Știri
Știri din categoria Externe
Atacuri repetate ale Ucrainei au provocat incendii la instalații petroliere rusești, potrivit Antena 3 CNN, care citează o verificare BBC. Imagini din satelit și înregistrări video verificate indică lovituri asupra infrastructurii de export a petrolului din regiunea Leningrad, în apropierea Mării Baltice, unele incendii fiind active timp de câteva zile.
Conform BBC, BBC Verify a confirmat că, începând cu 23 martie, au fost atacate cel puțin trei instalații petroliere din regiunea Leningrad, în apropiere de Sankt Petersburg, la circa 800 km de granița cu Ucraina. Sunt menționate atacuri separate asupra porturilor Ust-Luga și Primorsk, precum și asupra rafinăriei Kirishi, aflată în interiorul țării.
Datele invocate în material arată miza economică a zonei: potrivit unei analize a Centrului pentru Cercetare în domeniul Energiei și Aerului Curat (Crea), cu sediul în Finlanda, 22% din exporturile totale de petrol ale Rusiei din 2025 au plecat din Primorsk și 20% din Ust-Luga. Tot Crea a indicat că, în zilele de 26 și 27 martie, nu a fost încărcată nicio navă cu petrol în niciunul dintre cele trei porturi rusești de la Marea Baltică, ceea ce ar fi prima pauză de două zile consecutive de la lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022.
Imaginile din satelit descrise în articol arată coloane mari de fum deasupra instalațiilor din Primorsk pe 24 martie, incendii la Ust-Luga și pagube extinse la Kirishi pe 27 martie. Analiza BBC Verify indică cel puțin opt rezervoare distruse sau avariate la Primorsk, cel puțin opt la Ust-Luga și cel puțin două rezervoare avariate la Kirishi. Sistemul FIRMS al NASA (instrument de detectare a semnăturilor termice la suprafața Pământului) arăta că la 02:54 BST, luni, incendiul din Primorsk era încă activ, iar la Ust-Luga a fost detectată o semnătură termică la 12:28.
Comandantul forţelor militare ucrainene specializate în drone, Robert Brovdi, a declarat că între 23 şi 28 martie a fost desfăşurată o operaţiune care a vizat aceste trei instalaţii de export de petrol din zona baltică.
În același context, guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a spus duminică că incendiul a fost stins și nu a raportat victime. Armata ucraineană a afirmat că rafinăria Kirishi este între cele mai mari trei uzine de prelucrare a petrolului din Rusia, incluzând producția de „combustibili care susţin forţele armate ale statului agresor”, în timp ce Brovdi a susținut că ținta atacurilor a fost „demilitarizarea arterelor petroliere ale Rusiei, a capacităţii de rafinare şi a infrastructurii de export a ţiţeiului”.”
Recomandate
Disputa politică din Ungaria se mută pe terenul „statului de drept”, cu potențial de a alimenta un nou val de instabilitate instituțională , după ce Viktor Orbán , fost premier și lider Fidesz, a acuzat guvernul condus de Péter Magyar că „se îndreaptă spre o dictatură”, potrivit Știrile Pro TV . Orbán, aflat acum în opoziție după ce a fost înlăturat de la putere, a scris pe Facebook că fostul președinte János Áder „a apărat statul de drept”, iar ceea ce a urmat ar fi însemnat „agresiune, amenințări, intimidare” și „o cale dreaptă spre dictatură”, în direcția în care s-ar îndrepta „ guvernul Tisza ”, notează publicația, citând Hirado. Miza: conflictul pe numiri și demiteri la vârful statului Contextul imediat al acuzațiilor este o dispută legată de schimbări la nivel înalt în stat. Pe 2 iulie, János Áder a numit „neconstituțională” planificarea demiterii președintelui Tamás Sulyok și a altor demnitari publici, potrivit materialului. În acest cadru, Orbán a cerut ca o astfel de evoluție să fie oprită, mesajul său fiind formulat ca un avertisment politic privind direcția guvernării. Replica guvernului: acuzații de folosire a banilor publici și corupție Péter Magyar a răspuns atacului printr-o critică directă la adresa lui Áder, pe care l-a numit „pescar de fonduri publice”. În același mesaj, premierul a acuzat Fundația Blue Planet pentru Protecția Climei, condusă de Áder, că ar „deturna fonduri publice de ani de zile” și a invocat beneficii personale ale fostului președinte, inclusiv o alocație lunară de „șase milioane”, precum și facilități precum șofer și majordom, conform