Știri
Știri din categoria Diverse
Iranul încearcă să blocheze implicarea Franței în deminarea Strâmtorii Ormuz, o poziționare care poate complica rapid securitatea navigației prin unul dintre cele mai importante „gâturi de sticlă” pentru transportul global de energie, potrivit Digi24.
Diplomația iraniană a transmis Franței „să nu complice și mai mult” situația din Strâmtoarea Ormuz, după ce Parisul și Muscatul au publicat o declarație comună care invocă „navigație liberă, fără condiții și nici restricții” și care prevede „operațiuni de deminare comune”, relatează France Presse, citată de Digi24.
Ministrul adjunct de externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a scris pe X că președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că Franța va coopera cu partenerii săi pentru deminarea strâmtorii. Oficialul iranian a respins însă ideea unei intervenții externe, susținând că „deminarea este efectuată de Iran și de nicio altă țară” și invocând un memorandum de înțelegere încheiat de Teheran și Washington pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Situația este sensibilă și complexă. Sfătuim insistent Franța să nu o complice mai mult cu provocările sale.”
Mesajul Teheranului indică o linie roșie privind prezența altor state în operațiuni cu componentă de securitate maritimă în zonă. În practică, o dispută diplomatică pe tema deminării poate amplifica incertitudinea pentru transportatori și pentru statele care au interes direct în menținerea traficului maritim fără întreruperi.
Din informațiile publicate nu reiese dacă Franța a anunțat un calendar sau un format concret al unei misiuni de deminare și nici ce pași ar urma după declarația franco-omaneză.
Recomandate
Iranul a avertizat Bulgaria că își rezervă dreptul de a lovi „sursa oricărui atac” dacă teritoriul bulgar ar fi folosit pentru acțiuni militare americane sau israeliene împotriva Teheranului, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de securitate pentru un stat NATO și UE, în contextul în care Sofia a aprobat recent măsuri de sprijin logistic pentru operațiuni americane. Iranul spune că nu are „nicio problemă cu poporul bulgar”, dar consideră că orice acțiune care ar sprijini „agresiunea militară” a SUA și Israelului împotriva Republicii Islamice ar echivala, „în conformitate cu dreptul internațional”, cu participarea la un act de agresiune. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a afirmat că Iranul „are dreptul de a viza punctul de origine și sursa oricărui act de agresiune” împotriva sa. Oficialul iranian a invocat și informații potrivit cărora „mai multe avioane de realimentare” ar fi plecat de pe teritoriul Bulgariei, susținând că astfel de acțiuni ar fi contrare dreptului internațional și ar însemna sprijin pentru operațiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului. Decizia Bulgariei care a declanșat reacția Teheranului Contextul imediat este o hotărâre din luna precedentă: comisia parlamentară pentru apărare din Bulgaria a aprobat o propunere a guvernului care permite desfășurarea temporară a avioanelor americane de realimentare în zbor și a personalului militar american la Baza Aeriană Bezmer . Măsura a atras, potrivit articolului, un avertisment „sever” din partea Iranului, care a cerut Bulgariei să nu permită utilizarea bazelor sale aeriene în cadrul războiului. La acel moment, Baghaei a susținut că orice participare la planificarea sau executarea unor astfel de operațiuni ar echivala cu complicitatea la „crima de agresiune și la crime de război” și a îndemnat parlamentul bulgar să respingă desfășurarea. Retorică de descurajare, pe fondul escaladării regionale În declarațiile de luni, Baghaei a folosit și o formulare menită să sugereze adaptarea strategiei Teheranului, afirmând că Iranul „joacă șah de mult timp”, dar în ultimii ani „a învățat să joace și poker”. În același context, președintele SUA, Donald Trump , a declarat pentru Fox News în această lună că iranienii sunt „buni jucători de poker, dar sunt pe ducă”, potrivit materialului citat de Digi24. [...]
