Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a avertizat Franța să nu se implice în deminarea Strâmtorii Ormuz, după ce Parisul a anunțat intenția de a coopera cu parteneri pentru astfel de operațiuni, într-un demers care riscă să adauge tensiune într-un punct critic pentru transportul maritim și, implicit, pentru fluxurile energetice globale, potrivit HotNews.
Diplomația iraniană a transmis luni că „deminarea este efectuată de Iran și de nicio altă țară”, prin vocea ministrului adjunct de externe Kazem Gharibabadi, care a reacționat la o declarație atribuită președintelui Emmanuel Macron privind cooperarea Franței cu partenerii săi pentru deminarea strâmtorii. Oficialul iranian a invocat și un memorandum de înțelegere încheiat de Teheran și Washington pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu.
„Situația este sensibilă și complexă. Sfătuim insistent Franța să nu o complice mai mult cu provocările sale.”
Reacția Iranului vine după publicarea unei declarații comune franco-omaneze, la finalul întâlnirii de la Palatul Élysée dintre Emmanuel Macron și sultanul Omanului, Haitham bin Tariq. Cei doi lideri au pledat pentru „o navigație liberă, fără condiții și nici restricții” în Strâmtoarea Ormuz și au convenit să lucreze împreună la acest obiectiv prin „operațiuni de deminare comune”.
Declarația subliniază și „dreptul la tranzit conform dreptului mării”, în contextul importanței „redeschiderii” strâmtorii.
Strâmtoarea Ormuz este un punct de trecere esențial pentru navigația comercială, iar orice dispută privind controlul operațiunilor de securizare (inclusiv deminarea) poate amplifica riscurile pentru traficul maritim și pentru stabilitatea regională.
În același timp, vizita de stat a sultanului Omanului în Franța s-a încheiat cu „o serie de contracte pentru grupuri franceze”, pe fondul intenției celor două țări de a-și întări cooperarea după încheierea ostilităților din regiune, mai notează articolul.
Recomandate
Franța mizează pe un armistițiu energetic pentru a limita riscurile economice ale războiului , însă Emmanuel Macron susține că Rusia „continuă să-l refuze”, în pofida anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind un armistițiu energetic între Kiev și Moscova, potrivit Agerpres . Macron a declarat că Franța „susține pe deplin apelul la un armistițiu energetic autentic, la care Ucraina este dispusă”. În același timp, liderul de la Paris a afirmat că, „în această etapă”, Rusia ar refuza armistițiul și și-ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene „în ultimele ore”. Președintele francez a adăugat că Franța va rămâne alături de Ucraina și de președintele Volodimir Zelenski . În relatarea Agerpres, Macron nu a făcut o referire directă la apelurile lui Donald Trump privind o schimbare de președinte în Ucraina și nici la acordul acestuia cu Rusia pentru livrările de motorină. Din perspectivă economică, un „armistițiu energetic” ar viza reducerea loviturilor asupra infrastructurii critice, cu efecte directe asupra funcționării economiei ucrainene și asupra stabilității regionale, însă informațiile disponibile în această relatare se limitează la poziționările politice și la acuzațiile privind continuarea atacurilor. [...]