articolului. Totodată, Știrile Pro TV arată că Péter Magyar „dezvăluie, cu regularitate”, corupție și „furturi de miliarde de euro” din mandatele lui Viktor Orbán. De ce contează: presiune pe instituții într-un climat deja polarizat Schimbul de acuzații ridică din nou tema funcționării instituțiilor și a limitelor puterii executive, într-o țară despre care materialul amintește că a fost asociată, în perioada Orbán, cu un profil autoritar și cu control extins asupra instituțiilor, economiei, presei și societății civile. În același context, Orbán și-a descris anterior regimul drept o „democrație iliberală”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează, din informațiile disponibile, depinde de evoluția conflictului politic în jurul demiterilor anunțate și de modul în care vor fi gestionate acuzațiile de neconstituționalitate și cele privind utilizarea fondurilor publice; articolul nu indică, însă, o decizie instituțională finală sau un calendar oficial. [...]
Estimarea ISW sugerează un cost uman uriaș pentru ocuparea completă a Donețkului , dacă Rusia menține ritmul actual de înaintare și nivelul pierderilor, potrivit unei analize citate de HotNews . Calculul indică peste 6 milioane de soldați pierduți pentru a prelua restul teritoriului din regiune aflat încă sub controlul Kievului, ceea ce pune în prim-plan sustenabilitatea operațională a ofensivei ruse. Institutul american Institute for the Study of War (ISW) afirmă că, la pierderile estimate pe kilometru pătrat și la avansul consemnat în iunie, Rusia ar ajunge la 6.574.590 de soldați pierduți pentru capturarea celor 5.065 km² rămași din provincia Donețk. Potrivit ISW, în iunie forțele ruse ar fi pierdut 1.298 de soldați pentru fiecare kilometru pătrat câștigat. De ce contează Donețkul: „ Centura Fortărețelor ” și logica războiului de uzură În centrul mizei se află așa-numita „Centura Fortărețelor” – o fâșie de circa 50 km care include trei orașe controlate de Ucraina: Sloviansk, Kramatorsk și Konstiantinivka. Importanța ei, în logica apărării ucrainene, ține de două elemente evidențiate în material: zona este puternic urbanizată, iar luptele în orașe tind să se transforme în confruntări de uzură, cu pierderi mari pentru atacator; aliniamentul este sprijinit de râurile Siverski Doneț și Oskil, care ar limita opțiunile de manevră și ar împinge atacul spre lovituri frontale. HotNews trimite, pentru context, la explicația despre „Centura Fortărețelor” din Donețk, într-un material separat: „Centura Fortărețelor” din Donețk . Discrepanțe între anunțurile Moscovei și evaluările din teren Articolul pornește de la un exemplu recent: anunțul făcut de Vladimir Putin privind „cucerirea” orașului Konstiantinivka, în cadrul unei întâlniri cu comandanți militari ruși, inclusiv șeful Statului Major, Valeri Gherasimov . Potrivit ISW, însă, prezența rusă în oraș ar fi limitată la grupuri mici de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, fără control asupra celei mai mari părți a localității. În aceeași logică, ISW contestă și cifrele prezentate public de conducerea rusă privind câștigurile teritoriale: Putin a susținut că au fost ocupate 133 de localități și peste 3.000 km² de la începutul anului; ISW estimează că, în realitate, ar fi vorba de 64 de localități ocupate sau în care au existat infiltrări, echivalentul a 621 km² ; pentru luna iunie, Moscova a indicat 636 km² , în timp ce ISW evaluează avansul la 30,4 km² , cu precizarea că infiltrarea nu înseamnă automat control. Cum a fost construit calculul de „6 milioane” Estimarea ISW, așa cum este redată, leagă direct pierderile pe kilometru pătrat de suprafața rămasă de cucerit în Donețk. În esență, dacă raportul din iunie (1.298 soldați pierduți/km²) s-ar menține, costul uman ar crește proporțional cu fiecare kilometru pătrat câștigat. ISW notează și alte exemple de diferențe între afirmațiile oficialilor ruși și propriile evaluări privind distanțele până la obiective, sugerând că astfel de discrepanțe pot avea consecințe directe în pierderi, pe măsură ce operațiunile sunt împinse înainte în condiții de rezistență urbană și obstacole naturale. Pentru detaliile complete ale evaluării, HotNews indică analiza ISW din 4 iulie 2026: Institute for the Study of War . [...]
