Știri
Știri din categoria Externe
Teheranul amenință Statele Unite cu represalii după scufundarea fregatei IRIS Dena, iar autoritățile iraniene acuză Washingtonul că a creat un precedent periculos prin atacul produs în apele internaționale din Oceanul Indian. Potrivit Antena 3 CNN, reacția dură a venit după ce un submarin american a lovit cu o torpilă nava de război iraniană IRIS Dena în apropiere de Sri Lanka.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a condamnat public acțiunea și a transmis un avertisment direct către Washington. Oficialul iranian a afirmat că fregata se afla la aproximativ 2.000 de mile de coastele Iranului și că ar fi fost atacată fără avertisment în apele internaționale.
„Statele Unite au comis o atrocitate pe mare. Țineți minte aceste cuvinte: vor regreta amarnic precedentul pe care l-au creat”, a scris Araghchi într-un mesaj publicat pe platforma X.
Reacția Teheranului vine după ce Pentagonul a confirmat scufundarea navei iraniene. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că un submarin de atac al SUA a distrus fregata cu o singură torpilă. Oficialul american a susținut că nava iraniană „credea că este în siguranță în apele internaționale”, însă operațiunea militară a dus la scufundarea ei rapidă.
În urma atacului, autoritățile din Sri Lanka au lansat o amplă operațiune de căutare și salvare în zona în care s-a scufundat fregata, la aproximativ 40 de kilometri sud de insulă. Potrivit ministrului de Externe al țării, Vijitha Herath, la bordul navei se aflau aproximativ 180 de persoane.
Până în prezent, marina din Sri Lanka a reușit să salveze 32 de marinari iranieni și a recuperat mai multe cadavre din mare, în timp ce alți membri ai echipajului sunt în continuare dispăruți. Supraviețuitorii au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale.
Fregata IRIS Dena participase anterior la exerciții navale în Golful Bengal, desfășurate între 18 și 25 februarie. Amenințările lansate acum de Teheran indică o creștere a tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, într-un moment în care conflictul regional din Orientul Mijlociu se extinde și în alte zone strategice, inclusiv în Oceanul Indian.
Recomandate
Emiratele Arabe Unite cer Statelor Unite, Iranului și Israelului să revină la negocieri , avertizând că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să destabilizeze întreaga regiune. Potrivit Euronews , apelul a fost lansat în a cincea zi a războiului, într-un moment în care confruntările militare continuă să se intensifice. Apel diplomatic pentru oprirea escaladării Ministrul de stat pentru Cooperare Internațională al Emiratelor Arabe Unite, Reem Bint Ebrahim Al Hashimy , a declarat că revenirea la dialog este singura soluție realistă pentru a evita extinderea conflictului . Oficialul a subliniat că Abu Dhabi nu dorește extinderea confruntării și consideră că soluțiile militare nu aduc stabilitate durabilă în regiune. „ Revenirea la masa negocierilor este singura cale rațională de urmat ”, a afirmat Al Hashimy în cadrul primei conferințe de presă susținute după izbucnirea conflictului. În același timp, Emiratele Arabe Unite au condamnat ceea ce au numit „atacurile flagrante ale Iranului” , dar au insistat că teritoriul lor nu trebuie folosit pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. Atacuri cu rachete și drone asupra Emiratelor Autoritățile de la Abu Dhabi au anunțat că sistemele de apărare aeriană ale țării au respins sute de atacuri cu rachete balistice și drone de la începutul conflictului. Potrivit Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite, până acum au fost lansate către teritoriul lor: 186 de rachete balistice 812 drone Brigadierul Abdul Nasser Al Humaidi , purtător de cuvânt al ministerului, a declarat că apărarea aeriană a țării rămâne capabilă să respingă astfel de atacuri. Oficialul a afirmat că Emiratele dispun de capacitățile militare și stocurile de muniție necesare pentru a se apăra, indiferent de durata conflictului. Emiratele încearcă să evite extinderea războiului În ciuda tensiunilor, Abu Dhabi încearcă să mențină o poziție echilibrată, cerând deopotrivă dialog diplomatic și stabilitate regională . Apelul Emiratelor Arabe Unite se alătură altor inițiative diplomatice lansate în ultimele zile, inclusiv eforturilor Chinei de a trimite un emisar special în Orientul Mijlociu pentru medierea conflictului. [...]
