Știri
Știri din categoria Externe
Hezbollah a lansat rachete spre nordul Israelului, intrând direct în conflictul declanșat de loviturile SUA și Israel asupra Iranului, în timp ce regiunea se confruntă cu cea mai gravă escaladare din ultimele decenii.
Operațiunea comună americano-israeliană, începută pe 28 februarie și denumită „Epic Fury” de Pentagon și „Roaring Lion” de Israel, a vizat peste 2.000 de ținte militare iraniene în primele două zile, inclusiv instalații ale Gardienilor Revoluției, lansatoare de rachete și sisteme de apărare aeriană. Potrivit relatărilor publicate de CBS News, trei militari americani au fost uciși și cinci grav răniți în atacurile de represalii lansate ulterior de Iran asupra unor baze din Kuweit.
Autoritățile iraniene au confirmat moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac cu rachetă asupra complexului său din Teheran și au anunțat 40 de zile de doliu. Teheranul a răspuns cu drone și rachete balistice îndreptate spre baze americane din Golf și spre teritoriul israelian.
În acest context, Hezbollah a tras rachete asupra nordului Israelului pentru prima dată de la armistițiul din noiembrie 2024, potrivit The Times of Israel. Armata israeliană a calificat atacul drept o „declarație oficială de război”, deschizând astfel un nou front la granița cu Libanul.
Președintele Donald Trump a avertizat că operațiunea ar putea dura „patru săptămâni sau mai puțin”, în timp ce premierul Benjamin Netanyahu a anunțat intensificarea loviturilor în zilele următoare.
Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale. Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial, este practic blocată, iar traficul petrolier s-a redus drastic. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 10% la deschiderea tranzacțiilor, în timp ce bursele americane au înregistrat scăderi accentuate, iar aurul s-a apreciat ca activ de refugiu.
Extinderea confruntării către Liban și implicarea directă a Hezbollah sporesc riscul unei conflagrații regionale de amploare, într-un moment în care operațiunile militare și atacurile de represalii continuă în mai multe state din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Condiționarea armistițiului de oprirea „asasinatelor” ridică riscul de reluare rapidă a luptelor , după ce Hezbollah a transmis că va respecta înțelegerea anunțată de președintele SUA doar dacă Israelul încetează complet atacurile asupra militanților, potrivit HotNews . Un deputat de frunte al Hezbollah, Ibrahim al-Moussawi, a declarat pentru AFP că gruparea șiită libaneză va respecta „cu prudență” armistițiul cu Israelul, cu condiția ca acesta să însemne „o încetare completă a ostilităților” și ca Israelul să nu-l folosească „pentru a comite asasinate”. Pentru CNN, Moussawi a reiterat că Hezbollah se va angaja să respecte armistițiul „atâta timp cât” Israelul își încetează „agresiunea” și nu îl încalcă. Tot el a spus că armistițiul ar trebui să includă „toate teritoriile libaneze”, să restricționeze mișcările trupelor israeliene și să fie un punct de plecare pentru retragerea israeliană din teritoriile libaneze. Ce a anunțat Donald Trump Donald Trump a anunțat pe Truth Social că un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban va intra în vigoare joi seară, menționând că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun. În postare, Trump a indicat ora 05:00 P.M. Est (miezul nopții, ora României), fără să precizeze inițial ziua; Reuters notează că un oficial american a confirmat ulterior că este vorba despre joi. Trump a mai spus că le-a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului armatei americane, Dan Caine, să lucreze cu cele două țări pentru „o pace de durată” și a anunțat intenția de a-i invita pe Netanyahu și Aoun la Casa Albă pentru „discuții substanțiale”. Contextul politic: rolul Iranului și tensiunile cu guvernul libanez Moussawi a mulțumit Iranului pentru presiunea „în favoarea Libanului” și a susținut că armistițiul nu ar fi avut loc dacă Iranul nu l-ar fi considerat echivalent cu „închiderea Strâmtorii Ormuz ”. În același timp, Iranul a cerut ca Israelul să înceteze atacurile asupra Libanului ca o condiție prealabilă pentru un acord de încetare a războiului cu Statele Unite, ceea ce a provocat reacția guvernului libanez, care a acuzat Iranul că îi încalcă suveranitatea și negociază „în numele său”. Guvernul libanez s-a angajat să dezarmeze Hezbollah și a purtat marți discuții la nivel înalt cu oficiali israelieni, insistând însă asupra unui armistițiu ca precondiție pentru continuarea negocierilor de pace. Hezbollah a afirmat anterior că se opune discuțiilor dintre Liban și Israel; Moussawi a spus pentru CNN că gruparea respinge „orice negocieri directe între cele două părți”. [...]
