Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea retoricii nucleare reapare pe fondul golului de control al armamentelor, după expirarea START III, într-un moment în care Moscova și Washingtonul își repoziționează public strategiile. Potrivit Digi24, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că „apocalipsa nucleară” este „cu adevărat posibilă” și i-a catalogat drept „visători sau naivi” pe cei care nu iau în calcul acest scenariu.
Declarația a fost făcută la maratonul federal de educație „Cunoaștere”. Medvedev a spus că este criticat pentru „retorică dură”, dar a insistat că riscul nu poate fi exclus și că „trebuie să fim pregătiți”, invocând existența „triadei nucleare” a Rusiei (capabilități de lansare de pe uscat, din aer și de pe mare). Totodată, a afirmat că nu are sens o discuție despre cine ar folosi primul armele nucleare și a indicat că „nodul contradicțiilor” este „foarte strâns”, incluzând și situația din Orientul Mijlociu.
În material se arată că la 5 februarie 2026 a expirat Tratatul START III, descris drept ultimul acord care limita arsenalele nucleare ale Rusiei și Statelor Unite. Administrația președintelui Donald Trump nu a prelungit acordul, iar secretarul de stat adjunct Thomas DeNanno a motivat decizia prin faptul că tratatul ar fi impus Statelor Unite „restricții unilaterale inacceptabile” și ar fi permis desfășurarea de arme nucleare suplimentare cu rază de acțiune mai mică.
De asemenea, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că SUA își vor moderniza arsenalul și vor negocia „din poziția de forță”, argumentând că vechiul sistem bilateral de control nu mai este relevant în contextul creșterii potențialului nuclear al Chinei.
Digi24 mai notează că, încă din septembrie 2025, Trump a însărcinat Pentagonul să reia testele nucleare, pentru prima dată în peste 30 de ani, invocând pe Truth Social „puterea distructivă enormă” și lipsa alternativelor.
Din partea Rusiei, poziția publică prezentată în articol este una de disponibilitate pentru dialog, dar „în condiții noi”. Reprezentantul permanent al Rusiei la Conferința pentru dezarmare de la Geneva, Gennady Gatilov, a spus că negocierile ar fi posibile doar cu participarea altor puteri nucleare, inclusiv Marea Britanie și Franța. Ministrul de externe Serghei Lavrov a afirmat că Rusia este gata să respecte restricțiile anterioare dacă și SUA fac același lucru, iar Dmitri Peskov a condiționat dialogul de „răspunsuri constructive” din partea Washingtonului.
Materialul citează și o relatare Axios, conform căreia Statele Unite și Rusia ar fi convenit să respecte prevederile START III timp de șase luni după expirarea tratatului, înainte de o decizie finală privind soarta acordului. Digi24 precizează că informația este atribuită Axios, care invocă surse.
Recomandate
Rusia începe să restricționeze vânzările de benzină și motorină pe fondul penuriilor provocate de loviturile ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii petroliere, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională și economică: limitarea accesului la carburanți indică presiune asupra lanțului intern de aprovizionare, într-un moment în care atacurile asupra rafinăriilor și depozitelor de combustibil se traduc în „penurii”, conform analizei citate. În acest context, autoritățile ruse și companiile din energie ar fi intensificat măsurile de control al vânzărilor de benzină și motorină. Ce mai reține ISW din ultimele 24 de ore Pe lângă componenta de energie, evaluarea notează câteva evoluții militare și politice, fără a indica schimbări de front: Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski își menține disponibilitatea de a se întâlni cu Vladimir Putin, invitație pe care Kremlinul continuă să o respingă. Rusia ar mai avea „un singur” sistem operațional Oreshnik (rachetă balistică cu rază intermediară), dar ar încerca probabil să producă altele. Nici forțele ucrainene, nici cele ruse nu ar fi avansat recent. Rusia a lansat peste noapte asupra Ucrainei două rachete balistice și 132 de drone. De ce contează restricțiile la carburanți Dincolo de semnalul politic, limitarea vânzărilor de combustibili sugerează o vulnerabilitate practică: dacă loviturile la distanță continuă să afecteze infrastructura de procesare și distribuție, Rusia poate fi împinsă să prioritizeze consumul intern și logistica (inclusiv cea militară) prin măsuri administrative. Evaluarea nu oferă detalii despre amploarea restricțiilor sau despre zonele vizate, astfel că impactul exact asupra pieței interne ruse nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile în material. [...]
