Știri
Știri din categoria Externe
Drone neidentificate au fost detectate deasupra bazei Fort McNair din Washington, care citează informații apărute în Washington Post. În baza militară locuiesc secretarul de stat Marco Rubio și șeful Pentagonului, Pete Hegseth.
Oficialii americani nu au stabilit de unde provin dronele, relatează publicația, citând două persoane familiarizate cu situația. Prezența acestora deasupra Fort McNair i-a determinat pe responsabili să ia în calcul relocarea lui Rubio și Hegseth.
Totuși, cei doi oficiali nu au fost mutați, potrivit Washington Post, care citează un oficial de rang înalt din administrație. Ziarul mai notează că armata SUA își intensifică monitorizarea potențialelor amenințări, pe fondul unui nivel ridicat de alertă legat de războiul dintre SUA și Israel cu Iranul.
Pentagonul și Departamentul de Stat nu au răspuns solicitărilor de comentarii, conform articolului. În același timp, purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului, Sean Parnell, a refuzat să discute despre drone cu Washington Post.
Parnell a spus că Departamentul Apărării nu poate comenta deplasările secretarului Hegseth din motive de securitate și că relatările despre astfel de deplasări sunt „extrem de iresponsabile”, potrivit Washington Post, citat în materialul Știrile ProTV.
Recomandate
Secretarul de stat american Marco Rubio încearcă să deblocheze negocierile pentru un acord de pace SUA–Iran prin consultări cu partenerii regionali , odată cu debutul unui turneu în Golf, început la Abu Dhabi , potrivit Al Jazeera . Rubio a ajuns în capitala Emiratelor Arabe Unite la începutul vizitei și a indicat că obiectivul principal este avansarea înțelegerii dintre Washington și Teheran, prin coordonare cu actorii regionali. Oficialul american a spus că discuțiile recente „au pus bazele” pentru progrese, însă a subliniat că sunt necesare consultări suplimentare pe „preocupări-cheie”. Materialul nu detaliază care sunt aceste preocupări și nici calendarul următoarelor runde de discuții. [...]
Omanul deschide un coridor maritim temporar fără taxe în Strâmtoarea Ormuz , o măsură cu impact operațional direct asupra transportului de energie și mărfuri prin unul dintre cele mai importante puncte de tranzit din lume, potrivit Agerpres . Coridorul este anunțat ca fiind disponibil „pentru toate navele” și este organizat în coordonare cu Organizația Maritimă Internațională (OMI). Conform agenției oficiale de știri a Omanului, ONA, navele care vor să tranziteze trebuie să se coordoneze cu OMI, în baza coordonatelor comunicate de organizație și de autoritățile omaneze. De ce contează pentru comerțul global Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca un pasaj-cheie al comerțului global, pe unde, înainte de conflict, trecea 20% din fluxul global de țiței. Blocajul din ultimele luni a influențat direct prețul petrolului, iar redeschiderea unui traseu de tranzit, chiar temporar, poate reduce întârzierile și riscurile logistice pentru armatori și companiile din lanțul energetic. Contextul de securitate și coordonarea internațională Decizia Omanului este prezentată ca parte a angajamentului față de dreptul internațional și libertatea de navigație „fără impunerea de taxe de tranzit”. În același comunicat citat de Agerpres se arată că măsura este „în consonanță” cu rezultatele eforturilor și acordurilor dintre Statele Unite și Iran, pe baza unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută pentru oprirea conflictului și reactivarea rutei maritime. Marți, OMI a anunțat și punerea în aplicare a unui plan de evacuare a 11.000 de marinari care erau încă blocați în strâmtoare, după obținerea garanțiilor de securitate necesare pentru navigația în zonă. Ce urmează: administrare comună și discuții despre taxe Omanul și Iranul împart suveranitatea asupra apelor teritoriale ale Strâmtorii Ormuz pe cea mai îngustă secțiune, ceea ce le conferă un control comun asupra acestei căi maritime. Cele două țări poartă discuții privind viitoarea administrare comună, navigația maritimă și eventuale taxe pentru folosirea trecerii, precizează sursa. [...]
