Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina spune că a perturbat aprovizionarea armatei ruse, vizând combustibil și muniții, într-o serie de operațiuni care ar fi lovit direct logistica din teritoriile ocupate, potrivit Adevărul. Miza acestor acțiuni este una operațională: reducerea ritmului de alimentare a frontului și, implicit, a capacității de luptă a forțelor ruse.
Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat imagini video despre care afirmă că surprind atacuri asupra infrastructurii logistice ruse, cu ținte precum stocuri de combustibil, muniții, vehicule și alte resurse destinate trupelor Moscovei. Conform HUR, materialele ar arăta acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”), desfășurate în aprilie și mai 2026, pe rute de transport și aprovizionare folosite pentru susținerea operațiunilor de pe front.
Serviciul ucrainean susține că loviturile ar fi distrus stocuri și echipamente înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante și că ar fi „perturbat lanțurile de aprovizionare”, încetinind mobilizarea rezervelor și afectând capacitatea operațională a forțelor ruse, potrivit Kyiv Post.
„Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR.
Totuși, HUR nu a indicat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor din imaginile publicate.
În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, strategie descrisă de Kiev drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului.
Potrivit informațiilor prezentate, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya (raionul Krasnoarmeysky). În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitală într-un interval de aproximativ două ore.
De asemenea, presa ucraineană a relatat că au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, descrise drept două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse.
Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o leagă de operațiuni menite să perturbe aprovizionarea peninsulei.
Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine conducerii de la Kremlin și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe Vladimir Putin.
Recomandate
Ucraina intră în mecanismul UE de intervenție la incendii, trimițând 70 de pompieri în Franța , într-un pas cu miză operațională pentru capacitatea europeană de răspuns la incendii de vegetație, pe fondul unui sezon marcat de temperaturi de peste 40°C. Informațiile sunt prezentate de Știrile Pro TV . Echipa ucraineană va interveni în sud-vestul Franței, în apropiere de Bordeaux , unde incendiile de proporții afectează zona. Este prima participare a Ucrainei la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, instrument prin care statele își coordonează sprijinul în situații de urgență. Ce înseamnă, concret, participarea Ucrainei Potrivit materialului, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat încă de vineri plecarea echipei spre Franța și a publicat imagini cu coloana de autospeciale deplasându-se pe timpul nopții. În același cadru european, „sute de pompieri” din mai multe state membre au fost deja mobilizați în Franța și Spania pentru a sprijini autoritățile locale în stingerea incendiilor, pe fondul unui val de incendii de vegetație care afectează mai multe țări din sudul Europei (Spania, Italia, Franța și Grecia), relatează TVP World. Context: presiune ridicată pe resursele de intervenție Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a confirmat participarea Ucrainei printr-un mesaj public, insistând pe componenta de solidaritate în interiorul mecanismului european. „Pentru prima dată, Ucraina oferă asistență prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.” „În timp ce se apără de războiul de agresiune al Rusiei, Ucraina contribuie și la protejarea vieților din întreaga Europă. Aceasta este solidaritatea europeană. În fiecare zi, Ucraina demonstrează că își are locul în Uniunea noastră.” Tot în cadrul eforturilor coordonate, Polonia ar urma să trimită 105 pompieri în Spania pe parcursul lunii august; prima echipă, de 35 de persoane, a plecat sâmbătă dimineață din Cracovia și va interveni în regiunea Castilia-La Mancha, cu rotații ale echipelor. Comandantul șef al Serviciului de Pompieri din Polonia, Wojciech Kruczek, a avertizat că amploarea incendiilor și numărul mare de focare simultane vor face misiunea dificilă. La ce să ne așteptăm în continuare Din informațiile disponibile în articol nu rezultă durata misiunii ucrainene sau resursele exacte alocate (număr de autospeciale, perioadă de rotație). Cert este că activarea Ucrainei în mecanismul UE extinde baza de sprijin disponibilă pentru statele afectate, într-un sezon în care intervențiile transfrontaliere devin tot mai frecvente. [...]