Uniunea Europeană încearcă să reia un canal diplomatic cu Rusia , după ce un membru al cabinetului președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat Kremlinul în ultimele săptămâni, pe fondul discuțiilor tot mai intense despre rolul Europei în eventuale negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . Contactele au fost descrise ca fiind scurte și au avut ca obiect „situația din Ucraina”, un oficial UE invocând necesitatea apărării unor „interese specifice” ale Uniunii și importanța existenței unor canale diplomatice cu Moscova. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al demersului. În același timp, sursa citată precizează că nu a existat o inițiativă „concertată” sau una oficială, susținută de instituțiile UE ori de majoritatea capitalelor europene. În paralel, unii lideri europeni au avut contacte directe cu președintele rus Vladimir Putin în ultimele luni, iar la începutul lunii iunie un grup de ambasadori francezi, britanici și germani s-a întâlnit la Moscova cu un ministru adjunct de externe al Rusiei. Oficialul UE citat a mai spus că António Costa ar fi în „coordonare strânsă” cu liderii europeni privind o posibilă implicare cu Rusia și temele care ar urma discutate „când va veni momentul potrivit”, subliniind însă că UE „nu este un mediator” între Ucraina și Rusia. Presiune pentru un rol european în negocieri și diviziuni între statele membre Discuțiile despre implicarea Europei în negocierile Rusia–Ucraina s-au intensificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor UE, la o reuniune din Cipru luna trecută, să joace un rol mai activ în negocierile de pace dintre Kiev și Moscova. Potrivit unor diplomați familiarizați cu afirmațiile sale, Zelenski a invocat și retragerea parțială a Statelor Unite din aceste eforturi. Tema a alimentat dezbateri între cele 27 de state membre privind cine ar trebui să reprezinte UE: Polonia și țările baltice s-au opus discuțiilor directe, argumentând că acestea ar putea slăbi presiunea asupra Moscovei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a susținut ideea. Ce urmează Implicarea Europei în negocierile de pace ar urma să fie discutată joi, la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles , însă nu este așteptată o decizie privind cine ar conduce eventualele discuții, potrivit a doi diplomați ai UE citați în material. [...]
Ucraina spune că a perturbat aprovizionarea armatei ruse, vizând combustibil și muniții , într-o serie de operațiuni care ar fi lovit direct logistica din teritoriile ocupate, potrivit Adevărul . Miza acestor acțiuni este una operațională: reducerea ritmului de alimentare a frontului și, implicit, a capacității de luptă a forțelor ruse. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat imagini video despre care afirmă că surprind atacuri asupra infrastructurii logistice ruse, cu ținte precum stocuri de combustibil, muniții, vehicule și alte resurse destinate trupelor Moscovei. Conform HUR, materialele ar arăta acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”) , desfășurate în aprilie și mai 2026, pe rute de transport și aprovizionare folosite pentru susținerea operațiunilor de pe front. Serviciul ucrainean susține că loviturile ar fi distrus stocuri și echipamente înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante și că ar fi „perturbat lanțurile de aprovizionare”, încetinind mobilizarea rezervelor și afectând capacitatea operațională a forțelor ruse, potrivit Kyiv Post. „Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR. Totuși, HUR nu a indicat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor din imaginile publicate. Atacuri cu drone și presiune pe infrastructura petrolieră În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, strategie descrisă de Kiev drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. Potrivit informațiilor prezentate, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya (raionul Krasnoarmeysky). În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitală într-un interval de aproximativ două ore. De asemenea, presa ucraineană a relatat că au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, descrise drept două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse. Efecte invocate: penurie de combustibil în Crimeea ocupată Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o leagă de operațiuni menite să perturbe aprovizionarea peninsulei. Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine conducerii de la Kremlin și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe Vladimir Putin. [...]