Ucraina spune că a dejucat un atac maritim rusesc, distrugând ambarcațiuni fără pilot controlate prin Starlink , un detaliu care indică faptul că Rusia găsește în continuare căi de a folosi infrastructură de comunicații prin satelit în Marea Neagră, în pofida restricțiilor anunțate de SpaceX, potrivit Mediafax . Potrivit informațiilor transmise de Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al Ministerului ucrainean al Apărării, Rusia ar fi lansat în dimineața zilei de 23 iunie mai multe nave de suprafață fără echipaj uman către coasta de sud-vest a Ucrainei, însă acestea au fost detectate și distruse înainte să își atingă țintele. Mediafax notează că relatarea este atribuită publicației Kyiv Independent . De ce contează: Starlink rămâne o miză operațională în războiul din Marea Neagră Elementul central al episodului este folosirea unor terminale Starlink pe ambarcațiunile fără pilot, ceea ce, potrivit oficialului ucrainean citat, ar fi fost necesar deoarece Rusia „nu dispune de alte sisteme de control cu rază lungă de acțiune”. „Așa cum am menționat anterior, ambarcațiunile distruse erau echipate cu Starlink, deoarece inamicul nu dispune de alte sisteme de control cu rază lungă de acțiune”, a afirmat Beskrestnov. În acest context, incidentul sugerează că, dincolo de lupta propriu-zisă, se duce și o competiție pentru acces la comunicații stabile la distanță mare, esențiale pentru operarea dronelor și a altor sisteme fără pilot. Restricțiile SpaceX și adaptarea Rusiei Mediafax amintește că, în februarie 2026, SpaceX a introdus un sistem de autorizare de tip „whitelist” (o „listă albă” de terminale permise) pentru utilizarea Starlink pe teritoriul Ucrainei, măsură care ar fi dus la dezactivarea terminalelor neautorizate folosite de armata rusă și la perturbarea comunicațiilor acesteia pe front. Cu toate acestea, potrivit aceleiași surse, terminalele Starlink ar continua să fie utilizate de forțele ruse pentru controlul unor sisteme fără pilot, deși serviciul este interzis oficial în Rusia. Totodată, este menționată o investigație publicată în aprilie 2026 de Kyiv Independent, potrivit căreia navele din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei s-ar baza în continuare pe Starlink pentru comunicații și coordonare. Ce se știe și ce nu se știe Autoritățile ruse nu au comentat deocamdată afirmațiile privind atacul din Marea Neagră și utilizarea terminalelor Starlink pe ambarcațiunile fără pilot, mai notează Mediafax. În lipsa unei reacții oficiale de la Moscova, detaliile privind amploarea atacului și numărul exact al ambarcațiunilor distruse rămân neconfirmate independent în materialul citat. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „înțelegerile de la Istanbul”, pe fondul unei crize interne a carburanților în Rusia , după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Antena 3 . Miza imediată, dincolo de mesajul politic, este una economică și operațională: scăderea producției de benzină și perturbarea infrastructurii energetice. Putin a descris atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice drept un instrument de „destabilizare a societății” și a susținut că Rusia este pregătită să înceapă negocieri „în baza înțelegerilor de la Istanbul”, inițiate în 2022, pe care le-a prezentat drept un cadru acceptabil pentru Moscova. „Rusia, cu toate acestea, așa cum a afirmat în repetate rânduri, este gata să înceapă negocieri de pace cu Ucraina. Este gata să înceapă aceste negocieri în baza înțelegerilor de la Istanbul (...)” Atacurile cu drone și efectul asupra pieței interne de carburanți În contextul în care atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse au provocat o criză a carburanților „în întreaga țară”, Putin a legat explicit disponibilitatea de a negocia de această evoluție, notează materialul, care citează Sky News . Antena 3 mai arată că, de la începutul anului 2026, atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești „s-au dublat”, iar unul dintre cele mai mari atacuri a avut loc săptămâna trecută, când a fost lovită o rafinărie-cheie de lângă Moscova. Producția de benzină, în scădere: date Reuters Impactul economic este ilustrat prin date atribuite Reuters: producția de benzină din Rusia ar fi scăzut cu 25% față de anul trecut, pe fondul închiderii sau avarierii unor rafinării din Rusia Centrală. Conform calculelor Reuters citate în articol, producția zilnică ar fi evoluat astfel: martie 2026: 120.000 de tone pe zi; aprilie 2026: aproximativ 110.000 de tone pe zi; mai 2026: 100.000 de tone pe zi. În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat inclusiv Sevastopolul și Crimeea fără energie electrică, potrivit aceleiași relatări. [...]