Tirurile dinspre Liban au declanșat lovituri israeliene chiar înainte de armistițiu , într-un episod care riscă să testeze aplicarea încetării focului anunțate pentru joi seară, potrivit Agerpres . Armata israeliană a transmis că lovește lansatoarele de rachete ale Hezbollah din Liban, după ce acestea ar fi tras rachete către nordul Israelului cu puțin peste o oră înainte de intrarea în vigoare a armistițiului. Comunicatul militar a fost publicat la ora 22:56 (19:56 GMT). În nordul Israelului, o persoană a fost grav rănită în urma tirurilor dinspre Liban, cu mai puțin de două ore înainte de momentul stabilit pentru încetarea focului, potrivit serviciilor de salvare din Israel. Armistițiul, anunțat anterior de președintele american Donald Trump , urma să intre în vigoare la ora 21:00 GMT. [...]
Donald Trump susține că Iranul ar fi acceptat să renunțe la arme nucleare pentru cel puțin 20 de ani și să predea material nuclear aflat „în subteran” , în contextul unor negocieri încă în desfășurare, potrivit Biziday . Teheranul nu a confirmat public aceste afirmații, ceea ce lasă incertă substanța reală a unui posibil acord și, implicit, nivelul de risc geopolitic asociat dosarului nuclear iranian. Declarațiile au fost făcute joi, la Casa Albă , în timp ce președintele american părăsea reședința oficială din Washington. Trump a spus că Iranul a convenit să nu dețină arme nucleare „pentru cel puțin 20 de ani”, menționând totodată că perioada „nu este una fixă” și „s-ar putea extinde”. Trump a mai afirmat că Iranul ar fi fost de acord să „dea înapoi materialul nuclear aflat în subteran”, despre care a spus că ar fi ajuns sub pământ în urma unui atac american efectuat cu bombardiere B2 . El a legat această afirmație de atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene din iunie anul trecut. Negocieri „foarte bine”, dar fără confirmare din partea Iranului Președintele american a susținut că Iranul vrea să încheie un acord și că discuțiile „merg foarte bine”, adăugând că Teheranul ar fi „dispus să accepte lucruri pe care nu le accepta cu două luni înainte”. Iranul nu a transmis un punct de vedere oficial cu privire la afirmațiile lui Trump, notează materialul, care citează informații relatate de CNN și BBC. În lipsa unei confirmări, rămâne neclar ce angajamente concrete ar fi fost acceptate și în ce formă ar putea fi formalizate într-un acord final. [...]
Armata SUA spune că blochează doar porturile iraniene, nu Strâmtoarea Hormuz , o nuanță cu potențial impact direct asupra riscului perceput pe rutele energetice din Golf, potrivit Al Jazeera . Generalul american Dan Caine a precizat că operațiunea militară americană vizează „doar” porturile Iranului, și nu întreaga Strâmtoare Hormuz, așa cum afirmase inițial președintele Donald Trump cu doar câteva zile înainte, conform materialului. Clarificarea contează pentru mediul de afaceri și piețele de energie deoarece o blocadă a întregii strâmtori ar implica o perturbare mult mai amplă a traficului maritim decât o măsură limitată la porturi. Al Jazeera nu oferă în acest material detalii suplimentare despre modul de implementare al blocadei sau despre efectele deja observate. [...]