Germania a intrat din nou pe scădere demografică, iar presiunea pe piața muncii crește , după ce migrația nu a mai reușit să compenseze deficitul natural de populație, potrivit Antena 3 . În 2025, populația Germaniei a coborât cu aproximativ 110.000 de persoane (0,13%), până la circa 83,5 milioane de locuitori la final de an. Datele sunt publicate de oficiul federal de statistică Destatis, citat de DW, iar explicația ține de un dezechilibru care se adâncește: mai mulți oameni au murit decât s-au născut, iar imigrația, deși pozitivă, nu a acoperit diferența. Migrația rămâne pozitivă, dar nu mai „închide” deficitul natural Soldul migrației a fost de aproximativ 235.000 de persoane (mai mulți intrați decât plecați), însă a fost depășit de deficitul natural de 352.000 de persoane, adică diferența dintre decese și nașteri. Rezultatul net a fost scăderea populației, prima din ultimii cinci ani. Antena 3 notează că o scădere anuală comparabilă a mai avut loc în 2020, când restricțiile de călătorie din pandemie au redus puternic fluxurile de migrație. În 2025, însă, declinul este pus pe seama unor tendințe demografice de durată, anticipate de specialiști. Natalitatea, la minim istoric; populația aptă de muncă se restrânge Rata natalității a atins în 2025 cel mai scăzut nivel din istoria Germaniei, pe fondul unui climat politic cu dezbateri intense despre migrație, inclusiv promisiuni de înăsprire a politicilor în domeniu în campania electorală a cancelarului Friedrich Merz , potrivit materialului. În paralel, structura pe vârste se deplasează spre segmente mai înaintate: grupa 60–79 de ani a crescut cu aproximativ 358.000 de persoane, pe măsură ce generațiile „baby boom” se apropie de pensionare. În același timp, populația aptă de muncă (20–59 de ani) a scăzut cu circa 409.000 de persoane, un declin de aproape 1% — un semnal relevant pentru companii și pentru finanțarea sistemelor publice, în condițiile în care baza de angajați se reduce. Diferențe regionale: creștere doar în trei orașe-stat Creșteri de populație s-au înregistrat doar în Berlin , Hamburg și Bremen. În rest, declinul a fost mai accentuat în fostele landuri est-germane (aprox. 0,5%), față de circa 0,1% în fostele landuri vest-germane. Autoritățile explică diferența prin structura diferită a populației de imigranți și prin rate de natalitate mai scăzute în est, potrivit articolului. [...]
Declarația lui Trump despre Modi poate complica negocierile comerciale SUA–India , după ce președintele american l-a descris pe premierul indian drept „ucigaș” și „înger” în contextul discuțiilor despre un posibil acord de comerț, potrivit Al Jazeera . Afirmația a venit când Donald Trump a fost întrebat dacă Statele Unite și India au încheiat un acord comercial în marja summitului G7 de la Évian, Franța. În răspuns, Trump l-a lăudat pe Narendra Modi pentru abilitățile de negociere, folosind cele două etichete contrastante. Din informațiile publicate nu reiese dacă SUA și India au ajuns efectiv la un acord în timpul întâlnirilor de la G7, iar materialul nu oferă detalii despre stadiul sau conținutul negocierilor. În acest context, declarația rămâne relevantă mai ales prin potențialul ei de a influența tonul politic al discuțiilor comerciale dintre cele două țări. [...]