China a anunțat trimiterea unui emisar special în Orientul Mijlociu pentru a încerca medierea conflictului , marcând prima inițiativă diplomatică oficială a Beijingului după declanșarea războiului dintre Iran și coaliția formată din Statele Unite și Israel. Potrivit HotNews , anunțul a fost făcut de ministrul chinez de Externe, Wang Yi , în a cincea zi a conflictului care s-a extins rapid în regiune. Declarația a venit în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său saudit, prințul Fayçal ben Farhane. Șeful diplomației chineze a precizat că Beijingul va trimite un emisar special pentru Orientul Mijlociu , care va vizita mai multe state din regiune pentru a încerca să faciliteze dialogul și să reducă tensiunile. Autoritățile chineze nu au anunțat deocamdată identitatea diplomatului și nici lista țărilor în care acesta va merge. Inițiativa apare într-un moment în care conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului , iar temerile privind extinderea războiului la nivel regional sunt în creștere. Wang Yi a subliniat că Beijingul susține respectarea suveranității Iranului , dar în același timp a cerut tuturor actorilor implicați să evite escaladarea și să revină la negocieri. În mesajul transmis în cadrul discuției cu Arabia Saudită, ministrul chinez de Externe a insistat asupra rolului pe care China încearcă să îl joace în actuala criză: Beijingul se declară o „forță pentru pace” în regiune; China cere oprirea operațiunilor militare și reluarea dialogului; autoritățile chineze spun că sunt pregătite să joace un rol „constructiv” în mediere . China este unul dintre principalii parteneri economici și politici ai Iranului , iar poziția sa diplomatică este urmărită cu atenție de statele implicate în conflict. În ultimii ani, Beijingul a încercat să își consolideze influența în Orientul Mijlociu inclusiv prin inițiative de mediere, precum acordul de reconciliere dintre Iran și Arabia Saudită anunțat în 2023. Prin trimiterea unui emisar special, China încearcă acum să se implice direct în gestionarea uneia dintre cele mai grave crize de securitate din regiune din ultimii ani. [...]
Premierul britanic Keir Starmer afirmă că Regatul Unit nu intră în războiul cu Iranul fără bază legală – Londra menține distanța față de ofensiva SUA și Israel În contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit nu se va alătura oficial războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului fără o justificare juridică solidă și fără un plan militar clar. Potrivit TVR Info , șeful guvernului de la Londra a reiterat această poziție în intervenția sa săptămânală din Camera Comunelor, precizând că decizia sa rămâne neschimbată față de cea exprimată la finalul săptămânii trecute. Starmer a respins anterior solicitarea Washingtonului de a utiliza baze militare britanice pentru lovituri directe împotriva Iranului. El a explicat că Regatul Unit nu poate intra într-un conflict armat fără o bază legală clară și fără o strategie coerentă privind obiectivele și consecințele operațiunilor militare. Totuși, situația s-a schimbat parțial după reacția Iranului la bombardamentele americano-israeliene. Duminică, Teheranul a lansat rachete și drone asupra bazelor militare americane din regiunea Golfului. În acest context, guvernul britanic a autorizat folosirea bazelor sale pentru acțiuni cu caracter defensiv împotriva unor obiective militare iraniene. Decizia a fost justificată de Londra prin necesitatea protejării cetățenilor britanici și a personalului militar aflat în zonă. Premierul britanic a fost întrebat de opoziție de ce Forțele Aeriene Regale nu participă la operațiunile de bombardament alături de aliații occidentali. Răspunsul său a fost ferm: Regatul Unit nu se va implica într-un război fără o fundamentare legală și fără un plan militar viabil. Poziția Londrei a generat tensiuni cu Washingtonul. Președintele american Donald Trump a criticat marți decizia britanică de a bloca inițial utilizarea bazei militare de pe insula Diego Garcia, din Oceanul Indian , afirmând că această poziție a obligat avioanele americane să zboare mai multe ore pentru a ajunge la ținte. Liderul american a acuzat guvernul britanic că a fost „foarte puțin cooperant” în operațiunile împotriva Iranului. Între timp, Regatul Unit a luat măsuri pentru protejarea propriilor forțe din regiune. Londra a anunțat trimiterea în Cipru a unui distrugător și a unor elicoptere Wildcat echipate cu sisteme anti-dronă, pentru apărarea personalului britanic de la baza aeriană Akrotiri, care a fost atacată recent de o dronă iraniană. Evoluțiile arată că Londra încearcă să mențină un echilibru delicat: sprijin pentru securitatea aliaților și protejarea propriilor interese, fără a se implica direct într-un conflict militar deschis cu Iranul. [...]