Amenințarea unor atacuri „din surse necunoscute” asupra fabricilor britanice de drone ridică riscuri operaționale pentru lanțul de aprovizionare militar al Ucrainei , după ce Londra a decis să pună la dispoziția Kievului planuri tehnice pentru rachete cu rază lungă, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține lui Andrei Fedorov , fost viceministru de externe al Rusiei și prezentat drept consilier al Kremlinului, care a spus că nu poate „exclude 100%” o acțiune „semi-militară” împotriva Marii Britanii, în contextul vizitei premierului britanic Andy Burnham la Kiev. Întrebat ce ar însemna „semi-militar”, Fedorov a indicat explicit posibilitatea unor incidente care să vizeze „întreprinderile” și „fabricile care produc drone pentru Ucraina”, susținând că acestea ar putea fi atacate „nu de Rusia”, ci „din surse necunoscute”. Ce tip de reacții a invocat consilierul rus Fedorov a vorbit despre o posibilă trecere de la reacții „verbale” la unele „vizibile”, iar între exemplele menționate se regăsesc: o „reacție tehnică”, inclusiv atacuri ale unor hackeri „dintr-o sursă necunoscută”, „nu la nivel oficial”; „măsuri politice”; acțiuni „semi-militare”, cu referire la infrastructura industrială care produce drone pentru Ucraina. Contextul deciziei Londrei și reacția Moscovei Potrivit informațiilor prezentate, Regatul Unit a acceptat să declasifice planurile tehnice ale componentelor fabricate în Marea Britanie pentru racheta Scalp (o versiune produsă în Franța a rachetei Storm Shadow), armament despre care se arată că a fost deja folosit pentru a lovi ținte din Rusia. Kremlinul a condamnat decizia, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că aceasta ar „turna gaz pe foc” în conflict. În timpul vizitei la Kiev, Andy Burnham a cerut aliaților Ucrainei să trimită mai multe rachete interceptoare și a insistat că schimbarea de prim-ministru nu va aduce o schimbare de politică a Regatului Unit față de Ucraina. De ce contează pentru companii și industrie Chiar dacă afirmațiile sunt formulate ipotetic și fără detalii operaționale, ele mută discuția spre riscuri directe pentru infrastructura industrială și pentru securitatea operațiunilor din Marea Britanie, într-un moment în care producția de drone și cooperarea tehnologică sunt parte a sprijinului pentru Ucraina. Separat, Downing Street a anunțat semnarea unui acord prin care Ministerul Apărării, împreună cu anumite companii britanice, ar urma să aibă acces la baza de date ucraineană de inteligență artificială „Avengers”, descrisă de oficiali drept o „mină de aur” de date de pe câmpul de luptă. Acordul este prezentat ca având potențial de utilizare inițial în apărare și securitate, cu posibile aplicații mai largi în zona serviciilor publice. [...]
