Știri
Tag: portul ust-luga

Rusia își mută exporturile de cereale spre porturile baltice și arctice după ce atacurile ucrainene cu drone au perturbat livrările prin Marea Neagră, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una operațională și economică: Moscova încearcă să mențină fluxurile de export, folosind infrastructură portuară care până acum deservea alte mărfuri. În ultimele luni, atât Rusia (cel mai mare exportator mondial de grâu), cât și Ucraina au raportat scăderi puternice ale exporturilor de cereale, pe fondul atacurilor reciproce asupra navelor și porturilor din Marea Neagră. În sezonul precedent, aproape 90% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei au plecat prin Marea Neagră. Terminale „convertite” pentru cereale în Marea Baltică Companii rusești au început să adapteze terminale de îngrășăminte, cărbune și alte mărfuri din porturi baltice și arctice — inclusiv Ust-Luga și Murmansk — pentru a putea încărca și exporta cereale, conform surselor Reuters din agricultură și transport maritim. Un exemplu este terminalul privat Ultramar din Ust-Luga (Marea Baltică), specializat în exporturi de îngrășăminte, care ar fi fost adaptat rapid pentru cereale. Reuters notează că s-a discutat inclusiv redirecționarea fluxurilor Demetra (cea mai mare companie rusă de comerț cu cereale) către Ultramar, iar o sursă a spus că cerealele Demetra sunt deja expediate acolo. Terminalul Ultramar a început să manipuleze cereale din august, iar în septembrie cererile de transport feroviar către acest terminal au ajuns la aproximativ 260.000 de tone, cu destinații precum Egipt și Arabia Saudită, potrivit surselor citate. Tot în zona baltică, terminalele Modul și BSMZ din portul Sankt Petersburg — care anterior nu gestionau cereale — au început să preia astfel de transporturi. O sursă a indicat că Modul poate gestiona până la 70.000 de tone pe lună în containere, o opțiune care, în general, este mai scumpă. Capacitate limitată în Baltică, sprijin pe calea ferată Analiștii citați arată că folosirea terminalelor convertite ar putea crește semnificativ potențialul de export al porturilor baltice, însă baza de plecare este mult mai mică decât în sud: capacitatea combinată de manipulare a cerealelor în porturile baltice este estimată între două și șapte milioane de tone, comparativ cu peste 60 de milioane de tone în porturile sudice. O sursă Reuters mai spune că operatorul feroviar de stat Russian Railways prioritizează transporturile de cereale către porturile din Marea Baltică și Arctica, care ar fi primit deja subvenții guvernamentale. Murmansk intră în ecuație din octombrie În paralel, portul Murmansk (al patrulea ca mărime din Rusia) a anunțat că se pregătește să înceapă exporturile de cereale în octombrie. Nu este clar ce terminale sunt convertite pentru cereale și nu a fost raportată construcția recentă de instalații noi; portul exportă în mod obișnuit cărbune, minereu și metale. O sursă din industrie a afirmat că, datorită capacității Murmansk de a primi nave mari din clasa Panamax, creșterea costurilor transportului maritim nu ar fi substanțială. Totuși, Murmansk este la 2.700 km de Novorossiisk, principala poartă sudică de export de cereale a Rusiei. Potrivit aceleiași surse, livrarea primelor 40.000 de tone de cereale pe calea ferată din regiunea Stavropol către Murmansk a fost deja convenită și aprobată de Russian Railways. Context: scădere a exporturilor în 2026 Rusia a exportat 4,4 milioane de tone de cereale în perioada iulie–august, în scădere cu aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar exporturile din septembrie sunt așteptate să scadă la jumătate, la 2,45 milioane de tone față de septembrie anul trecut, potrivit firmei de consultanță Sovecon, citată în material. [...]