Brazil intră cu presiune suplimentară în duelul cu Norvegia , o echipă pe care nu a reușit s-o învingă niciodată, într-un meci de optimi care poate redesena traseul uneia dintre favoritele Cupei Mondiale 2026, potrivit Al Jazeera . Partida se joacă duminică, 5 iulie, pe New York New Jersey Stadium din East Rutherford (SUA), iar miza imediată este un loc în sferturi, unde câștigătoarea va întâlni Mexic sau Anglia. De ce contează: un „test european” pentru Brazilia Dincolo de statutul de cap de afiș, meciul are o încărcătură statistică nefavorabilă Braziliei. Norvegia este una dintre doar trei naționale întâlnite de Brazilia la Cupa Mondială împotriva cărora selecționata sud-americană nu a obținut nicio victorie. În plus, pentru Carlo Ancelotti, contextul este complicat de un alt indicator: Brazilia a fost eliminată în fiecare dintre ultimele șase meciuri eliminatorii de la Mondial jucate contra unor adversari europeni, de la succesul cu Germania din finala 2002. Brazilia vine după un episod care a arătat vulnerabilități: a evitat eliminarea în „șaisprezecimi” (Round of 32) cu un gol marcat în prelungiri, 2-1 cu Japonia. Cum au ajuns în optimi Brazilia a câștigat Grupa C, cu: victorii cu Scoția și Haiti; egal cu Maroc; apoi 2-1 cu Japonia în Round of 32, după ce a fost condusă. Norvegia a terminat pe locul doi în Grupa I: victorii cu Irak și Senegal; înfrângere cu Franța; apoi 2-1 cu Coasta de Fildeș în Round of 32, primul succes al norvegienilor într-un meci eliminatoriu la Cupa Mondială (după eliminări în 1938 și 1998). Duelul vedetelor: Haaland vs Vinicius, cu cifre care apasă Norvegia își leagă în mare măsură șansele de Erling Haaland. Din cele 10 goluri marcate de echipa scandinavă la turneu, atacantul a reușit jumătate, la 25 de ani, la debutul său la Cupa Mondială. Al Jazeera notează și datele fizice ale vârfului norvegian: 1,95 metri. De partea cealaltă, Vinicius Jr este principalul om de gol al Braziliei la acest turneu, cu patru reușite. Tot el a devenit primul brazilian de la Ronaldo și Rivaldo (în 2002) care a marcat în toate cele trei meciuri din faza grupelor la un Mondial — anul ultimului titlu mondial al Braziliei. Ce spune modelul Opta despre șanse Estimarea „supercomputerului” Opta indică un avantaj pentru Brazilia în timpul regulamentar: Brazilia: 53,6% șanse de victorie în 90 de minute; Norvegia: 22,4%; probabilitatea de prelungiri: 24%. Istoric direct și contextul din 1998 Norvegia nu a pierdut niciodată cu Brazilia: două victorii și două egaluri în patru meciuri directe. Cel mai cunoscut rezultat rămâne 2-1 pentru Norvegia în grupele Cupei Mondiale din 1998. Ultima întâlnire directă a fost un amical în 2006, încheiat 1-1. Antrenorul Norvegiei, Stale Solbakken, a fost jucător în echipa din 1998 și a transmis că obiectivul este calificarea, nu un meci „de participare”: „Brazilia este favorită, desigur, dar sperăm că le vom da un meci și nu jucăm de distracție – jucăm ca să câștigăm și să ajungem în sferturi. Este posibil, dar este foarte dificil.” Probleme de lot și formule probabile La Brazilia, Lucas Paqueta are o accidentare la tendon (hamstring) suferită în ultimul meci. Raphinha, care a avut