Știri
Știri din categoria Externe

Iranul spune că a obținut deblocarea „imediată” a 12 miliarde de dolari și o licență temporară pentru exporturi de petrol, după încheierea negocierilor tehnice cu SUA din Elveția, potrivit Antena 3. Miza economică este directă: accesul la lichidități și la vânzări de țiței, într-un context în care sancțiunile rămân, în principal, în vigoare.
Viceministrul iranian de Externe, Kazem Gharibabadi, a declarat că discuțiile tehnice s-au încheiat cu formarea a patru grupuri de lucru și că următoarea etapă va fi gestionată de un comitet de nivel înalt. El a spus că s-a convenit eliberarea „imediată” a 12 miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate și că SUA au emis o licență care autorizează vânzarea de petrol produs de Iran.
Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență valabilă 60 de zile, până la 21 august, care autorizează producerea, vânzarea, transportul și importul de țiței, produse petrochimice și alte derivate ale petrolului iranian, notează publicația, citând EFE via Agerpres. În același timp, principalele sancțiuni economice împotriva Teheranului rămân în vigoare, ceea ce limitează predictibilitatea pe termen mai lung pentru fluxurile comerciale.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a scris pe X că, în cadrul discuțiilor din Elveția, Iranul s-a angajat să asigure un tranzit „liber și deschis” în Strâmtoarea Ormuz și să permită intrarea inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pe teritoriul său.
Gharibabadi a afirmat că viitoarele negocieri se vor desfășura sub supravegherea unui comitet de nivel înalt, cu participarea unor oficiali din Iran și SUA, dar și a prim-miniștrilor Qatarului și Pakistanului. Reprezentantul iranian nu a indicat o dată pentru următoarea rundă.
Cele patru grupuri de lucru create vizează, potrivit declarațiilor sale:
După un acord-cadru încheiat săptămâna trecută, SUA au ridicat blocada asupra porturilor și coastelor iraniene impusă în aprilie, menționează Antena 3, într-un context în care economia Iranului depinde de petrol.
Înainte de blocadă, Iranul încărca peste 1,5 milioane de barili pe zi pentru export, iar în luna mai volumul ar fi scăzut la 260.000 de barili pe zi, conform analizelor CNBC citate în material. Aceste date sugerează de ce o licență, chiar temporară, și deblocarea unor fonduri pot avea efecte rapide asupra veniturilor externe ale Teheranului, dacă măsurile se aplică efectiv.
Recomandate

Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]

Companiile străine care continuă să deservească transportatorii iranieni riscă să fie tăiate de la sistemul dolarului , ceea ce poate bloca practic operarea companiilor aeriene iraniene pe aeroporturi din întreaga lume, potrivit The Jerusalem Post , care citează anunțul secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Bessent a declarat pentru CNBC că, „pe 23 septembrie, toate companiile aeriene iraniene vor fi oprite la nivel global”. În formularea prezentată, măsura ar urma să funcționeze prin sancțiuni secundare: nu doar companiile aeriene sunt vizate, ci și actorii care le fac posibilă operarea în afara Iranului. Concret, avertismentul se aplică aeroporturilor, furnizorilor de combustibil, agențiilor de ticketing și altor prestatori de servicii. Oficialul american a spus că, dacă un transportator iranian aterizează, nu ar trebui să primească combustibil sau servicii la sol și nici să i se vândă bilete; în caz contrar, companiile implicate „vor fi tăiate de la sistemul dolarului”. De ce contează: sancțiunile secundare mută presiunea pe companiile din afara SUA Miza operațională este că, în lipsa alimentării cu combustibil, a serviciilor de handling și a vânzării de bilete, companiile aeriene iraniene pot deveni nefuncționale pe rute internaționale, chiar dacă nu există o interdicție tehnică directă în fiecare stat. În același timp, riscul de a pierde accesul la dolar – esențial pentru plăți și decontări internaționale – ridică costul conformării pentru orice furnizor care ar continua să lucreze cu transportatorii iranieni. Context: extinderea listei de sancțiuni în septembrie Publicația notează că, la începutul lunii, Departamentul Trezoreriei SUA a sancționat toate companiile aeriene iraniene active care nu erau deja incluse pe listele de sancțiuni și a avertizat că firmele străine care le asistă pot fi excluse din sistemul financiar global. Măsura este prezentată ca parte a „ Operation Economic Outcast ”, inițiativă a administrației Trump menită să crească presiunea economică asupra Teheranului, în paralel cu conflictul cu Iranul. [...]