Rusia își mută rapid exporturile de cereale spre Marea Baltică și Arctica , adaptând terminale de îngrășăminte și cărbune, pe fondul scăderii abrupte a livrărilor prin Marea Neagră, potrivit Economica . În ultimele luni, atât Rusia (cel mai mare exportator mondial de grâu), cât și Ucraina au redus drastic exporturile de cereale din cauza atacurilor reciproce asupra navelor și porturilor din Marea Neagră. În sezonul precedent, aproape 90% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei au fost realizate via Marea Neagră, notează Agerpres, citând informații din Reuters. Terminale convertite în Baltica: Ultramar , Modul și BSMZ Surse citate de Reuters arată că terminalul privat Ultramar din portul Ust-Luga (Marea Baltică), specializat în exporturi de îngrășăminte și cu o capacitate declarată de 37 de milioane de tone, a fost adaptat rapid pentru a putea exporta cereale. În discuțiile de la Ministerul rus al Transporturilor ar fi fost luată în calcul redirecționarea fluxurilor companiei Demetra (cel mai mare trader rus de cereale) către Ultramar, iar o sursă susține că cerealele Demetra sunt deja expediate către acest terminal. Ultramar a început să manipuleze cereale din august, iar în septembrie cererile de transport feroviar către terminal au ajuns la aproximativ 260.000 de tone, cu destinații precum Egipt și Arabia Saudită, potrivit surselor din piață. Tot în portul Sankt Petersburg, terminalele Modul și BSMZ, care anterior nu intermediaseră transporturi de cereale, preiau acum astfel de mărfuri. O sursă indică faptul că Modul poate gestiona până la 70.000 de tone pe lună în containere, o soluție considerată, în general, mai scumpă. Ce înseamnă pentru capacitatea de export: Baltica rămâne mult sub sud, dar poate crește Analiștii citați în material consideră că utilizarea terminalelor convertite ar putea crește semnificativ potențialul de export al porturilor baltice rusești. În prezent, capacitatea combinată de manipulare a cerealelor în porturile baltice este estimată între două și șapte milioane de tone, comparativ cu peste 60 de milioane de tone în porturile din sud. O sursă citată de Reuters mai spune că operatorul feroviar de stat Russian Railways acordă prioritate transporturilor de cereale către porturile din Baltica și Arctica, care au primit deja subvenții guvernamentale. Murmansk intră în ecuație din octombrie, cu avantajul navelor mari În paralel, portul Murmansk (al patrulea ca mărime din Rusia), cu o capacitate anuală de până la 24 de milioane de tone, a anunțat că se pregătește să înceapă exporturile de cereale în octombrie. Nu este clar ce terminale sunt convertite pentru cereale, iar materialul menționează că nu a fost raportată construcția recentă de noi instalații. Murmansk exportă în mod obișnuit cărbune, minereu și metale. O sursă din industrie susține că, deoarece Murmansk poate primi nave mari din clasa Panamax, creșterea costurilor transportului maritim nu ar fi substanțială. Portul este însă la circa 2.700 km de Novorossiisk, principala poartă sudică de export de cereale a Rusiei. Potrivit aceleiași surse, livrarea primelor 40.000 de tone de cereale pe cale ferată din regiunea Stavropol către Murmansk a fost deja convenită și aprobată de operatorul feroviar de stat. Context: exporturile rusești scad puternic Rusia a exportat 4,4 milioane de tone de cereale în perioada iulie–august, în scădere cu aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar exporturile din septembrie sunt așteptate să se înjumătățească, la 2,45 milioane de tone, față de septembrie anul trecut, potrivit firmei de consultanță Sovecon. [...]

Rusia ridică miza diplomatică acuzând SUA că sprijină atacuri ucrainene în interiorul teritoriului său , prin furnizarea de informații secrete, într-un moment în care negocierile pentru încheierea războiului sunt blocate, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat la televiziunea de stat că Moscova a adresat „o serie de întrebări” Departamentului de Stat al SUA, solicitând un comentariu inclusiv despre „problema datelor de informații” și despre ceea ce el numește o implicare „mult mai profundă ” a Washingtonului în „organizarea și executarea” unor atacuri „în adâncul teritoriului rus” împotriva unor „ținte civile”. Până la momentul relatării, SUA nu au oferit un comentariu public privind acuzațiile. Negocierile de pace, în impas și cu versiuni contradictorii Lavrov a susținut că președintele Vladimir Putin i-ar fi spus președintelui american Donald Trump, la un summit „de acum un an”, că Moscova era gata să susțină propunerile de pace ale SUA, în forma primită, cu mențiunea că unele aspecte ar necesita compromisuri. Această versiune a fost contrazisă anterior de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a negat că s-ar fi ajuns la un acord la acel summit și a argumentat că, dacă ar fi existat, războiul s-ar fi încheiat deja. În același timp, Lavrov a afirmat că Putin ar fi dispus să primească din nou emisari ai lui Trump pe tema Ucrainei, adăugând: „Întrebarea este ce vor aduce cu ei”. Amenințări privind lovirea livrărilor occidentale și presiune pe infrastructura energetică Pe fondul acestor acuzații, Lavrov a spus că Rusia își va intensifica eforturile de a distruge aprovizionarea occidentală destinată armatei ucrainene, vorbind despre „metode mult mai dure” pentru a „demonta” ceea ce „alimentează din Occident mașina de război a Kievului”. În paralel, Ucraina își concentrează tot mai mult atacurile asupra infrastructurii energetice și logistice a Rusiei — rafinării, terminale petroliere, conducte și petroliere — cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a perturba logistica ce susține efortul de război. Publicația notează că portul petrolier baltic Ust-Luga a fost atacat cu 54 de drone, iar atacul a venit la două zile după lovirea terminalului petrolier Sheskharis din Novorossisk. Pentru context despre Ust-Luga, HotNews trimite la articolul său anterior: HotNews . În lipsa unui răspuns public al SUA și cu negocierile înghețate, acuzațiile Moscovei și amenințările privind intensificarea loviturilor asupra fluxurilor de armament occidental indică o escaladare pe linia diplomatică, cu potențial de a complica și mai mult orice reluare a discuțiilor. [...]