Donald Trump spune că a anulat atacuri planificate asupra Iranului, condiționând decizia de un acord „rapid” care să includă redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și economică: orice blocaj sau redeschidere a acestui culoar maritim-cheie influențează direct fluxurile de energie și transportul maritim din Golf. În actualizarea publicată pe 2 august 2026, președintele SUA afirmă că a „anulat” lovituri planificate asupra Iranului „sub rezerva” posibilității de a ajunge rapid la o înțelegere. Trump susține că Iranul și alte țări din Orientul Mijlociu i-ar fi cerut să amâne orice atac. Potrivit aceleiași surse, Trump afirmă că „parametrii” unui acord ar fi fost deja agreați și că acesta ar include și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct de tranzit strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Contextul declarațiilor este escaladarea tensiunilor, după ce șeful diplomației iraniene a avertizat asupra unui răspuns „decisiv” la orice „agresiune” americano-israeliană, notează Al Jazeera . Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii verificabile despre conținutul exact al „acordului” invocat sau despre calendarul unei eventuale implementări. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii din Rusia au vizat inclusiv o rafinărie Rosneft și au forțat închiderea spațiului aerian în regiunea Samara , potrivit Biziday , care relatează despre lovituri în noaptea de 2 august asupra unei baze aeriene din Engels, a rafinăriei din Saratov și a unui depozit al companiei de comerț online Wildberries din Novosemeykino. În Engels (regiunea Saratov), au fost raportate explozii după atacul asupra bazei aeriene. În orașul apropiat Saratov, un incendiu a izbucnit la rafinărie după ce aceasta ar fi fost lovită cu drone, conform informațiilor citate de publicație din The Kyiv Independent și AFP. Guvernatorul regiunii Saratov a anunțat că două persoane au fost ucise în atacuri și că infrastructură civilă din ambele orașe a fost avariată. Separat, în Novosemeykino (regiunea Samara), un depozit al Wildberries a luat foc după ce a fost lovit cu drone. Guvernatorul regiunii Samara a precizat că spațiul aerian de deasupra regiunii a fost închis din cauza amenințărilor de atac cu drone. Pe partea rusă, Ministerul Apărării susține că a interceptat 635 de drone ucrainene „peste noapte”, menționând pe Telegram peste o duzină de regiuni în care ar fi fost întâlnite dronele. Rafinăria Saratov a Rosneft este descrisă ca una dintre cele mai vechi rafinării din Rusia, cu un volum de 4,8 milioane de tone, ceea ce face ca incidentul să fie relevant și din perspectiva riscurilor operaționale pentru infrastructura energetică. [...]
O nouă serie de atacuri cu drone asupra infrastructurii civile din Harkov și regiunea Nikolaev a rănit cel puțin șase persoane, inclusiv trei copii , într-un context în care intensificarea loviturilor aeriene pune presiune pe capacitatea Ucrainei de a-și proteja orașele, potrivit Kyiv Post . În Harkov, atacurile au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 2 august, și au vizat districtele Industrialnîi, Kîivskîi și Saltivskîi. Primarul Ihor Terehov a spus că o dronă a lovit acoperișul unui bloc de locuințe din districtul Saltivskîi, fără victime raportate în acel incident. În districtul Industrialnîi au fost înregistrate mai multe lovituri, iar șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Syniehubov, a anunțat că trei locuitori – un bărbat de 74 de ani, o fată de opt ani și un băiat de 13 ani – au suferit reacții acute de stres. Asistența medicală a fost acordată la fața locului. Tot în Harkov, primarul a raportat o lovitură în districtul Kîivskîi, precizând că forțele ruse au folosit o dronă de tip „Molniya ” („Fulger”) – descrisă ca o muniție rătăcitoare (dronă care poate „patrula” până găsește ținta) cu aripă fixă, cu cost redus, capabilă să transporte încărcături explozive mici pe distanțe de 30-40 km. Autoritățile evaluau amploarea pagubelor. Atac separat în regiunea Nikolaev: benzinărie lovită, trei răniți Loviturile din Harkov au urmat unui atac cu dronă produs sâmbătă, 1 august, în regiunea Nikolaev, care a vizat o benzinărie și a rănit trei civili. Potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, atacul a avut loc în jurul orei 13:45 (ora locală) și i-a rănit pe un bărbat de 61 de ani, o femeie de 29 de ani și o fetiță de patru ani. Victimele au fost tratate și primesc îngrijiri în regim ambulatoriu. Context: val recent de lovituri aeriene și presiune pe apărarea antiaeriană Publicația plasează aceste atacuri regionale după un baraj aerian la nivel național, produs sâmbătă dimineață, care ar fi inclus 35 de rachete și 185 de drone de atac de diverse tipuri. Ținta principală a rachetelor balistice ar fi fost Kievul, iar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat că Ucraina a interceptat doar una din 27 de rachete balistice, invocând un deficit critic de interceptori Patriot. În același episod, atacurile asupra Kievului ar fi ucis nouă persoane și ar fi rănit 33, inclusiv patru copii, fiind raportate pagube la clădiri rezidențiale și obiective civile, inclusiv o clinică medicală, un studio de film și supermarketuri. Au fost raportate lovituri și în regiunile Odesa, Dnipropetrovsk, Sumî și Poltava, precum și un atac cu dronă asupra unui centru logistic Rozetka din Brovarî (regiunea Kiev), soldat cu un mort și șase răniți. [...]
