Știri
Știri din categoria Externe
Beijingul vrea să lege economic Xinjiang și Tibet de lanțurile globale, într-o mișcare care poate consolida atât exporturile Chinei, cât și capacitatea ei de a rezista sancțiunilor occidentale, potrivit Digi24. Campania politică lansată de administrația lui Xi Jinping vizează investiții în energie, resurse, infrastructură și turism și ar urma să transforme o treime din teritoriul Chinei, o zonă descrisă ca fiind de 10 ori mai mare decât Marea Britanie și aproape egală cu suprafața Europei de Vest.
Miza economică este dublă: conectarea regiunilor izolate din vest la centrele economice și demografice ale țării și integrarea lor în rutele comerciale către Europa, prin inițiativele „Noul Drum al Mătăsii” și „Noul Coridor Comercial Internațional Terestru-Maritim”. În analiza citată de Digi24, Financial Times notează că această integrare ar putea ajuta inclusiv armata chineză să întărească măsurile de securitate la granițele cu India, Rusia, Afganistan, Pakistan și alte zone din Asia Centrală.
În logica Beijingului, dezvoltarea accelerată a vestului Chinei ar trebui să contracareze eforturile țărilor occidentale de a-și diversifica importurile și de a-și reduce dependența de China. Lizzie Lee, cercetătoare la Centrul pentru Analiza Chinei al Institutului de Politici ale Societăților din Asia, explică faptul că autoritățile chineze au schimbat chiar și modul în care descriu rolul acestor regiuni: de la „marea zonă din spate” la „marea linie a frontului”.
Dacă strategia reușește, boicoturile și sancțiunile folosite de guvernele occidentale ca răspuns la represiunea din Xinjiang riscă să devină mai puțin eficiente, pe măsură ce regiunea capătă o pondere mai mare în lanțurile globale de aprovizionare.
În Xinjiang, inițiativa este descrisă ca fiind în stadiul cel mai avansat, pe fondul sancțiunilor impuse de SUA pentru abuzuri împotriva uigurilor și a altor musulmani. Potrivit ONU, acțiunile din timpul campaniei de represiune – în urma căreia aproximativ 1 milion de uiguri au fost arestați – ar putea fi catalogate drept crime împotriva umanității. Guvernul chinez susține că măsurile fac parte dintr-o campanie de combatere a terorismului și extremismului și respinge acuzațiile privind reeducarea și munca forțată.
Pe componenta economică, turismul este prezentat ca un motor major al transformării:
În paralel, aparatul de securitate care monitorizează minoritățile – inclusiv cei 12 milioane de uiguri menționați în material – rămâne activ, în ciuda expansiunii economice.
Un exemplu central este proiectul unei hidrocentrale pe râul Yarlung Tsangpo din Tibet, descris ca având o „amploare fără precedent” și o capacitate de producție de trei ori mai mare decât Barajul celor Trei Defilee, cea mai mare hidrocentrală din lume.
Totodată, o linie de ultra-înaltă tensiune de 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) ar urma să lege proiectele din Tibet de Guangdong și Hong Kong, cu obiectivul de a transforma regiunea într-un „centru energetic regional major”, capabil să exporte energie verde în alte părți ale Chinei și în țări vecine din Asia de Sud-Est.
Materialul atrage însă atenția că barajele uriașe pot amenința ecologia zonei și accesul la apă pentru comunitățile din aval, inclusiv din India, Myanmar și Bangladesh. Într-o comparație citată de Digi24, autorii Richard Ghiasy și Jagannath Panda (Institutul pentru Politici de Securitate și Dezvoltare din Stockholm) descriu abordarea drept transformarea Tibetului într-o „frontieră a resurselor”, mai degrabă un „depozit de bogății extractive și un avanpost strategic” decât o „comoară ecologică”.
În ansamblu, planul Beijingului combină investiții masive și conectivitate comercială cu un control de securitate ridicat, iar efectul economic extern cel mai important este presiunea suplimentară asupra încercărilor Europei de a-și reduce dependența de importurile din China.
