Știri
Știri din categoria Externe
Iranul continuă să lovească în pofida afirmațiilor că i-a fost „decimat” arsenalul, potrivit Știrile ProTV, care citează o analiză Deutsche Welle despre capacitățile militare ale Teheranului și costurile suportate de SUA în conflict.
În material se arată că, pe fondul apropierii războiului dintre SUA și Israel cu Iranul de a patra săptămână, rachetele iraniene au continuat să lovească Israelul și statele din Golf, deși Washingtonul și Ierusalimul au susținut că au redus semnificativ stocurile de rachete ale Iranului. Casa Albă a publicat pe 14 martie un mesaj în care afirma că „capacitatea de rachete balistice a Iranului este distrusă funcțional”, însă atacurile au continuat și în zilele următoare.
„Capacitatea de lansare a rachetelor a fost degradată, dar nu epuizată. Și acest lucru este semnificativ”, a declarat pentru DW Burcu Ozcelik, analist de securitate în Orientul Mijlociu la Royal United Services Institute (RUSI).
Dimensiunea exactă a arsenalului rămâne dificil de evaluat, inclusiv pentru că Iranul nu și-a prezentat public stocurile, iar estimările diferă. Armata israeliană ar fi evaluat stocul la circa 2.500 de rachete înainte de război, în timp ce unii experți independenți au avansat un plafon de până la 6.000. Înaintea conflictului, Iranul avea „cel mai mare și mai diversificat arsenal din Orientul Mijlociu”, potrivit Biroului Directorului de Informații Naționale din SUA, mai notează articolul.
În privința tipurilor de rachete, sunt menționate mai multe sisteme balistice și de croazieră, cu raze de acțiune de ordinul miilor de kilometri, iar un exemplu invocat este tentativa de atac asupra bazei militare britanice/americane de pe Diego Garcia, în Oceanul Indian, care ar sugera o rază mai mare decât se credea anterior. În text sunt enumerate, între altele:
Impactul războiului asupra stocurilor de rachete este prezentat ca fiind greu de cuantificat din surse deschise: lansările din ultimele săptămâni și loviturile americano-israeliene asupra infrastructurii militare ar fi redus stocurile, dar amploarea reducerii nu este cunoscută. În același timp, Benjamin Netanyahu a spus săptămâna trecută că această capacitate (rachete și drone) a fost „degradată masiv” în urma atacurilor.
Pe componenta de drone, articolul citează un lector de la Universitatea din Portsmouth, Matthew Powell, care indică estimări de ordinul zecilor de mii pentru dronele Shahed înainte de conflict (cu precizarea că acuratețea cifrei este neclară). Tot el subliniază diferența de cost între drone și mijloacele necesare pentru a le doborî, în contextul în care SUA ar cheltui aproximativ 1 miliard de dolari pe zi pentru războiul din Iran, potrivit materialului. În ceea ce privește refacerea stocurilor, Powell afirmă că, în condiții de pace, capacitatea estimată ar fi de circa 10.000 de drone Shahed pe lună, în timp ce rachetele sunt mai dificil de înlocuit, deși Iranul pare să aibă structuri pentru reînarmare.
Recomandate
Incertitudinea privind autorul loviturilor din Iran amplifică riscul de escaladare regională , după ce Teheranul a raportat atacuri asupra a două obiective militare, în timp ce Washingtonul susține că nu desfășoară în prezent operațiuni, potrivit news.ro . Presa de stat iraniană a relatat că două ținte militare, aflate în orașe diferite, au fost vizate joi seară de mai multe lovituri. În paralel, un oficial american a declarat pentru CNN că armata SUA „nu desfășoară în prezent atacuri”, iar oficiali israelieni au spus că „nu au cunoștință despre vreo implicare a Israelului” în lovituri „în acest moment”. Ce ținte au fost raportate ca fiind lovite Agenția iraniană IRNA, citându-l pe Ehsan Jahanian, adjunctul guvernatorului provinciei Bushehr pentru probleme politice și de securitate, a transmis că o instalație militară din apropierea orașului Bushehr a fost lovită de „proiectile ale inamicului americano-israelian”. Nu au fost oferite detalii despre amploarea pagubelor sau despre eventuale victime. În același timp, postul public de televiziune IRIB a relatat că o zonă militară navală din orașul sudic Konarak a fost „atacată în două etape de avioane de luptă inamice”. Guvernatorul districtului Konarak, Mohammad Younes Haqani, a declarat că echipele de intervenție și forțele de securitate s-au deplasat la fața locului. De ce contează: proximități și poziționare strategică Bushehr are o încărcătură suplimentară de risc, în contextul în care centrala nucleară a Iranului se află la periferia orașului, notează aceeași sursă. Konarak este descris ca un oraș-port strategic pe coasta Makran, în provincia Sistan și Balucistan, pe țărmul vestic al Golfului Oman, ceea ce îi conferă relevanță operațională în ecuația regională de securitate maritimă. În lipsa unor informații publice despre pagube, victime și autorul atacurilor, rămâne de urmărit dacă vor apărea confirmări independente și dacă incidentul va genera reacții oficiale care să schimbe postura militară în zonă. [...]