aceeași problemă în al doilea joc, a reluat antrenamentul individual și ar putea prinde banca de rezerve. La Norvegia, Julian Ryerson este indisponibil, cu o accidentare la coapsă. Echipe probabile (4-3-3), conform sursei: Brazilia : Alisson; Danilo, Marquinhos, Gabriel, Santos; Guimaraes, Casemiro, Martinelli; Rayan, Cunha, Vinicius. Norvegia : Nyland; Pedersen, Ajer, Heggem, Moller Wolfe; Odegaard, Berge, Berg; Sorloth, Haaland, Nusa. Un detaliu de eficiență ofensivă notat de Al Jazeera: Bruno Guimaraes are patru pase decisive la acest Mondial, performanță depășită în istoria Braziliei doar de Pele (șase). [...]
Dmitri Medvedev a indicat extinderea unei „zone de securitate” rusești în regiunile ucrainene Sumî, Dnipropetrovsk și Harkiv , o formulare care sugerează o posibilă lărgire a obiectivelor militare ale Moscovei și, implicit, o creștere a presiunii asupra unor teritorii aflate mai adânc în Ucraina, potrivit Kyiv Post . Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că noua „zonă de securitate” despre care ar fi vorbit Vladimir Putin „va trece prin teritoriul” celor trei regiuni. Declarația a fost preluată de agenția rusă de stat TASS, conform publicației. În același mesaj, Medvedev a invocat succese nedefinite ale forțelor ruse pe linia frontului și a folosit o retorică ostilă la adresa guvernului ucrainean și a partenerilor occidentali. El a susținut, fără a oferi detalii verificabile, că statele occidentale ar ascunde propriilor populații „starea reală” de pe câmpul de luptă și a acuzat Kievul că ar răspândi informații false pentru a menține sprijinul financiar pentru apărare. Context: legătura cu mesajele recente ale lui Putin Declarațiile lui Medvedev vin după afirmații recente ale lui Putin despre continuarea campaniei militare și despre crearea unor „zone tampon” în Ucraina. Pe 3 iulie, în timpul unei vizite la un punct de comandă auxiliar al Grupului Comun de Forțe, Putin a spus că Rusia va continua loviturile în masă asupra Ucrainei, inclusiv asupra complexului militar-industrial și a infrastructurii care îi susține activitatea, potrivit agenției ruse Interfax, citată de Kyiv Post. Tot atunci, Putin a afirmat că, drept răspuns la lovituri ucrainene asupra orașelor rusești, forțele ruse vor extinde o „zonă de securitate” pe teritoriul ucrainean, menționând explicit operațiuni în regiunile Sumî și Harkiv. Afirmații contestate și ce rămâne neclar În același set de declarații, Putin a susținut că armata rusă ar fi capturat complet regiunea Luhansk și orașul Kostiantînivka și că ar avansa în regiunea Donețk. Kyiv Post notează însă că afirmațiile privind Kostiantînivka au fost respinse atât de oficiali militari ucraineni, cât și de analiști independenți de la Institute for the Study of War (ISW) , care au indicat că localitatea rămâne sub control ucrainean, iar prezența rusă s-ar limita la grupuri izolate de sabotaj. Publicația nu oferă detalii operaționale despre cum ar urma să fie trasată sau implementată „zona de securitate” menționată de Medvedev, iar declarațiile rusești rămân, în parte, la nivel de intenție și retorică, fără elemente verificabile în mod independent în materialul citat. [...]