Recomandate
Vizita lui Xi în Coreea de Nord poate întări axa anti-SUA și complica stabilitatea regională , într-un moment în care Phenianul își consolidează poziția militară și își revendică statutul nuclear, potrivit Reuters . Președintele chinez Xi Jinping a spus că relațiile dintre China și Coreea de Nord sunt la un „nou punct de plecare istoric”, într-un mesaj publicat luni de presa de stat nord-coreeană, la sosirea sa la Phenian pentru un summit rar cu liderul Kim Jong Un . Xi a afirmat că Beijingul își menține „neclintit” politica de dezvoltare a legăturilor cu Coreea de Nord și că cele două părți vor intensifica schimburile „în toate domeniile”. În același mesaj, Xi a legat cooperarea de o poziționare geopolitică explicită: „Trebuie să ne opunem hegemoniei, autoritarismului și tuturor încercărilor și conspirațiilor de a reînvia militarismul care pun în pericol securitatea și stabilitatea regională.” Ce urmează la summit și de ce contează pentru regiune Xi este așteptat să aibă discuții cu Kim în timpul vizitei de două zile, prima în șapte ani în Coreea de Nord și prima deplasare externă a liderului chinez din acest an. Reuters notează că vizita are loc într-un context în care economia nord-coreeană este întărită de creșterea comerțului și a legăturilor militare cu Rusia, ceea ce ar putea spori încrederea lui Kim în negocieri. Craig Singleton, de la Foundation for Defense of Democracies, a declarat pentru Reuters că summitul este un semnal că Beijingul continuă să vadă Phenianul drept un „activ strategic”. În același timp, el a spus că China și Coreea de Nord, alături de Rusia și Iran, au un interes comun în a diminua puterea SUA și a tensiona alianțele Washingtonului. Xi a mai afirmat că va lucra cu Coreea de Nord pentru a promova un „multilateralism” „echitabil și ordonat” și o „globalizare economică incluzivă”, susținând că pacea și stabilitatea regională pe termen lung sunt obiective comune. Semnale militare înainte de sosirea lui Xi Pe fondul pregătirilor pentru summit, Phenianul a încercat să-și proiecteze forța: cu o zi înainte de sosirea lui Xi, Coreea de Nord a prezentat planuri pentru un distrugător naval de 10.000 de tone și și-a reafirmat statutul de stat înarmat nuclear. Reuters citează o estimare a Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), potrivit căreia Coreea de Nord ar avea „aproximativ 60” de focoase nucleare, față de 50 cu un an înainte. Institutul estimează și că Phenianul își crește producția de material fisionabil peste un nivel suficient în prezent pentru „cel puțin 30” de focoase suplimentare. Context operațional: reluarea schimburilor și a transportului aerian După ce Phenianul a reluat traversările la granița cu China și a intensificat schimburile înghețate în pandemie, Air China a restabilit în martie zborurile între capitale, potrivit Reuters. Xi a sosit la Phenian însoțit de Peng Liyuan, Cai Qi și ministrul de externe Wang Yi. Dincolo de simbolistica primirii oficiale, miza imediată a vizitei este dacă Beijingul va reuși să apropie și mai mult Phenianul într-un moment în care Coreea de Nord își extinde opțiunile prin relația cu Rusia, iar tensiunile de securitate din regiune rămân ridicate. [...]
Un radar a adus unei comune italiene peste 2 milioane de euro în patru ani , un nivel de încasări care reaprinde discuția despre folosirea aparatelor de măsurare a vitezei ca instrument de siguranță rutieră sau, mai degrabă, ca mecanism de alimentare a bugetelor locale, potrivit Antena 3 . Colle Santa Lucia , un sat din Dolomiții italieni (zona Belluno, regiunea Veneto), cu aproximativ 300 de locuitori, a încasat peste 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) între 2021 și 2025 cu ajutorul unui singur radar. Raportat la populație, suma echivalează cu 5.989 de euro (aprox. 29.900 lei) pentru fiecare locuitor. De ce contează: amenzile din radare rămân o linie majoră de venit pentru localități mici Cazul este prezentat ca exemplu al felului în care comunități mici pot obține venituri foarte mari din sancțiuni rutiere, în timp ce, la nivelul marilor orașe, tendința poate fi diferită. Datele transmise de municipalități către Ministerul de Interne și analizate de organizația pentru protecția consumatorilor Codacons indică faptul că veniturile din radare au scăzut în cele mai mari 20 de orașe ale Italiei, dar localitățile mici continuă să încaseze sume importante, inclusiv de ordinul milioanelor de euro. În acest context, mai mulți șoferi acuză autoritățile locale că folosesc radarele mai ales ca sursă de venit, nu doar pentru siguranța rutieră, notează Antena 3, care citează publicația germană hna.de. Efecte neuniforme după schimbarea regulilor: scăderi puternice în unele orașe, creșteri în altele Subiectul a ajuns și pe agenda politică: ministrul italian al Transporturilor, Matteo Salvini, a criticat folosirea „excesivă” a radarelor, iar noile reguli introduse după intervențiile sale au produs efecte diferite în funcție de zonă. Exemplele din datele Codacons menționate în material: la Bolzano, veniturile din amenzi au scăzut în 2025 cu 84,2%; la Trieste, încasările s-au redus cu 94,4%; la Ancona, veniturile au crescut cu 116%, până la 1,8 milioane de euro (aprox. 