Iranul avertizează că va riposta la orice lovituri asupra infrastructurii, iar Israelul „nu va fi iertat” , pe fondul discuțiilor purtate în paralel de negociatori din Qatar la Teheran pentru detensionarea relației SUA–Iran, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohammad Bagher Zolghadr , a declarat vineri, citat de presa de stat iraniană, că orice atac asupra infrastructurii iraniene va fi întâmpinat cu represalii, adăugând că „Israelul nu va fi iertat” în răspunsul Teheranului. Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că Washingtonul ia în calcul lovituri asupra unor obiective din sectorul energetic și de utilități din Iran — facilități de producție pentru echipamente electrice, centrale electrice și instalații de desalinizare — dacă tensiunile escaladează. Zolghadr l-a numit pe Trump „cea mai urâtă figură din lume” și a criticat remarci pe care susține că ar fi fost îndreptate împotriva poporului iranian, potrivit unui raport Iran International menționat în material. Qatarul încearcă să creeze spațiu pentru negocieri mai largi În același timp, negociatori din Qatar se află în Iran pentru discuții cu oficiali iranieni, cu obiectivul de a reduce tensiunile și de a crea condiții pentru continuarea unor negocieri mai ample, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația. Potrivit aceleiași surse, discuțiile sunt purtate în coordonare cu Statele Unite. Sursa a mai spus că agenda include implementarea memorandumului de înțelegere SUA–Iran și temele care au declanșat escaladarea recentă dintre Washington și Teheran, inclusiv disputele legate de navigația în Strâmtoarea Hormuz . Materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, iar detalii suplimentare despre conținutul memorandumului sau despre calendarul discuțiilor nu sunt precizate în textul citat. [...]
Israelul a transmis SUA informații noi despre un presupus complot iranian de asasinare a lui Donald Trump , pe fondul escaladării tensiunilor din Golf, potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe surse „familiarizate cu subiectul”. Miza imediată este una de securitate și coordonare operațională între Washington și Ierusalim, în contextul „celui mai recent val” de atacuri între SUA și Iran în zona Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Publicația notează că ambasada Israelului la Washington a refuzat să comenteze informația, iar Misiunea Iranului la ONU nu a răspuns imediat solicitării Wall Street Journal. Casa Albă ar fi direcționat Wall Street Journal către declarații făcute de Trump miercuri, la Ankara, în timpul summitului NATO, în care acesta a susținut că ar fi vizat de Iran. „Vor să-l elimine pe liderul SUA, pe mine. Sunt pe fiecare listă. Am văzut în dimineața asta, sunt pe fiecare dintre listele lor. Și până acum, cred că am fost puțin norocos, dar poate că asta nu durează foarte mult.” În același timp, articolul descrie scene din Mashhad, unde mulțimi care așteptau cortegiul funerar al fostului lider suprem Ali Khamenei au scandat lozinci de răzbunare împotriva lui Trump, inclusiv „Trump, te vom omorî!”, iar unele persoane au afișat pancarte cu mesajul „Kill Trump”. În zonă s-au auzit și sloganuri precum „Moarte Americii”, menționate ca lozinci revoluționare mai vechi. Coordonare SUA–Israel: discuție Trump–Netanyahu și dosare paralele The Jerusalem Post mai scrie că Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au discutat telefonic joi seară, în cadrul coordonării dintre cele două țări pe fondul conflictului cu Iran. Trump l-ar fi informat pe Netanyahu despre „mișcările americane” din Golf și despre atacuri ale SUA asupra unor active iraniene. Potrivit materialului, Netanyahu l-a avertizat pe Trump să nu aprobe un acord privind avioanele F-35 cu Turcia și a ridicat și tema declarațiilor președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la adresa existenței statului Israel, precum și necesitatea unor zone de securitate la granițele Israelului. Nu au fost oferite alte detalii despre convorbire. Separat, un oficial al Casei Albe a confirmat pentru Walla că, „în acest moment”, nu există planuri pentru o întâlnire între cei doi lideri. [...]