Aliații europeni din G7 condiționează sprijinul pentru Iran de un acord credibil, pe fondul riscurilor pentru fluxurile de petrol prin Hormuz , potrivit Politico . Mesajul transmis la summitul de la Évian-les-Bains este că Europa ar putea contribui la pașii următori – inclusiv la o operațiune dificilă de deminare a Strâmtorii Hormuz – dar numai dacă administrația Trump poate demonstra că înțelegerea de încetare a războiului este „solidă” și acceptată în regiune. Miza economică: redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz Administrația SUA a pus accent, în discuțiile din această săptămână, pe obținerea cooperării internaționale pentru deminarea strâmtorii, pe unde ar fi trecut aproximativ o cincime din petrolul mondial înainte de izbucnirea războiului. În acest context, Trump a insistat în discuțiile cu liderii G7 asupra „redeschiderii Hormuz” și a necesității de a curăța zona de mine, potrivit unui oficial G7 citat sub protecția anonimatului. Războiul din Orientul Mijlociu a zguduit piețele globale de energie, a perturbat aprovizionarea și a alimentat presiuni inflaționiste, cu efecte resimțite dincolo de regiune. Politico notează că, deși SUA au suportat costuri economice, impactul a fost mai puternic în țările mai dependente de această rută. Chiar și în scenariul unei înțelegeri funcționale, revenirea la operațiuni normale ar putea dura săptămâni, pe măsură ce administrația Trump și partenerii „stabilesc calea de urmat”. Ce oferă europenii și ce condiții pun Liderii europeni au transmis disponibilitate, dar cu rezerve legate de condiții, mandat și calendar: Franța : Emmanuel Macron a spus că ar putea fi pregătit să desfășoare rapid avioane de luptă și fregate, însă o solicitare ar trebui să vină nu doar din partea SUA, ci și din partea Iranului și Omanului . Marea Britanie : un oficial britanic a declarat că Regatul Unit „este pregătit” să trimită capabilități în regiune, fără a detalia condițiile sau un termen. Germania : cancelarul Friedrich Merz a indicat că sprijinul ar veni doar după ce sunt îndeplinite „condițiile necesare” și a afirmat că Germania a trimis deja primele nave pentru deminare în regiune: „Am trimis deja primele nave sau vase de deminare în regiune. Suntem pregătiți.” Italia : Giorgia Meloni a spus, potrivit unui diplomat italian citat anonim, că Italia este dispusă să continue contribuțiile la misiuni care garantează securitatea comerțului, dar a insistat și asupra unor soluții de durată, în special pentru Gaza și Liban , care ar putea deveni obstacole pentru acordul lui Trump cu Iranul. În paralel, Franța și Marea Britanie au susținut planuri pentru o misiune multinațională de protecție a transportului maritim și de sprijin la deminare, iar scafandri militari britanici s-ar fi pregătit pentru operațiuni de curățare a minelor, potrivit publicației. De ce ezită Europa: detaliile acordului nu sunt publice Prudența europenilor este legată de faptul că memorandumul de înțelegere cu Iranul – așteptat să fie semnat vineri, dar încă nepublicat – nu a fost făcut public de Casa Albă, ceea ce complică discuțiile despre contribuții concrete și despre riscul de a fi atrași într-o operațiune fără o bază politică stabilă. Suzanne Maloney, analist pe Orientul Mijlociu și directoare a programului de politică externă al Brookings Institution, a rezumat dilema europenilor: experiența lor în negocierile cu Iranul îi face reticenți să fie „lăsați să țină sacul” dacă acordul se dovedește fragil. Ce urmează: sprijin posibil, dar doar după „dovada” acordului Un oficial de rang înalt din administrația Trump a spus că participarea țărilor G7 ar putea fi „foarte utilă” pentru revenirea rapidă la normal. Totuși, din relatarea Politico reiese că, înainte de orice desfășurări semnificative, europenii vor să vadă termenii reali ai înțelegerii și un cadru de cooperare care să includă actorii regionali relevanți. În lipsa acestor clarificări, disponibilitatea declarată rămâne, deocamdată, mai degrabă un semnal politic decât un angajament operațional ferm, într-un dosar cu efect direct asupra securității transportului maritim și a stabilității pieței petroliere. [...]