9 milioane lei); la Genova, creșterea a fost de 54%; la Cagliari, creșterea a fost de 42%. Per total, veniturile din radare ale celor mai mari 20 de orașe italiene au scăzut în 2025 cu 8,9%, dar au rămas la 56,5 milioane de euro (aprox. 282,5 milioane lei). Alte exemple: localități care depășesc orașe mari la încasări Colle Santa Lucia nu este un caz izolat. În Galatina (aprox. 26.000 de locuitori, regiunea Lecce), autoritățile au încasat 5,3 milioane de euro (aprox. 26,5 milioane lei) doar în 2025, folosind mai multe radare, o sumă care, potrivit materialului, depășește încasările unor orașe mari din același tip de amenzi. Separat, cinci comune de pe șoseaua de stat Telesina (care leagă Campania și Molise) au încasat împreună 2,8 milioane de euro (aprox. 14 milioane lei) din amenzi aplicate cu ajutorul radarelor. Concluzia Codacons, citată de Antena 3, este că noile reguli introduse de guvernul condus de Giorgia Meloni nu au oprit „furtuna amenzilor” pentru șoferi, iar în multe localități mici radarele continuă să fie o sursă importantă de bani pentru administrațiile locale. [...]
Autoritatea pentru Integritate din Ungaria cere investigarea penală a unor foști oficiali de rang înalt din guvernarea Viktor Orbán , pe fondul suspiciunilor privind dispariția unor fonduri europene de ordinul miliardelor de euro, într-un moment în care Budapesta încearcă să deblocheze finanțări UE înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept, potrivit Mediafax . Ferenc Pál Biró, președintele Autorității pentru Integritate, a declarat pentru POLITICO că oficialii vizați „ar trebui să fie urmăriți penal” pentru implicarea într-o presupusă schemă de fraudare sistematică a contribuabililor europeni. Biró susține că instituția a identificat „o serie de cazuri penale” în care, în opinia sa, Ungaria ar trebui să poată recupera fondurile și să le repatrieze, deoarece „majoritatea acestora au părăsit deja țara”. Suspiciuni legate de achiziții publice și costuri umflate În declarațiile citate, Biró indică o concentrare a contractelor publice: trei companii ar fi primit majoritatea contractelor guvernamentale pentru bunuri și servicii, iar sumele facturate ar fi fost „umflate artificial”. El afirmă că guvernul a cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) cu aceste trei firme în ultimii patru ani. Tot Biró estimează că „supraevaluarea” asociată riscului de corupție s-ar ridica la 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) și susține că licitațiile de achiziții publice au fost „manipulate”. Biró nu formulează acuzații directe la adresa lui Viktor Orbán sau a unor membri ai cercului său restrâns, dar spune că noua administrație ar trebui să acționeze rapid pentru a aborda acuzațiile de corupție și intimidare. Miza: recuperarea banilor și deblocarea fondurilor UE Reacția vine în contextul în care actualul premier al Ungariei, Peter Magyar, încearcă să recupereze peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fonduri UE înghețate în perioada guvernării Orbán, din cauza preocupărilor privind statul de drept. Conform informațiilor citate, Magyar s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar cei doi ar fi convenit să „deblocheze” fonduri de până la 14,2 miliarde de euro (aprox. 71 miliarde lei). Pentru ca acest lucru să se concretizeze, guvernul trebuie să prezinte un plan privind implementarea reformelor esențiale și alocarea banilor înainte de sfârșitul verii. Poziția Comisiei Europene Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru POLITICO că există „toleranță zero față de frauda împotriva bugetului UE” și că statele membre sunt primele responsabile pentru prevenirea, detectarea și tratarea neregulilor legate de fondurile europene. Oficialul a adăugat că instituția va lua legătura cu statele membre pentru a se asigura că fondurile UE deturnate sunt recuperate de la beneficiari. [...]