Republica Moldova ar putea închide capitolele de negociere cu UE până în 2028 , dacă își păstrează ritmul de reforme și evită „accidentele politice”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: finalizarea negocierilor presupune alinierea legislației și a instituțiilor la standardele europene, cu efect direct asupra mediului economic și administrativ. Declarația îi aparține fostului negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, prof. dr. Vasile Pușcaș , care spune că, în scenariul menținerii actualului ritm, Chișinăul ar putea „finaliza toate capitolele de negociere” până în 2028 și ar putea urmări obiectivul de a ajunge în 2030. El afirmă, totodată, că procesul de aderare al Republicii Moldova se menține pe agenda UE și a statelor membre, pe baza semnalelor primite de la Bruxelles și din capitalele europene. Ce contează pentru parcursul de aderare: transpunere legislativă și aplicarea politicilor Pușcaș indică drept elemente-cheie efortul de „transpunere legislativă” (preluarea în legislația națională a regulilor UE) și reforma instituțiilor. În plus, el punctează că Republica Moldova „a început chiar să aplice politicile europene”, un pas care, în logica negocierilor, contează nu doar formal, ci și practic, prin capacitatea de implementare. Atuuri și vulnerabilități: sprijin politic intern vs. riscuri geopolitice Fostul negociator-șef al României enumeră câteva avantaje pe care le vede în cazul Republicii Moldova: o „susținere cvasigenerală” pentru aderare, cu excepția unor grupări politice; determinarea Guvernului și existența unei strategii și a unui program de pregătire; respectarea programului „într-o pondere de peste 90%”, comparativ cu alte state, în special din Balcani; o echipă de negociere tânără și determinată. Pe partea de riscuri, el menționează un mediu internațional „complex” și predispus la schimbări bruște, războiul din zonă și presiunile din vecinătatea estică, despre care spune că nu privește favorabil procesul de aderare și ar încerca să îl frâneze. În lipsa unor date suplimentare în material despre calendarul procedural al UE, termenul din 2028 rămâne o evaluare condiționată de ritmul reformelor și de stabilitatea politică internă, nu o țintă garantată. [...]
Rusia nu și-a atins obiectivele ofensivei din 2026, în pofida unui avantaj numeric aproape dublu , iar ritmul înaintării s-a redus semnificativ, susține comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski , într-un bilanț pentru primul semestru, citat de Kyiv Post . Mesajul are relevanță operațională: indică o scădere a intensității atacurilor rusești și o stabilizare a frontului, pe fondul unor pierderi lunare ridicate. Sîrski afirmă că forțele ruse „nu au putut atinge niciunul dintre obiectivele stabilite” pentru campania din 2026, deși ar fi avut „un avantaj aproape de două ori” la personal și echipamente. Potrivit acestuia, Rusia a trecut de la operațiuni ofensive active pe 13 direcții operaționale la „maximum șase sau șapte”. Ce spune Kievul despre dinamica de pe front Comandantul ucrainean susține că Ucraina nu doar își menține apărarea, ci desfășoară și acțiuni ofensive și „păstrează inițiativa operațională”. În evaluarea sa, raportul actual al acțiunilor ofensive ucrainene față de operațiunile rusești este de aproximativ 40:60. Tot Sîrski afirmă că ritmul înaintării Rusiei „s-a redus de peste două ori”. El susține că cele două părți au ajuns „practic la paritate” în privința vitezei de avans și că există „o tendință constantă” de creștere a raportului dintre teritoriul eliberat de forțele ucrainene și zonele în care Rusia reușește să avanseze. Costul uman și strategia de uzură Sîrski estimează pierderile rusești la o medie de circa 32.000 de militari uciși și răniți pe lună și spune că strategia ucraineană de uzură produce rezultate. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la NATO Defense Industries Forum din Ankara , că Ucraina elimină aproximativ 30.000 de militari ruși lunar, „în principal prin lovituri cu drone”, oferind și o cifră pentru luna iunie. Semnale externe: limitele ofensivei și presiunea pe obiective Într-un interviu pentru The Times, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că Rusia se apropie de limitele capacităților sale ofensive și că plătește „mult pentru fiecare kilometru pătrat” capturat. În paralel, Financial Times a relatat — citându-l pe Zelenski, o evaluare a serviciilor ucrainene și surse familiarizate cu Kremlinul — că Vladimir Putin ar fi ordonat capturarea restului regiunii Donețk până la finalul anului, în pofida avansului lent și costisitor; Zelenski a respins public acest termen, afirmând că Moscova și-a amânat ținta de cel puțin 15 ori. Pentru mediul de afaceri și investitori, aceste evaluări sugerează un război de uzură prelungit, cu presiune continuă pe resurse, personal și producția militară, chiar dacă intensitatea operațiunilor rusești ar fi în scădere față de începutul anului. [...]