Atacurile cu drone ale Ucrainei au vizat infrastructura petrolieră și logistică a Rusiei , inclusiv una dintre cele mai mari rafinării din țară și două porturi-cheie de export la Marea Baltică, într-o operațiune care poate pune presiune pe fluxurile de produse petroliere și pe capacitatea de alimentare a armatei ruse, potrivit Kyiv Post . Ținta principală ar fi fost rafinăria Slavneft-YANOS din regiunea Iaroslavl, descrisă de publicația rusă Astra ca fiind una dintre cele cinci mari rafinării ale Rusiei, cu o capacitate anuală de procesare de 15 milioane de tone. Guvernatorul regiunii, Mihail Evraev, a susținut că peste 70 de drone ucrainene au fost doborâte înainte de a ajunge în zonă, iar două persoane ar fi fost spitalizate cu răni provocate de schije. Autoritățile au închis temporar drumuri din apropierea rafinăriei, fără să raporteze pagube; instalația a mai fost vizată pe 28 iunie și, potrivit relatărilor, ar fi fost atacată de cel puțin cinci ori din decembrie 2025. Porturi petroliere baltice, între ținte: Ust-Luga și Vîsoțk În regiunea Leningrad, guvernatorul Aleksandr Drozdenko a afirmat că 62 de drone au fost interceptate și că atacul a avariat infrastructură la poligonul militar Luga, precum și la porturile Ust-Luga și Vîsoțk, fără victime raportate. Ust-Luga este prezentat ca unul dintre cele mai mari terminale rusești de export de petrol la Marea Baltică, cu un volum de circa 700.000 de barili pe zi, pe lângă țiței, păcură și gazolină de vid (un produs intermediar folosit în rafinare). În context, Reuters este citată cu date potrivit cărora exporturile de produse petroliere prin port au depășit 32,8 milioane de tone în 2025. În apropiere, portul Vîsoțk găzduiește un terminal petrolier Lukoil care ar fi manipulat aproape 9 milioane de tone de produse petroliere în 2025, alături de terminale de cărbune și de gaze naturale lichefiate ale Novatek. Kaluga și confirmarea SBU: lovituri asupra rafinăriilor și depozitelor de combustibil În regiunea Kaluga, guvernatorul Vladislav Șapșa a declarat că un atac cu drone a provocat un incendiu la o întreprindere industrială din districtul Dzerjinski, cu evacuarea angajaților și fără răniți; el a adăugat că apărarea antiaeriană ar fi doborât 16 drone. Districtul găzduiește cea mai mare facilitate petrochimică a regiunii, Pervy Zavod. Ulterior, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat implicarea în atacuri și a spus că a participat, împreună cu alte componente ale Forțelor de Apărare, la o operațiune coordonată care a vizat rafinăria din Iaroslavl, terminalul petrolier din Vîsoțk și mai multe obiective militare din Crimeea ocupată. „Îndeplinind sarcinile stabilite de președintele Volodîmîr Zelenski în cadrul reducerii sistematice a potențialului militar și economic al Rusiei, Serviciul de Securitate al Ucrainei, împreună cu Forțele de Apărare, a desfășurat o serie de lovituri reușite împotriva infrastructurii de combustibil, energie și militare a Rusiei, precum și a obiectivelor din Crimeea temporar ocupată”, a transmis SBU. Potrivit SBU, dronele au lovit atât rafinăria din Iaroslavl, cât și o stație liniară de producție și dispecerizare din aceeași zonă, fiind raportate explozii și fum la rafinărie. Instituția a mai susținut că a lovit terminalul petrolier din portul Vîsoțk, iar atacul ar fi scos din funcțiune două petroliere și ar fi avariat trei rezervoare de stocare a combustibilului. SBU a indicat și rafinăria Pervy Zavod din Kaluga ca țintă, afirmând că acolo a izbucnit un incendiu în urma loviturii. Primul raid aerian în Celiabinsk, la 1.800 km de teritoriul controlat de Ucraina Separat, Astra a relatat că sirenele de raid aerian au fost auzite în Celiabinsk pentru prima dată de la începutul invaziei pe scară largă. Presa locală a indicat activarea alertelor în Celiabinsk, Cebarkul și Magnitogorsk, după ce locuitorii ar fi semnalat observarea unei drone. Celiabinsk se află la aproximativ 1.800 km de teritoriul controlat de Ucraina, iar avertizările au fost difuzate și la televiziune; aeroportul din Celiabinsk și-a suspendat temporar operațiunile. Guvernatorul regional, Alexei Teksler, nu a comentat public existența unui atac. Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat sau distrus 519 drone ucrainene cu aripă fixă într-o singură noapte, în mai multe regiuni, inclusiv Belgorod, Briansk, Kursk, Iaroslavl, Kaluga, Leningrad, Moscova, Crimeea și deasupra Mării Azov. În lipsa unor evaluări independente ale pagubelor, impactul exact asupra exporturilor și producției rusești rămâne dificil de cuantificat, însă selecția țintelor – rafinării, terminale și depozite – indică o presiune directă asupra lanțului de combustibili care susține atât economia, cât și efortul militar al Rusiei. [...]

Atacuri repetate ale Ucrainei au provocat incendii la instalații petroliere rusești , potrivit Antena 3 CNN , care citează o verificare BBC. Imagini din satelit și înregistrări video verificate indică lovituri asupra infrastructurii de export a petrolului din regiunea Leningrad, în apropierea Mării Baltice, unele incendii fiind active timp de câteva zile. Conform BBC , BBC Verify a confirmat că, începând cu 23 martie, au fost atacate cel puțin trei instalații petroliere din regiunea Leningrad, în apropiere de Sankt Petersburg, la circa 800 km de granița cu Ucraina. Sunt menționate atacuri separate asupra porturilor Ust-Luga și Primorsk, precum și asupra rafinăriei Kirishi, aflată în interiorul țării. Datele invocate în material arată miza economică a zonei: potrivit unei analize a Centrului pentru Cercetare în domeniul Energiei și Aerului Curat (Crea), cu sediul în Finlanda, 22% din exporturile totale de petrol ale Rusiei din 2025 au plecat din Primorsk și 20% din Ust-Luga. Tot Crea a indicat că, în zilele de 26 și 27 martie, nu a fost încărcată nicio navă cu petrol în niciunul dintre cele trei porturi rusești de la Marea Baltică, ceea ce ar fi prima pauză de două zile consecutive de la lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022. Imaginile din satelit descrise în articol arată coloane mari de fum deasupra instalațiilor din Primorsk pe 24 martie, incendii la Ust-Luga și pagube extinse la Kirishi pe 27 martie. Analiza BBC Verify indică cel puțin opt rezervoare distruse sau avariate la Primorsk, cel puțin opt la Ust-Luga și cel puțin două rezervoare avariate la Kirishi. Sistemul FIRMS al NASA (instrument de detectare a semnăturilor termice la suprafața Pământului) arăta că la 02:54 BST, luni, incendiul din Primorsk era încă activ, iar la Ust-Luga a fost detectată o semnătură termică la 12:28. Comandantul forţelor militare ucrainene specializate în drone, Robert Brovdi, a declarat că între 23 şi 28 martie a fost desfăşurată o operaţiune care a vizat aceste trei instalaţii de export de petrol din zona baltică. În același context, guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a spus duminică că incendiul a fost stins și nu a raportat victime. Armata ucraineană a afirmat că rafinăria Kirishi este între cele mai mari trei uzine de prelucrare a petrolului din Rusia, incluzând producția de „combustibili care susţin forţele armate ale statului agresor”, în timp ce Brovdi a susținut că ținta atacurilor a fost „demilitarizarea arterelor petroliere ale Rusiei, a capacităţii de rafinare şi a infrastructurii de export a ţiţeiului”.” [...]