlosire (tarifele de închiriere a navelor), pe fondul riscului perceput; presiune suplimentară pe lanțurile de aprovizionare care depind de tranzitul prin Golf. Articolul nu oferă estimări de cost sau impact cantitativ asupra piețelor, iar formulările oficialilor americani rămân, deocamdată, la nivel de declarații. Dimensiunea politică: semnalul că blocada rămâne în vigoare După un apel telefonic cu președintele SUA, Donald Trump, și cu Hegseth privind pașii următori în război, senatorul Lindsey Graham a calificat decizia de a menține blocada drept „foarte inteligentă” și a spus că aceasta are „un efect puternic” asupra capacității Iranului de a continua să fie „cel mai mare sponsor de stat al terorismului”. Graham a mai afirmat că se așteaptă ca blocada nu doar să rămână, ci să „devină globală în curând”. Risc de securitate: bărcile rapide ale Iranului Materialul mai notează că utilizarea de către Iran a unor bărci rapide de atac („fast-attack” boats) pentru a captura două nave portcontainer în apropierea strâmtorii contrazice afirmațiile anterioare ale SUA că amenințările navale ale Teheranului ar fi fost eliminate. Trump declarase că marina convențională a Iranului a fost, în mare parte, distrusă, însă navele mici nu ar fi fost considerate o amenințare majoră. În lipsa unor detalii suplimentare despre modul concret de aplicare a unei „blocade globale”, rămâne neclar ce măsuri operaționale și ce jurisdicție ar invoca SUA pentru extinderea controlului dincolo de zona Hormuz. [...]
Benjamin Netanyahu spune că Israelul își păstrează libertatea de acțiune militară în Liban , după o discuție pe care o descrie drept „excelentă” cu președintele american Donald Trump, potrivit Agerpres . Mesajul vine într-un moment în care armistițiul dintre părți a fost prelungit, dar Israelul continuă loviturile, ceea ce menține riscul unei escaladări în regiune. Într-o declarație înregistrată, premierul israelian a afirmat că SUA „exercită o presiune puternică asupra Iranului, atât economic, cât și militar” și că cele două țări „lucrează în deplină cooperare”. Lovituri în Liban, în pofida armistițiului prelungit Netanyahu a legat situația din Liban de un demers pentru o „pace istorică” între Israel și Liban, despre care a spus că este sabotat de Hezbollah . În același context, a susținut că Israelul își menține „libertatea de acțiune deplină” împotriva oricărei amenințări și a indicat că au avut loc atacuri „ieri” și „astăzi”. Cu câteva ore înainte, armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii orașului Deir Amas, din sud-vestul Libanului, înaintea unui atac iminent al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), invocând „activitatea teroristă a Hezbollah”. Ordinul a venit după ce Trump anunțase prelungirea cu trei săptămâni a armistițiului, în urma negocierilor desfășurate joi la Casa Albă între diplomați libanezi și israelieni. Israelul a anunțat, tot vineri, și lovirea unui lansator de rachete care ar fi fost folosit de Hezbollah împotriva satului israelian de frontieră Ștula. Context: negocieri fără Hezbollah și bilanțul până la armistițiu Guvernul libanez a respins implicarea Iranului în discuțiile cu SUA și Israelul, în pofida protestelor Hezbollah, grupare care, potrivit informațiilor din material, este exclusă de guvernul de la Beirut din tratative. Agerpres notează că, după ce SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie războiul împotriva Iranului, armata israeliană a început pe 2 martie o campanie de atacuri aeriene și apoi o ofensivă terestră pe teritoriul libanez împotriva Hezbollah. Până la armistițiul început pe 16 aprilie, bilanțul în Liban era de cel puțin 2.294 de morți și 7.544 de răniți, iar peste un milion de persoane au fost strămutate. [...]