Atacurile cu drone au vizat infrastructură energetică și o fabrică de apărare din Rusia, cu potențial impact asupra exporturilor de produse petroliere și asupra lanțului industrial militar , potrivit Kyiv Post , care relatează despre lovituri în Krasnodar Krai și Rostov Oblast și despre perturbări temporare ale traficului aerian în Moscova și Sankt Petersburg. Oficiali ruși au spus că drone ucrainene au lovit peste noapte mai multe ținte considerate strategice: rafinăria Ilsky (Krasnodar Krai), un terminal petrolier, un depozit de produse petroliere și o mare unitate din industria de apărare din Rostov Oblast. În Taganrog, localnici au raportat explozii pe parcursul nopții, iar martori au indicat izbucnirea unui incendiu în zona portuară. Ce ținte au fost raportate și ce se știe despre pagube Primele informații au indicat că incendiul ar fi cuprins terminalul petrolier Kurgannaftoprodukt (fostul Yugtranzitservis), folosit pentru descărcarea și încărcarea produselor petroliere pe nave maritime. Petro Andryushchenko, șeful Centrului pentru Studiul Ocupației, a raportat și un incendiu în apropierea V.M. Petlyakov Taganrog Aviation College, instituție care pregătește specialiști pentru industriile ruse de aviație și inginerie. La ora 7:27, guvernatorul regiunii Rostov, Yury Slyusar , a confirmat pe Telegram un atac „la scară largă” și a precizat că aproximativ „trei duzini și jumătate” de drone au fost distruse în Taganrog și Azov, precum și în districtele Azov și Matveyevo-Kurgan. El a menționat consecințe la sol, inclusiv incendierea unei clădiri administrative în satul Kagalnik și incendii la două facilități de stocare a produselor petroliere în Azov, fără victime raportate. „În timpul respingerii atacului, aproximativ trei duzini și jumătate de vehicule aeriene fără pilot (UAV) au fost distruse în Taganrog și Azov, precum și în districtele Azov și Matveyevo-Kurgan. Din păcate, au existat consecințe la sol.” Slyusar nu a identificat facilitățile afectate, însă canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a susținut că o analiză de geolocalizare ar indica drept ținte depozitul petrolier Azov și fie Azov Optical-Mechanical Plant, fie depozitul Donterminal. De ce contează: energie pentru export și capacități militare Kyiv Post notează că Azov Optical-Mechanical Plant produce sisteme optico-electronice, radar și de ghidaj de precizie folosite în avioane, vehicule blindate, nave de război și rachete rusești. Unitatea este parte a Tactical Missiles Corporation și ar mai fi fost vizată de drone ucrainene în iulie 2025. Separat, rafinăria Ilsky din Krasnodar Krai a fost, de asemenea, atacată, potrivit Exilenova+. Autoritățile regionale au confirmat ulterior lovitura, afirmând că resturi de drone au declanșat un incendiu la instalație; guvernatorul nu comentase până la momentul publicării, conform articolului. Au fost raportate și resturi căzute peste o altă întreprindere și o locuință privată în satul Severskaya din apropiere. Rafinăria Ilsky produce în principal produse petroliere pentru export și procesează până la 6,6 milioane de tone metrice de țiței anual, rezultând benzină, motorină și păcură, fiind una dintre facilitățile energetice-cheie din sudul Rusiei, potrivit sursei. Publicația menționează, citând outletul rus independent Astra, că rafinăria ar fi fost atacată de cinci ori în acest an și de cel puțin 17 ori de la începutul invaziei la scară largă; Ucraina ar fi vizat rafinăria și pe 2 iunie. Efecte operaționale: evacuări locale și restricții de zbor Agenția rusă de stat TASS a relatat că autoritățile au început evacuarea rezidenților din zona afectată din Taganrog. Totodată, atacurile cu drone au perturbat traficul aerian în Moscova și Sankt Petersburg: primarul Moscovei, Sergei Sobyanin, a spus că apărarea antiaeriană a început interceptările la scurt timp după ora 22:00 (joi), iar până la 7:48 (vineri) ar fi fost doborâte 16 drone îndreptate spre capitală. Operațiunile pe aeroportul Domodedovo au fost suspendate temporar, iar canale rusești de pe Telegram au raportat restricții similare la aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat 376 de drone ucrainene peste noapte în mai multe regiuni, inclusiv Belgorod, Bryansk, Kursk, Rostov, Tver și Moscova, Krasnodar Krai și Crimeea ocupată. Ucraina nu a comentat oficial atacurile raportate până la momentul publicării, potrivit Kyiv Post. [...]