Taiwan își întărește coordonarea militar–pază de coastă după ce China a trimis nave la estul insulei , într-un episod pe care autoritățile de la Taipei îl descriu drept o escaladare cu implicații directe pentru securitatea rutelor maritime din zonă, potrivit Reuters . Ministrul taiwanez al Apărării, Wellington Koo , a declarat în parlament că patrulele Gărzii de Coastă chineze la est de Taiwan reprezintă „un act provocator” și că armata va coordona îndeaproape cu Garda de Coastă a insulei răspunsul, inclusiv prin schimb de informații „strâns și continuu”. Koo a susținut că acțiunea are și o componentă de „război cognitiv”, prin încercarea de a crea impresia că apele din est ar aparține Chinei. Contextul imediat invocat de Beijing este anunțul făcut luna trecută de Japonia și Filipine privind începerea unor discuții formale pentru delimitarea granițelor maritime. China a criticat demersul, considerând că ar implica și ape din apropierea Taiwanului. În acest cadru, presa de stat chineză a transmis sâmbătă seara că au fost trimise nave pentru o „operațiune specială de aplicare a legii traficului maritim” în apele din estul Taiwanului. Taiwan a reacționat trimițând propriile nave pentru a avertiza navele chineze, iar duminică a anunțat că acestea au fost „expulzate” din apele restricționate. Garda de Coastă taiwaneză a precizat că cele patru nave chineze au părăsit apele taiwaneze în primele ore ale zilei de luni, îndreptându-se spre est. Biroul Chinez pentru Afaceri cu Taiwanul nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, notează Reuters, iar poziția Beijingului rămâne că nu recunoaște pretențiile de suveranitate ale Taiwanului. Ce se schimbă operațional: roluri mai strânse între armată și Garda de Coastă În arhitectura de securitate a Taiwanului, marina urmărește și avertizează de regulă navele militare chineze, în timp ce Garda de Coastă monitorizează navele Gărzii de Coastă chineze și ar avea un rol auxiliar în caz de război. Mesajul lui Koo indică o integrare mai strânsă a reacției, pe fondul intensificării activităților chineze în jurul insulei. Presa de stat chineză a publicat luni și o înregistrare video în care un ofițer chinez avertizează Garda de Coastă taiwaneză: „Fiți atenți la limbajul vostru – cele două părți ale Strâmtorii Taiwan fac parte dintr-o singură Chină.” Escaladare mai largă în regiune Șefa Consiliului pentru Afaceri Oceanice din Taiwan, Kuan Bi-ling, care coordonează Garda de Coastă, a scris pe Facebook că, de la începutul lunii mai, China ar fi derulat o campanie de o lună de „provocări în escaladare”. Ea a inclus în această evaluare operațiuni în jurul Insulelor Pratas (controlate de Taiwan, în nordul Mării Chinei de Sud) și trimiterea unei nave de cercetare în ape din apropierea Taiwanului. În paralel, Taiwan monitorizează și o misiune extinsă a portavionului chinez Liaoning în Pacificul de Vest; Koo a spus că acesta se află în prezent în mările din estul Filipinelor. China nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, în timp ce guvernul de la Taipei respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului. [...]