Folosirea unei bombe Mark-84 de 900 kg într-o zonă locuită ridică semne de întrebare privind ținta și riscul pentru civili , după ce o casă a unei familii de pe insula Qeshm din Iran a fost lovită joi, potrivit Mediafax , care citează o analiză realizată de experți în armament și de The New York Times. Atacul ar fi ucis un soț și o soție, precum și fiul lor în vârstă de 2 ani, potrivit oficialilor iranieni. Ceilalți doi copii ai cuplului au fost scoși vii din dărâmături. Ce indică analiza despre muniția folosită Analiza imaginilor video, a fotografiilor și a imaginilor din satelit sugerează că arma folosită a fost o bombă aeriană convențională Mark-84 (Mk-84) de 900 kg, una dintre cele mai mari bombe convenționale utilizate de armata SUA. Dimensiunea craterului și fragmentele de muniție sunt elementele invocate pentru această concluzie. Mark-84 este cea mai mare bombă din seria Mark 80 și a intrat în serviciu în timpul Războiului din Vietnam. Jurnaliștii care au analizat materialele disponibile spun că dovezile ridică întrebări despre ce anume ar fi vizat SUA și de ce a fost folosită o muniție de asemenea dimensiuni. Impactul în teren: crater de cel puțin 9 metri și gospodării strămutate Lovitura a afectat un cartier dens populat de pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz, în sudul Iranului. The New York Times arată că a identificat locația impactului în cartierul Chah-Tangu din orașul Qeshm și a estimat că a rămas un crater cu o lățime de cel puțin 9 metri, după ce au fost coroborate imagini de la martori și din știri cu imagini din satelit. Oficialii iranieni au declarat că aproximativ 20 de gospodării au fost strămutate. Imaginile analizate arată resturi și vehicule avariate la peste 60 de metri distanță. În același val de atacuri, alte lovituri ar fi distrus și două depozite în afara orașului, potrivit analizei vizuale citate. Ținta rămâne neclară, iar CENTCOM spune că verifică victimele civile Analiștii nu au găsit indicii privind existența unui amplasament militar în apropierea casei și nici informații despre victime militare, în condițiile în care autoritățile iraniene anunță de obicei astfel de cazuri, potrivit materialului citat. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că investighează rapoartele privind victimele civile, fără să răspundă întrebărilor despre ținta vizată, muniția utilizată sau măsurile de precauție pentru protejarea civililor. „Suntem la curent cu rapoartele și le investigăm. Armata americană nu vizează niciodată civilii.” În același timp, sursa arată că arme de această dimensiune sunt folosite, în mod obișnuit, împotriva unor obiective precum clădiri, depozite de căi ferate și linii de comunicații, iar experții avertizează că pot provoca vătămări grave civililor când sunt utilizate în zone dens populate. Cei doi copii supraviețuitori ai familiei Jafari au rămas internați în spital, în stare stabilă, potrivit oficialilor iranieni. [...]
Disputa privind o posibilă suspendare a Spaniei din Schengen reaprinde tensiunile din UE pe gestionarea migrației , după ce premierul Pedro Sánchez a acuzat unele state membre că reacționează „egoist, polarizant și ilegal” în contextul trecerilor masive la frontiera din Ceuta, potrivit Mediafax . Sánchez spune că a trimis o scrisoare către Bruxelles în care susține că anumite guverne au preferat să „atace” Spania și să ceară excluderea temporară din spațiul Schengen , invocând „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice” care ar contraveni legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate ale UE. Informațiile sunt atribuite publicației spaniole El Pais, citată de Mediafax, iar contextul este relatat de The Guardian. Miza: reguli Schengen și răspuns coordonat la crizele de frontieră În argumentația sa, premierul spaniol afirmă că, în mai puțin de 48 de ore, guvernul de la Madrid ar fi „restaurat complet controlul frontierei”, ar fi oferit asistență umanitară extinsă, ar fi returnat „practic toți” migranții care au trecut ilegal și ar fi prevenit deplasări neautorizate către Europa continentală. Sánchez a adăugat că măsurile au fost luate „în strânsă coordonare” cu autoritățile marocane și cu „foarte puțin sprijin” din partea altor state europene, cerând o reuniune rapidă, „de urgență”, a miniștrilor de interne din UE. Situația din Ceuta: revenire treptată la normal, dar cu bilanț de victime El Pais mai relatează că Ceuta „revine treptat la normal”, cu magazine redeschise, trafic reluat și rezerve de combustibil restabilite după mai multe zile de perturbări. Potrivit aceleiași surse, mulțimile mari observate la începutul săptămânii s-au dispersat în mare parte, deși grupuri mici de tineri au rămas în anumite zone. Autoritățile spaniole au anunțat un nou bilanț al crizei de la frontieră: numărul persoanelor decedate a ajuns la 67. Totodată, guvernul de la Madrid ar urma să instaleze o barieră de izolare care să se extindă de la dig în mare, pentru a împiedica noi traversări ilegale dinspre Maroc către enclava spaniolă, potrivit agenției AP, citată de Mediafax. Poziția Madridului: „Integritatea spațiului Schengen este garantată” Ministrul spaniol de Externe, José Albares, a declarat că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors deja în Maroc” și a susținut, într-o postare pe platforma X, că funcționarea spațiului Schengen nu este pusă în pericol. „Nu este posibil să călătorești din Ceuta sau Melilla în Spania continentală fără a prezenta un act de identitate la un punct de control al poliției. Integritatea spațiului Schengen este pe deplin garantată.” În plan european, disputa indică o presiune în creștere pentru decizii rapide la nivelul miniștrilor de interne, în condițiile în care unele state cer măsuri excepționale, iar Spania respinge ideea unei suspendări din Schengen ca fiind contrară regulilor UE. [...]