Donald Trump a reluat, în campanie, un mesaj anti-tranziție energetică cu potențial de a alimenta tensiuni comerciale transatlantice , susținând că Germania ar fi fost „la două zile de colaps” din cauza „energiei verzi” și afirmând că l-ar fi amenințat pe Emmanuel Macron cu tarife vamale de 250%, potrivit Agerpres . Într-un miting electoral desfășurat în weekend, Trump a criticat tranziția energetică, spunând că renunță la turbinele eoliene și că țările care mizează pe „energia verde” ajung „falimentare”. În același context, el a invocat Germania ca exemplu, afirmând că ar fi fost aproape de colaps. Mesajul despre tarife: 250% pentru vin și alte produse Agerpres relatează că Trump a susținut că, într-o convorbire telefonică, l-ar fi avertizat pe președintele francez Emmanuel Macron că va introduce tarife suplimentare de 250% dacă firmele farmaceutice franceze nu își vând medicamentele la prețuri mai mici în SUA. În același pasaj, Trump a afirmat că ar fi vizat cu tarife de 250% vinul, șampania și „tot ce ne trimit” francezii. Contextul declarațiilor: miting în Tennessee și atacuri la adresa unui candidat democrat Trump a vorbit sâmbătă peste o oră într-un discurs electoral amplu, susținut în statul american Tennessee, notează materialul. Tot atunci, el a făcut remarci denigratoare la adresa politicianului musulman Abdul El-Sayed, candidat democrat la alegerile pentru Senat, pe care l-a numit „jihadist radical”. Din informațiile disponibile în textul sursă nu reiese existența unor măsuri comerciale inițiate efectiv sau a unei reacții oficiale din partea Germaniei ori Franței la aceste declarații. [...]
Popularitatea lui Emmanuel Macron a coborât la minimul din 2017 , pe fondul tensiunilor sociale și al blocajului politic din Adunarea Națională , potrivit datelor citate de Antena 3 . În același timp, și principalii lideri ai extremei drepte, Jordan Bardella și Marine Le Pen, pierd din susținere, după dezvăluiri despre mesaje antisemite atribuite lui Bardella. Sondajul Ipsos BVA-Cesi realizat pentru La Tribune Dimanche arată că doar 15% dintre respondenți au o părere bună despre președintele Franței, cu un punct procentual mai puțin decât luna trecută. Materialul notează că aproximativ 82% dintre francezi nu mai sunt mulțumiți de Macron. Contextul politic și social este descris ca o succesiune de presiuni asupra guvernului: proteste ale elevilor de liceu, o criză a carburanților și o dezbatere bugetară începută dificil într-o Adunare Națională fără majoritate. Potrivit articolului, scăderea vine cu circa șapte luni înainte de finalul celui de-al doilea mandat. Ce îi preocupă pe francezi, potrivit barometrului În topul îngrijorărilor rămâne puterea de cumpărare, menționată de 54% dintre respondenți (nivel neschimbat). Urmează: viitorul sistemului de protecție socială: 44% (+4 puncte); nivelul datoriei publice: 33% (+3 puncte). Efectul „Mediapart” asupra extremei drepte Deși continuă să conducă în clasamentul potențialilor succesori ai lui Macron, Jordan Bardella și Marine Le Pen au scăzut față de luna anterioară: Bardella este la 33% opinii favorabile (-3 puncte), iar Le Pen la 32% (-4 puncte). Scăderea este pusă în legătură cu dezvăluirile Mediapart despre mesaje antisemite și conspiraționiste atribuite lui Bardella, publicate de pe un vechi cont de Facebook. Președintele Rassemblement National a negat acuzațiile. Antena 3 menționează că sondajul online a fost realizat pe 7–8 octombrie, pe un eșantion de 1.000 de adulți, la câteva zile după primul articol Mediapart pe acest subiect (28 septembrie). Restul clasamentului și nivelul de respingere Pe locul al treilea în topul opiniilor favorabile se află fostul premier Édouard Philippe, cu 20% (+1 punct). Sarah Knafo (Reconquête) și fostul președinte François Hollande completează top 5, ambii cu 18%, fără ca vreunul să-și fi anunțat candidatura la prezidențiale, potrivit articolului. Mai jos în clasament apar Jean-Luc Mélenchon (17%), la egalitate cu Gabriel Attal și Bruno Retailleau. În cazul lui Mélenchon, studiul indică o rată de respingere ridicată: 69% dintre francezi spun că ar fi nemulțumiți dacă ar ajunge la Palatul Élysée. [...]
Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]
Washingtonul ar fi încercat să transfere către Israel riscul politic al unui atac asupra Iranului înainte de alegerile din SUA , potrivit informațiilor prezentate de news.ro . Miza ar fi fost evitarea unor costuri electorale pentru președintele american Donald Trump în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congres. Potrivit materialului, surse citate de ziarul israelian Maariv au susținut că, în discuțiile din ultimele două săptămâni dintre SUA și Israel, partea americană ar fi făcut presiuni pentru o operațiune israeliană unilaterală împotriva Iranului. Informația a fost preluată de „ The Jerusalem Post ”, însă a fost ulterior dezmințită de doi oficiali americani și un oficial israelian. Ce ar fi urmărit SUA, potrivit relatărilor din presă Conform articolului citat, Washingtonul ar fi preferat ca Israelul să își asume „riscurile politice” ale unei operațiuni militare înaintea alegerilor din SUA, în loc ca o acțiune americană să genereze consecințe politice negative pentru Trump. În același timp, oficialii americani ar fi considerat că Israelul ar putea fi interesat să lovească Iranul înaintea propriilor alegeri, în timp ce o operațiune americană în aceeași perioadă electorală ar fi fost mai costisitoare politic la Washington. Retragerea cererii și poziția neclară a lui Netanyahu Sursele citate de Maariv au mai afirmat că SUA ar fi renunțat la această cerere, „cel puțin pentru moment”. Poziția premierului Benjamin Netanyahu ar rămâne neclară, în condițiile în care, în ultima săptămână, agenda sa a fost descrisă ca fiind „foarte axată pe securitate”, cu întâlniri și vizite „sensibile”. Dezmințiri după apariția articolului După publicarea informației, doi oficiali americani și un oficial israelian au negat, potrivit „The Jerusalem Post”, că SUA ar fi cerut Israelului să atace Iranul înainte de alegeri. Declarațiile ar fi fost făcute corespondentului la Washington al postului israelian Canal 12, Barak Ravid. Informațiile rămân, așadar, la nivel de relatări din presă și surse anonime, contestate oficial, fără detalii publice care să permită verificarea independentă a discuțiilor invocate. [...]
Lovirea unei nave comerciale de către armata SUA în Golful Oman ridică miza operațională pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care traficul prin zona-cheie pentru petrol este deja în scădere, potrivit HotNews , care citează Reuters. Incidentul a avut loc după ce echipajul navei cargo M/V Ocean Molica (cunoscută și ca „Arika Sun”), sub pavilion Panama, ar fi ignorat avertismente repetate și ar fi încercat să treacă de blocada navală impusă Iranului. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că un avion de vânătoare american a lovit pupa navei cu „o muniție de precizie”, iar sistemul de propulsie a fost „dezactivat complet”, fără răniți în rândul echipajului. CENTCOM susține că nava încerca să tranziteze apele regionale după ce plecase anterior dintr-un port iranian. Reuters notează că nu a reușit să contacteze imediat operatorul navei pentru o reacție. Ce înseamnă pentru operațiunile din zonă Potrivit comunicării CENTCOM publicate pe X, SUA au reluat pe 14 iulie blocada „împotriva tuturor navelor care intră sau ies din porturile iraniene”. În trei luni de aplicare strictă, ar fi fost: dezactivate patru nave comerciale; întoarse din drum 135 de nave. În același mesaj, CENTCOM afirmă că forțele americane au distrus 10 petroliere „legate” de rețeaua economică clandestină a Gardienilor Revoluției, descrisă ca fiind de „miliarde de dolari”. Context: presiune pe Strâmtoarea Ormuz și pe piața petrolului HotNews mai relatează că numărul navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz a coborât la cel mai mic nivel din ultimele două luni, pe fondul intensificării atacurilor asupra petrolierelor. Evoluția alimentează temerile privind perturbarea transportului maritim și susține prețurile petrolului. Înainte de război, Strâmtoarea Ormuz asigura circa 20% din consumul mondial de petrol, ceea ce face ca orice escaladare operațională în zonă să aibă potențial de impact direct asupra fluxurilor energetice și costurilor de transport. [...]