Marea Britanie, Franța și Germania împing negocierile Ucraina–Rusia într-un format cu SUA și Europa la masă , într-o mișcare care ar putea influența direct arhitectura de securitate a regiunii și, implicit, riscurile geopolitice care apasă asupra economiilor europene, potrivit Mediafax . Poziția comună a fost exprimată duminică, la Londra, după o reuniune la reședința premierului britanic Keir Starmer , la care au participat președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mediafax notează că informațiile sunt transmise de Euronews . În declarația comună de la finalul întâlnirii, cei patru lideri au spus că susțin „un dialog direct între Ucraina și Rusia, cu participarea activă a Statelor Unite și a Europei”, pe care îl consideră cea mai realistă cale către o încetare a focului și către negocieri mai ample privind viitorul conflictului. De ce contează: formatul negocierilor și rolul SUA Mesajul central al liderilor europeni este că o relansare a discuțiilor de pace ar trebui să includă explicit SUA și Europa, nu doar un canal bilateral Kiev–Moscova. În același timp, documentul semnat la Londra indică drept punct de plecare al negocierilor actuala linie a frontului și reiterează principiul că granițele internaționale nu pot fi modificate prin forță. Context: Zelenski a propus o întâlnire directă cu Putin, Kremlinul a respins Demersul vine după ce Zelenski i-a adresat lui Vladimir Putin o invitație publică pentru o întâlnire față în față, într-o scrisoare deschisă publicată săptămâna trecută. Kremlinul a respins ideea, iar Putin a spus că nu vede utilitatea unei astfel de întâlniri înainte ca părțile să ajungă la un acord preliminar privind condițiile unui eventual tratat de pace. În paralel: discuții despre sprijin militar și apărare antiaeriană Pe lângă inițiativa diplomatică, liderii europeni au discutat sprijinul militar pentru Ucraina și au condamnat atacurile rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, inclusiv utilizarea repetată a rachetelor balistice Oreshnik, despre care Kievul afirmă că au provocat victime civile și distrugeri importante. Participanții au convenit asupra necesității: accelerării producției de interceptori pentru apărarea antiaeriană; dezvoltării unor capabilități comune de apărare împotriva rachetelor balistice. În acest context, Ucraina solicită de luni de zile muniții suplimentare și sisteme moderne de apărare aeriană, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii și centrelor urbane. Ce urmează Întâlnirea de la Londra sugerează că principalele puteri europene încearcă să mențină deschisă calea negocierilor, în timp ce continuă sprijinul militar pentru Kiev. Sursa nu oferă un calendar pentru eventuale discuții directe Ucraina–Rusia și nici detalii despre un format concret de negociere acceptat de Moscova. [...]
Coreea de Sud pregătește un nou proiect major de investiții, mizând pe un plus de venituri fiscale din boom-ul AI , iar președintele Lee Jae Myung spune că statul trebuie să folosească această „fereastră” pentru a schimba strategia de creștere, potrivit Reuters . Lee a declarat, la o conferință de presă care a marcat primul său an de mandat, că guvernul este hotărât să valorifice veniturile fiscale mai mari generate de sectorul cipurilor, pe fondul creșterii cererii globale alimentate de adoptarea inteligenței artificiale. El a spus că un proiect de investiții „la scară largă” va fi prezentat „în curând” publicului, fără să ofere detalii despre natura acestuia. De ce contează: un potențial „surplus” fiscal mult peste estimarea guvernului Miza este dimensiunea posibilului plus de încasări la buget. Samsung Securities estimează că Coreea de Sud ar putea obține anul acesta încă 70.000 miliarde won (46 miliarde dolari, aprox. 212 miliarde lei) din venituri fiscale, semnificativ peste estimarea guvernului de 27.000 miliarde won din aprilie, pe fondul perspectivelor de profit ale companiilor din industria cipurilor și al efectelor în lanț în economie. Contextul imediat este creșterea puternică a profiturilor la Samsung Electronics și SK Hynix, care au raportat în primul trimestru avansuri până la niveluri record, pe fondul cererii pentru cipuri de memorie utilizate în aplicații AI. Presiune politică pentru „împărțirea” câștigurilor din boom-ul AI Creșterea masivă a profiturilor și bonusurile mari acordate angajaților din sector au alimentat o dezbatere internă despre cine beneficiază de pe urma boom-ului AI și cine rămâne în urmă. În acest context, ministrul muncii a cerut recent marilor companii de tehnologie să împartă „prada” profiturilor excepționale, iar Lee a reluat mesajul, afirmând că beneficiile succesului în afaceri ar trebui distribuite în societate. Separat, președintele a mai spus că vrea să facă din Coreea de Sud prima țară care integrează complet AI în toate industriile și că urmărește să poziționeze țara drept partener preferat pentru statele care caută autonomie în domeniul apărării. Ce urmează Elementul-cheie rămas neclar este conținutul proiectului de investiții anunțat: Lee nu a oferit detalii despre domenii, calendar sau dimensiune. În perioada următoare, atenția se va muta pe forma concretă a proiectului și pe modul în care guvernul intenționează să folosească eventualul surplus de venituri fiscale, într-un climat în care crește presiunea publică pentru o distribuție mai largă a câștigurilor generate de boom-ul AI. [...]