După ce președintele american Donald Trump a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu Spania, Madridul a acceptat să coopereze cu operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel în Iran. Conform Al Jazeera, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, a declarat că autoritățile spaniole ar fi „înțeles” mesajul transmis de liderul SUA: „În ceea ce priveşte Spania, cred că au auzit mesajul preşedintelui foarte clar ieri”, a spus Leavitt. „Din câte ştiu, în ultimele ore au fost de acord să coopereze cu armata Statelor Unite, iar militarii americani sunt în contact şi coordonează acţiunile cu omologii lor din Spania.” Aceste declarații vin ca urmare a afirmațiilor înaintate de președintele Donald Trump prin care transmitea că intenționează să „întrerupă relațiile comerciale cu Spania”. Acest lucru s-a întâmplat la o zi după ce ministrul de externe spaniol, Jose Manuel Albares, a declarat că Madridul nu dorește să permită utilizarea bazelor militare operate în comun cu SUA din sudulm Spaniei pentru atacuri ce nu sunt acoperite în Carta ONU. Deocamdată nu există un punct de vedere din partea autorităților spaniole cu privire la această afirmație venită de la Casa Albă, după cum sugerează sursa citată. [...]
Războiul cu Iranul ar putea costa Israelul aproximativ 3 miliarde de dolari pe săptămână , dacă restricțiile severe impuse economiei rămân în vigoare, avertizează Ministerul israelian al Finanțelor. Potrivit The Times of Israel , pierderile sunt estimate la circa 9,4 miliarde de șekeli pe săptămână . Estimarea apare într-o scrisoare trimisă de directorul general al Ministerului Finanțelor, Ilan Rom , către conducerea Comandamentului Frontului Intern al armatei israeliene. Oficialul a cerut relaxarea parțială a restricțiilor pentru a permite redeschiderea graduală a unor activități economice. După ofensiva lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, armata israeliană a impus măsuri de securitate la nivel național. Acestea includ închiderea școlilor, suspendarea majorității activităților economice și interzicerea adunărilor publice , cu excepția sectoarelor esențiale. De asemenea, mulți angajați lucrează de acasă, iar un număr mare de rezerviști a fost mobilizat. Ministerul Finanțelor din Israel avertizează că menținerea acestor restricții la nivelul actual – denumit „nivel roșu” – produce pierderi economice uriașe. În schimb, o trecere la un regim mai flexibil, numit „nivel portocaliu”, ar permite redeschiderea parțială a locurilor de muncă și ar reduce costul economic la aproximativ 4,5 miliarde de șekeli pe săptămână , adică aproape jumătate din pierderile actuale. Autoritățile israeliene încearcă astfel să găsească un echilibru între securitate și funcționarea economiei. Potrivit oficialilor guvernamentali, restricțiile actuale au un impact major asupra economiei, care deja resimte efectele conflictelor și ale creșterii cheltuielilor militare din ultimii ani. Reprezentanți ai mediului de afaceri susțin că redeschiderea treptată a activității este esențială. Angajatorii care dispun de adăposturi sau spații protejate ar putea relua activitatea, iar pentru angajați munca reprezintă nu doar o sursă de venit, ci și un factor de stabilitate psihologică în timpul războiului. [...]
Iranul amenință că va lovi reactorul nuclear israelian de la Dimona dacă SUA și Israel vor încerca schimbarea regimului de la Teheran , avertisment care marchează o nouă escaladare a tensiunilor în conflictul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de un oficial militar iranian și citată de agenția de presă ISNA . Ținta invocată de Teheran este instalația nucleară de la Dimona , situată în deșertul Negev din sudul Israelului. Complexul, cunoscut oficial drept Centrul de Cercetare Nucleară Negev, include reactorul IRR-2, un reactor cu apă grea care funcționează pe bază de uraniu natural și este considerat unul dintre cele mai sensibile obiective strategice ale statului israelian. Amenințarea vine după ce lideri americani și israelieni au vorbit deschis despre posibilitatea unei schimbări de regim în Iran. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și premierul israelian Benjamin Netanyahu au declarat că operațiunea militară urmărește inclusiv crearea condițiilor pentru ca populația iraniană să înlocuiască actuala conducere de la Teheran. Potrivit unor oficiali israelieni citați de publicația The Jerusalem Post, Washingtonul ar fi decis să continue operațiunile până când acest obiectiv ar putea fi atins. Un oficial de rang înalt de la Tel Aviv a afirmat că Donald Trump „intenționează să meargă până la capăt” și nu are de gând să renunțe la presiunea militară asupra regimului iranian. În paralel, ofensiva militară americană și israeliană continuă să vizeze structurile de securitate ale regimului iranian. Atacurile au lovit nu doar instalații ale Gardienilor Revoluției și ale miliției Basij, ci și infrastructuri interne ale statului. Analize ale imaginilor satelitare realizate de Bellingcat arată că cel puțin 15 secții de poliție din Teheran ar fi fost lovite în cadrul bombardamentelor recente. Oficialii americani și israelieni susțin că aceste operațiuni au rolul de a slăbi capacitatea regimului de a controla situația internă și de a reprima eventuale proteste, într-un moment în care conflictul militar cu Iranul se extinde și presiunile asupra conducerii de la Teheran cresc. [...]