Atacurile repetate cu drone asupra rafinăriilor rusești cresc riscul de întreruperi și penurii de combustibil , după ce rafinăria Afipski a fost lovită pentru a cincea oară în 2026, iar rafinăria din Novoshakhtinsk ar fi fost vizată separat, potrivit Digi24 . Dronele ucrainene au lovit regiunea Krasnodar marți dimineața, 25 august, avariind o rafinărie de petrol, clădiri rezidențiale și o gară, conform oficialilor ruși. Guvernatorul regional Veniamin Kondratiev a spus că localitatea Afipski (districtul Severski) s-a numărat printre zonele lovite și a raportat incendii atât la o locuință, cât și în incinta rafinăriei. „Cel puțin 10 locuințe private au fost avariate. Într-una dintre ele a izbucnit un incendiu. De asemenea, a izbucnit un incendiu în incinta unei rafinării de petrol. Pompierii și serviciile de urgență lucrează în prezent la fața locului.” Ulterior, Kondratiev a precizat că resturi de drone au căzut pe terenul gării Afipskaia. Atacul a provocat moartea a două persoane și rănirea altor două, potrivit guvernatorului. Afipski, o rafinărie mare, lovită a cincea oară în 2026 Rafinăria Afipski este descrisă ca una dintre cele mai mari din sudul Rusiei, cu o capacitate anuală de prelucrare de aproximativ 7,2 milioane de tone metrice. Produce benzină, motorină, distilați din condensat de gaz, reziduuri de țiței greu și sulf. Conform rapoartelor disponibile citate în articol, rafinăria din Afipski a mai fost ținta unor atacuri cu drone de patru ori în acest an (21 ianuarie, 14 martie, 11 iunie și 14 iulie), incidente care au provocat incendii, inclusiv în parcul de rezervoare. Novoshakhtinsk, vizată în Rostov; autoritățile locale raportează pagube Separat, dronele ucrainene ar fi lansat un atac de amploare asupra regiunii Rostov în cursul nopții. Canalul ucrainean de monitorizare Supernova+ a indicat rafinăria din Novoshakhtinsk printre ținte. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat atacuri cu drone asupra localităților Novoshakhtinsk, Gukovo și Kamensk-Șahtinski, raportând pagube la patru locuințe private din Novoshakhtinsk și un incendiu forestier, dar fără victime. De ce contează: efecte în lanț asupra producției și disponibilității de combustibil Potrivit publicației „ The Moscow Times ”, citată de Digi24, dronele ucrainene au atacat instalații industriale rusești de peste 70 de ori de la începutul lui 2026, ceea ce ar fi scos din funcțiune zeci de întreprinderi. Aceeași sursă a relatat că, de la începutul lunii august, cinci rafinării și-au încetat complet activitatea: Permnefteorgsintez, Orsknefteorgsintez, Zapsibneftekhim, Saratov și Volgograd. Întreruperile ar fi contribuit la scăderea rafinării petrolului în Rusia până la aproximativ 3,6 milioane de barili pe zi (cel mai scăzut nivel din mai 2002), înainte de o revenire la aproximativ 4 milioane de barili pe zi în august. În plus, aceste întreruperi sunt asociate cu penurii de combustibil în anumite zone, unele regiuni raportând disponibilitate limitată pentru tipuri populare de benzină. [...]
Programul de lucru al premierului Japoniei ridică semne de întrebare despre capacitatea de guvernare , după ce Sanae Takaichi a descris public nopți cu „zero până la trei ore de somn” și o rutină în care își reduce deliberat echipa din jur, potrivit Digi24 . Într-o serie de postări pe rețelele sociale, Takaichi a relatat că, în timpul orelor lungi petrecute la reședința oficială, a avut „un tovarăș neașteptat”: un gândac de bucătărie pe care nu l-a omorât, invocând ideea reîncarnării, și despre care a spus că i-a accentuat sentimentul de singurătate după ce personalul l-a îndepărtat. Povestea este prezentată de The Independent, citat de Digi24. De ce insistă să lucreze din reședința oficială Premierul a explicat că preferă să lucreze de la reședința oficială, nu de la biroul prim-ministrului, pentru a ușura „sarcina personalului” și pentru a limita numărul de oameni implicați, inclusiv personalul de securitate. Într-o postare pe X, ea a scris că își propune să folosească activ reședința prim-ministrului tocmai pentru a „reduce la minimum numărul de angajați și de personal de securitate” care trebuie implicați. Semnale politice: mai puține ședințe și scădere de sprijin Relatările despre modul de lucru au venit pe fondul unor acuzații că ar evita ședințele parlamentare și că își petrece mult timp la reședința personală. Potrivit ziarului Nikkei, citat în articol, Takaichi și-a petrecut mai mult de jumătate dintre weekenduri și sărbătorile legale la reședința sa de când a devenit prim-ministru. În același context, Bloomberg a constatat că Takaichi a ținut cel mai mic număr de ședințe de cabinet dintre toți prim-miniștrii japonezi din 2012 până în prezent, conform informațiilor preluate de Digi24. Articolul notează și o scădere a sprijinului public: un sondaj de opinie realizat luna trecută arată un nivel de 41%, în scădere cu 10 puncte procentuale într-o lună și sub 50% pentru prima dată de la alegerile generale din februarie. Contextul politic menționat include promovarea unor măsuri privind menținerea liniei de succesiune imperială exclusiv masculină și amânarea politicilor care ar atenua creșterea prețurilor. [...]