Airbus a declanșat inspecții urgente la 16 aeronave A380 după ce au fost identificate fisuri într-o componentă-cheie a aripii, un caz care poate genera indisponibilități temporare în operare pentru companiile vizate și costuri suplimentare de mentenanță, potrivit Antena 3 . Măsura vine după ce Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA) a cerut inspecții urgente, în urma descoperirii unor fisuri în timpul verificărilor obișnuite. Operatorii trebuie să verifice structura lonjeronului aripii la avioanele afectate. Fisurile au apărut la nervurile structurale din aripă, elemente care preiau „cea mai mare parte a sarcinii aerodinamice” în timpul zborului. Airbus a indicat că fisuri care „ar putea reduce integritatea structurală a aripii” au fost găsite în cadrul inspecțiilor cerute de EASA printr-o directivă emisă în decembrie 2025. Ce flote sunt vizate și când au loc verificările Din cele 16 aeronave inspectate, 15 aparțin companiei Emirates , iar una este operată de Qantas . Airbus a precizat că cinci avioane vor fi inspectate imediat, toate ale Emirates, iar operațiunea urma să aibă loc miercuri (25 iunie), conform informațiilor publicate. Context: A380 și expunerea operatorilor A380 este utilizat de mai multe companii aeriene, între care Emirates, Singapore Airlines, British Airways, Qantas, Lufthansa, Qatar Airways, Korean Air, Etihad Airways, ANA și Asiana Airlines. Emirates operează cea mai mare flotă de A380 din lume, cu „mai mult de jumătate” din toate aeronavele din această gamă aflate în operare, ceea ce amplifică impactul operațional al oricăror inspecții sau intervenții tehnice asupra acestui tip de avion. [...]
Întâlnirea Trump–Rutte testează cât de repede pot europenii să-și crească apărarea , pe fondul riscului ca tensiunile din NATO să escaladeze la summitul din iulie, potrivit TVR Info . Discuția dintre secretarul general al NATO, Mark Rutte , și președintele american Donald Trump este programată miercuri, la Washington, și se va concentra pe așteptările SUA înaintea summitului Alianței Nord-Atlantice de luna viitoare, în special pe cerințele Washingtonului privind o extindere rapidă a capacităților europene de apărare, relatează dpa, citată de Agerpres. Summitul NATO este preconizat pentru 7–8 iulie, la Ankara, și va reuni liderii celor 32 de state membre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să participe ca invitat. Presiune americană și riscul unei confruntări la summit Pe agenda discuțiilor se află și tensiunile crescânde din interiorul Alianței, după criticile SUA legate de lipsa de sprijin a unor aliați pentru campania militară americană împotriva Iranului. Înalți oficiali americani – între care secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de stat Marco Rubio – au calificat pozițiile aliaților drept „dezonorante” și au sugerat o posibilă reevaluare a relației Washingtonului cu NATO. Miza pentru Europa și Canada: angajamente concrete Pentru Mark Rutte, întâlnirea cu Donald Trump este descrisă ca o oportunitate de a reduce tensiunile înainte de summit și de a diminua riscul unei confruntări publice între președintele american și alți lideri ai alianței. Întrebarea centrală, notează dpa, este ce angajamente ar fi dispuși să își asume aliații europeni și Canada pentru a răspunde cerințelor Statelor Unite privind creșterea rapidă a capacităților de apărare. [...]