Întâlnirea de la New York reaprinde perspectiva unui acord SUA–Iran, cu miza Strâmtorii Ormuz și a pieței energiei , după ce emisari americani au avut o discuție de trei ore cu persoane implicate în negocierile cu Teheranul, potrivit Adevărul . Contactul a avut loc la scurt timp după discursul lui Donald Trump la Adunarea Generală a ONU , în care a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică. Trump a spus că emisarul său Steve Witkoff și Jared Kushner au participat la discuții, dar și-a nuanțat ulterior afirmația, precizând că întâlnirea a fost cu „mediatori ai Iranului”, nu direct cu oficiali iranieni. Președintele american a descris discuțiile drept „foarte bune” și „foarte productive”, fără să ofere detalii despre conținut. De ce contează: Ormuz, energie și riscul de escaladare În discursul de la ONU, Trump a pus explicit în balanță două scenarii: un acord care să permită Iranului „să se reconstruiască” sau „anihilarea” Republicii Islamice „rapid”. Tot atunci, a cerut Iranului să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz , rută critică pentru transporturile globale de energie, și să revină la negocieri. Pe fond, discuțiile vin după luni de negocieri blocate și după eșecul unui armistițiu de scurtă durată negociat în iunie. În iulie, americanii și iranienii au avut discuții indirecte la Doha, prin mediatori din Qatar și Pakistan. Reacția Teheranului și condițiile pentru Ormuz Forțele armate iraniene au catalogat declarațiile lui Trump drept „propagandă” și au transmis că sunt pregătite să răspundă cu atacuri „mai severe” dacă va fi necesar, potrivit Reuters. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi s-a întâlnit cu premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, în contextul eforturilor de reducere a tensiunilor și relansare a negocierilor. Un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Teheranul ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz „în câteva zile” dacă SUA ar reduce presiunea militară și ar ridica blocada asupra porturilor iraniene, susținând că o propunere în acest sens ar fi fost transmisă deja Washingtonului prin intermediari. Trump a mai afirmat că un acord ar putea fi încheiat după alegerile intermediare americane din 3 noiembrie sau chiar mai devreme, fără să indice un calendar concret. Contextul rămâne tensionat: războiul dintre Statele Unite și Iran se apropie de a șaptea lună și, potrivit sursei, a avut deja efecte asupra piețelor energetice și securității regionale. [...]

Președintele Nicușor Dan a pus pe agendă extinderea prezenței economice americane în România în discuțiile purtate la New York cu foști ambasadori ai Statelor Unite, în marja participării la Adunarea Generală a ONU, potrivit Adevărul . Întâlnirea indică o încercare de a menține investițiile și interesul companiilor americane drept temă centrală în relația bilaterală, alături de componenta de securitate. Șeful statului le-a mulțumit foștilor diplomați americani pentru contribuția la promovarea României și pentru activitatea de consolidare a relațiilor bilaterale. La discuții au participat și foști ambasadori americani care au reprezentat SUA în alte țări europene și în organizații internaționale, precum și reprezentanți ai unor think tank-uri. Ce a urmărit România în discuții Conform informațiilor transmise de președinte, discuțiile s-au concentrat pe prioritățile parteneriatului România–SUA: cooperarea în domeniul apărării; extinderea prezenței economice americane în România; consolidarea alianței transatlantice. Nicușor Dan a mai transmis că parteneriatul România–SUA este „un rezultat construit de-a lungul mai multor generații” și că acesta continuă să fie consolidat. Contextul vizitei la New York Vizita are loc cu prilejul participării la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , desfășurată la New York în perioada 21–25 septembrie. Președintele este însoțit de Mirabela Grădinaru, iar programul include, potrivit aceleiași surse, participarea la recepția tradițională oferită de Donald Trump, președintele SUA. Pe 22 septembrie, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru ar urma să participe la inaugurarea intersecției „ The Queen Marie of Romania Corner ” și să se întâlnească cu reprezentanții comunității românești din New York. Președintele va participa apoi la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU, în timp ce Mirabela Grădinaru va lua parte la un dejun oferit de Melania Trump pentru Primele Doamne și Domni. [...]

O serie de lumini neidentificate deasupra Teheranului a devenit virală, fără explicații oficiale , potrivit Mediafax . Imaginile au fost filmate noaptea de martori din capitala Iranului și distribuite masiv pe rețelele de socializare, în condițiile în care autoritățile iraniene nu au emis nicio declarație. În videoclipurile apărute online se văd lumini multicolore și strălucitoare, care apar printre nori, pe cerul nopții, deasupra orașului. Originea obiectului nu a fost stabilită. Ipoteze vehiculate online și contextul de securitate În lipsa unei poziții oficiale, utilizatorii au avansat mai multe explicații posibile pentru ceea ce se vede în imagini, de la variante tehnice la speculații: o dronă; un avion (inclusiv „avion secret”); un zmeu cu iluminare LED; teorii conspiraționiste, inclusiv „extratereștri” sau „forțe oculte”. În același timp, articolul notează că autoritățile iraniene nu au comentat incidentul și sugerează că ar fi putut să nu considere obiectul o amenințare, în contextul „stării de război” din țară. Trimitere la un episod similar, rămas neelucidat Apariția luminilor a fost asociată, în comentariile online, cu un incident mai vechi: în 2026 se împlinesc 50 de ani de la un caz raportat în Teheran, în 1976, când locuitori și militari iranieni au semnalat un obiect necunoscut pe cer. Atunci, două avioane de vânătoare ar fi avut probleme cu instrumentele și comunicațiile în timp ce încercau să se apropie de obiect, iar „misterul nu a fost rezolvat”, conform aceleiași surse. [...]

Qatar spune că mediatorii fac naveta între Teheran și Washington pentru a relansa discuțiile Iran–SUA , într-un demers care ar putea debloca un canal de negociere înghețat și ar reduce riscul de escaladare regională, potrivit Al Jazeera . Majed Al-Ansari , purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat pentru Bloomberg că mediatorii „fac naveta” între capitalele Iranului și SUA pentru a reporni discuțiile. În acest proces, „sunt schimbate mai multe propuneri” menite să reducă diferențele dintre părți. Materialul a fost publicat pe 20 septembrie 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre un calendar al unor eventuale întâlniri, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o reluare efectivă a negocierilor. [...]