Calendarul pentru desemnarea premierului mută presiunea pe buget și deficit , într-un moment în care partidele sunt împinse să iasă din blocajul politic pentru a forma o majoritate, potrivit Digi24 . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , a spus la Antena 3 CNN că „în această toamnă” ar urma să se formeze o majoritate parlamentară care să voteze un nou Guvern. În opinia sa, negocierile politice trebuie să ducă la o formulă de guvernare care să poată trece de votul Parlamentului. De ce contează: bugetul și țintele de deficit nu pot aștepta Tomac a argumentat că „economia nu poate aștepta” prelungirea negocierilor și că este nevoie de „discuții serioase despre repornirea economiei”. În același timp, el a indicat explicit miza fiscal-bugetară: România ar avea nevoie de un guvern care să pregătească „un buget credibil” pentru atingerea „țintelor de deficit asumate” și să implementeze proiectele mari aflate în derulare. Ce urmează în septembrie: consultări și o propunere de premier Consilierul prezidențial a afirmat că, după negocierile pe care președintele le va convoca cu partidele, în luna septembrie șeful statului va desemna o persoană „pregătită să fie învestită” de o majoritate parlamentară. „Sunt absolut convins că în luna septembrie, președintele, după negocierile pe care le va convoca cu partidele politice, va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară.” Tomac a subliniat că formula finală depinde de rezultatul negocierilor dintre partide. Anticipatele, scenariu „de evitat”, dar posibil constituțional Întrebat despre alegeri anticipate, Tomac a spus că un astfel de scenariu ar menține „haos și tensiune politică” și ar trebui evitat, deși a admis că este o soluție „constituțională și democratică”. Numele premierului, secundar față de majoritate Tomac nu a exclus o eventuală nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru, dar a evitat să spună dacă ar accepta. Mesajul său a fost că prioritatea este formarea unei majorități capabile să susțină învestirea Guvernului și un program de reforme, „indiferent de numele premierului”. [...]
Ministerul Finanțelor va decide dacă prelungește CASS la pensiile peste 3.000 de lei, după ce măsura a redus deficitul CNAS , iar discuția are miză bugetară directă pentru finanțarea sănătății, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că Ministerul Finanțelor va analiza „dacă și cum ar trebui să prelungească” perioada în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). În prezent, măsura este în vigoare până la 31 decembrie 2027. Pîslaru a legat discuția de efectul asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), afirmând că deficitul a „scăzut simțitor” ca urmare a acestor măsuri. El a adăugat că, în lipsa lor, deficitul ar fi fost „semnificativ”, estimat „de circa 4 miliarde de lei”. Ce înseamnă, concret, CASS pentru pensiile peste prag În forma actuală, pensionarii care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei plătesc CASS doar pentru partea din venit care depășește acest prag, nu pentru întreaga pensie. Miza de reglementare: decizia rămâne la București, nu la Bruxelles Ministrul a respins ideea că o eventuală prelungire ar fi „dictată” de Comisia Europeană, în contextul în care Comisia a propus, într-o corespondență tehnică cu autoritățile române, ca posibilă măsură „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”. „Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate.” În același timp, Pîslaru a indicat că viitorul Guvern va trebui să evalueze situația financiară a sistemului de sănătate și sustenabilitatea bugetului de asigurări de sănătate, sugerând că decizia privind continuarea sau ajustarea măsurii va depinde de această analiză. [...]