Pentagonul ia în calcul măsuri de presiune asupra unor aliați NATO care nu sprijină operațiunile SUA în conflictul cu Iranul , inclusiv idei fără bază juridică în tratatul Alianței, potrivit Biziday , care citează informații Reuters dintr-un email intern al Departamentului Apărării. Documentul, analizat de Reuters, ar fi fost redactat pe fondul nemulțumirii Administrației Trump față de unele state europene care nu ar fi oferit acces la baze militare, drepturi de survol sau alte facilități logistice considerate necesare pentru operațiunile americane din războiul cu Iranul. Un oficial citat sub protecția anonimatului a indicat că ținta ar fi aliații „mai dificili” sau cei care „nu au intervenit suficient”. Opțiuni discutate: Spania și presiuni pe Marea Britanie Printre propunerile din email se află „eliminarea din NATO” a Spaniei, după ce Madridul ar fi refuzat solicitarea SUA de a folosi bazele operate în comun pentru atacuri asupra Iranului. În plus, premierul spaniol Pedro Sánchez l-a criticat în repetate rânduri pe Donald Trump pentru atacul asupra Iranului. Deși un astfel de pas ar avea un efect militar limitat, impactul politic și simbolic ar fi major, notează materialul. Spania este menționată și în contextul criticilor Washingtonului privind nivelul cheltuielilor de apărare, după ce ar fi refuzat să le crească la 5% din PIB. O altă variantă ar fi reevaluarea poziției SUA privind sprijinul acordat Marii Britanii în disputa cu Argentina pentru Insulele Falkland , într-un demers descris ca represaliu față de premierul Keir Starmer, care ar fi refuzat cererea președintelui american de a trimite nave militare pentru securizarea Strâmtorii Hormuz . Subiectul este sensibil, în condițiile în care Marea Britanie și Argentina au purtat un război în 1982 pentru controlul arhipelagului. Problema de fond: „cerințele minime” și limitele tratatului NATO Potrivit oficialului citat, frustrarea Washingtonului ar fi legată de reticența unor aliați de a îndeplini ceea ce SUA consideră „cerințele minime în cadrul NATO” (ABO) – adică acordarea accesului, posibilității de staționare și a drepturilor de survol pentru forțele americane. În același timp, oficiali NATO contactați de Reuters au subliniat că tratatul Alianței nu prevede suspendarea unui stat membru, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicabilității reale a unor astfel de măsuri. Chiar și așa, specialiști citați în material avertizează că simpla discutare a unor opțiuni de acest tip poate afecta încrederea dintre Washington și aliații europeni și poate slăbi coeziunea NATO într-un moment tensionat. Context: presiuni recurente și scenariul retragerii SUA Administrația Trump și-a exprimat în ultimele luni frustrarea față de statele europene, acuzate că beneficiază de protecția americană fără a contribui suficient. Donald Trump a criticat în special lipsa de implicare militară a aliaților în zona Strâmtorii Hormuz și a spus recent că ia în calcul inclusiv retragerea SUA din NATO. Totuși, documentul analizat de Reuters nu include opțiunea retragerii SUA din NATO și nici închiderea bazelor militare din Europa. În privința unei eventuale retrageri masive de trupe din statele europene, oficialul citat a refuzat să precizeze dacă scenariul este luat în calcul. [...]
Mesajul Washingtonului către Europa se întărește: SUA cer sprijin militar concret pentru securizarea Strâmtorii Hormuz , pe fondul războiului cu Iranul și al nemulțumirilor legate de contribuția aliaților, potrivit Daily Mail . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a criticat public lideri europeni precum Keir Starmer și Emmanuel Macron, sugerând că Europa „are nevoie” de Hormuz mai mult decât SUA și ar trebui să treacă de la „conferințe fastuoase” la implicare operațională. Într-o conferință de presă, Hegseth a spus că „nu ar trebui să fie doar lupta Americii” și a argumentat că SUA „abia folosesc” Strâmtoarea Hormuz, deoarece energia americană nu ar tranzita zona și țara ar avea „destulă energie”. În schimb, a susținut că Europa și Asia au beneficiat „de decenii” de protecția SUA, dar că „timpul pentru a călători gratis” s-a încheiat, cerând aliați „capabili” și „loiali”. Presiune pe aliați: de la retorică la condiționări Declarațiile vin în contextul în care Washingtonul ar amenința cu măsuri împotriva unor aliați transatlantici pe care îi consideră insuficient de cooperanți în războiul cu Iranul. Daily Mail notează că un e-mail intern al Pentagonului, relatat de Reuters, ar indica faptul că SUA iau în calcul: revizuirea poziției privind revendicarea Marii Britanii asupra Insulelor Falkland; suspendarea Spaniei din NATO . E-mailul ar exprima frustrare față de reticența sau refuzul unor aliați de a acorda SUA drepturi de acces, staționare și survol (ABO) pentru operațiunile legate de războiul cu Iranul. Reacția Londrei și miza Falkland Pe fondul discuțiilor despre Falkland, Downing Street a insistat că statutul insulelor „nu poate fi mai clar” și că suveranitatea „aparține Regatului Unit”. În același timp, subiectul a generat reacții politice în Marea Britanie: Kemi Badenoch a catalogat sugestia drept „nonsens”, iar liberal-democrații au cerut anularea vizitei monarhului în SUA de săptămâna viitoare, potrivit materialului. Daily Mail mai arată că Marea Britanie nu ar fi acceptat inițial o solicitare americană de a permite folosirea a două baze britanice pentru atacuri asupra Iranului, dar ulterior ar fi fost de acord cu misiuni defensive, „pentru protejarea rezidenților din regiune, inclusiv a cetățenilor britanici”, în contextul represaliilor iraniene. Ce urmează Din informațiile prezentate, mesajul administrației americane este că sprijinul aliat în jurul Strâmtorii Hormuz și al operațiunilor conexe nu mai este tratat ca opțional, ci ca o condiție a relației de securitate. Daily Mail nu oferă, în acest material, un calendar sau decizii finale privind eventualele măsuri împotriva Regatului Unit sau Spaniei, ci indică existența unor discuții interne și a unei escaladări a presiunii publice. [...]