Papa Leon XIV pune presiune publică pe UE să-și recalibreze politicile de migrație , cerând o protecție mai bună pentru migranți la doar câteva săptămâni după adoptarea unor noi măsuri europene care facilitează detenția și crearea de centre de reținere la frontiere, potrivit TVR Info . Într-o predică rostită sâmbătă pe insula italiană Lampedusa , devenită simbol al tragediilor de pe ruta Mediteranei, suveranul pontif a spus că Europa poate aborda „organic” criza, printr-un plan strategic pe termen lung care să includă primirea, protecția, promovarea și integrarea migranților, dar și acțiuni de dezvoltare care să reducă presiunea de a emigra. Context: mesajul vine după noile măsuri UE privind migrația Vizita papei a avut loc la câteva săptămâni după ce Uniunea Europeană a adoptat noi măsuri în domeniu, care, conform relatării, facilitează detenția imigranților și înființarea de centre de reținere la frontiere. În acest context, intervenția publică a papei adaugă o dimensiune de presiune morală și politică asupra dezbaterii europene despre controlul frontierelor și tratamentul migranților. Critica: cauze economice și „profituri din dramele altora” Papa Leon a criticat, în termeni duri, o serie de factori pe care îi leagă de migrație și de felul în care este gestionată: „lipsa de interes pentru binele comun” și corupția din țările de origine; un „sistem economic mondial” care produce sărăcie și excludere; teama care alimentează prejudecăți și dispreț; „calculele criminale” ale celor care obțin profituri din dramele altora. Lampedusa, încărcătură simbolică și gesturi publice Înainte de predică, papa a depus o jerbă de flori la cimitirul cu morminte numerotate ale migranților neidentificați și a mers la „Poarta Europei”, monument dedicat victimelor, unde s-a recules singur. Programul a mai inclus binecuvântarea unei plăci comemorative dedicate papei Francisc și o liturghie în aer liber. Notă de context: mesaj către SUA de Ziua Independenței În aceeași zi, papa – născut Robert Francis Prevost – a transmis felicitări americanilor cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a Statelor Unite. Știrea este atribuită de TVR Info agenției Agerpres, care citează AFP; varianta Agerpres este disponibilă aici . [...]
Donald Trump a relansat public ideea unei relații ierarhice cu Israelul , spunând că Benjamin Netanyahu „știe cine este șeful”, în contextul în care o posibilă vizită a premierului israelian la Casa Albă este discutată pentru zilele următoare, potrivit HotNews . Trump a declarat, într-o conversație telefonică scurtă cu publicația americană Axios , că Netanyahu „ar putea să vină la Casa Albă chiar săptămâna viitoare”, adăugând: „Ne înțelegem foarte bine. (Netanyahu) știe cine este șeful.” Vizita la Casa Albă: posibilă, dar calendarul rămâne incert Un oficial israelian citat de Axios a nuanțat însă calendarul, indicând că întâlnirea s-ar putea să nu aibă loc chiar săptămâna viitoare, deoarece Trump urmează să se deplaseze în Turcia pentru summitul NATO din 7 și 8 iulie. „Ar putea avea loc săptămâna următoare”, a spus oficialul. Cu o zi înainte, biroul lui Netanyahu transmisese deja că cei doi lideri ar urma să se întâlnească „în curând” în Statele Unite. Context: tensiuni pe fondul negocierilor cu Iranul Deși SUA rămân principalul aliat al Israelului, Trump l-a criticat public în repetate rânduri pe Netanyahu în ultimele săptămâni, după ce războiul purtat de Israel împotriva Hezbollahului din Liban a pus în pericol negocierile cu Iranul, potrivit aceleiași surse. HotNews trimite, în acest context, la un material anterior despre negocierile cu Iranul . Într-un comunicat citat de HotNews, biroul premierului israelian a afirmat că Netanyahu a subliniat, în conversația cu Trump, rolul SUA ca „garanții ai libertății în lume” și aprecierea Israelului pentru „legăturile strânse dintre cele două națiuni”. [...]