Negocierile SUA–Iran pentru prelungirea armistițiului rămân fără calendar, iar incertitudinea menține presiunea pe rutele energetice și pe prețul petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Hormuz este un punct major de blocaj în discuții, potrivit Al Jazeera . Pakistanul, care mediază contactele, spune că părțile discută organizarea unei a doua întâlniri, dar „nu a fost stabilită o dată”. Armistițiul „fragil” anunțat pe 8 aprilie, după aproape șapte săptămâni de război, urmează să expire pe 22 aprilie. În paralel, blocadele navale și disputele politice nerezolvate complică reluarea negocierilor și cresc riscul unei reveniri la ostilități, cu efect direct asupra transportului maritim și a piețelor. Pakistanul: mediator, dar fără detalii despre formatul următoarei runde Ministerul de Externe pakistanez a confirmat că Washingtonul și Teheranul poartă discuții „prin Islamabad” pentru o a doua rundă, după întâlnirea din 12 aprilie, încheiată fără acord. Purtătorul de cuvânt Tahir Andrabi a spus că detalii precum componența delegațiilor țin de părți și a invocat confidențialitatea rolului de mediator. „Nu a existat nici un progres major, nici un eșec”, a declarat Andrabi despre prima rundă. El a confirmat că dosarul nuclear rămâne între subiectele-cheie, fără a intra în detalii. Armistițiul expiră pe 22 aprilie, iar blocadele rămân în vigoare Deși încetarea focului încă se menține, ea este descrisă ca fiind „sub presiune”. Al Jazeera notează că blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene este încă în vigoare, iar Comandamentul Central al SUA a afirmat că a întors din drum nouă nave până miercuri. Pe fondul acestor tensiuni, analiștii citați anticipează scenarii diferite: jurnalistul Kamran Yousuf spune că s-ar mira ca armistițiul să nu fie prelungit, invocând „apetit redus” de ambele părți pentru reluarea războiului; Muhammad Faisal (University of Technology Sydney) avertizează că, dacă nu se ajunge rapid la o a doua rundă, rolul Pakistanului s-ar putea schimba din mediator în „manager de criză”. Strâmtoarea Hormuz, miza economică majoră din negocieri Un punct central rămâne Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial în timp de pace, potrivit sursei. Al Jazeera relatează că Iranul a blocat „efectiv” strâmtoarea de la începutul războiului, cu excepția navelor aparținând unor țări care au încheiat înțelegeri separate cu Teheranul. În plus, SUA au impus de luni o blocadă navală proprie, pentru a împiedica trecerea oricărei nave „legate de Iran”. Grace Wermenbol, fost oficial american pe securitate națională și visiting fellow la German Marshall Fund, spune că redeschiderea strâmtorii este „crucială” pentru reducerea presiunii de creștere asupra prețurilor petrolului și pentru încrederea piețelor, dar că nu există o soluție militară ușoară, iar ieșirea ar necesita un acord diplomatic. Dispute politice care blochează progresul: Libanul și dosarul nuclear Teheranul insistă ca Libanul să fie inclus în orice înțelegere, argumentând că loviturile israeliene de acolo nu pot fi separate de conflictul mai larg. Washingtonul respinge această legare a dosarelor și susține că un eventual acord privind Libanul trebuie să rămână separat de negocierile SUA–Iran. În acest context, SUA au organizat pe 14 aprilie o întâlnire trilaterală la Washington cu ambasadorii Israelului și Libanului, mediată de secretarul de stat Marco Rubio ; discuțiile au fost descrise drept „productive”, dar fără un armistițiu sau o întâlnire de follow-up agreată. Pakistanul s-a poziționat public mai aproape de perspectiva iraniană pe tema Libanului. Andrabi a spus că „pacea în Liban este esențială” pentru discuțiile SUA–Iran și a invocat „semne încurajatoare” recente pe frontul Israel–Liban. Ce urmează: diplomație intensă, dar fără garanții de calendar Pe teren, Islamabadul își intensifică efortul diplomatic: premierul Shehbaz Sharif este într-un tur regional (Jeddah, Doha, apoi Antalya), iar șeful forțelor de apărare Asim Munir a mers la Teheran. Iranul, prin ambasadorul său la Islamabad, a transmis că nu ia în calcul alt loc pentru discuții decât Pakistanul. Dinspre SUA și Iran, mesajele publice rămân prudent optimiste: Casa Albă a spus că noi discuții „foarte probabil” vor avea loc la Islamabad, iar Iranul afirmă că au fost schimbate mai multe mesaje prin Pakistan după 12 aprilie. Totuși, în lipsa unei date pentru runda a doua și cu armistițiul aproape de expirare, riscul de volatilitate rămâne ridicat, mai ales prin prisma blocajului din Hormuz și a disputelor legate de Liban și programul nuclear iranian. [...]
Un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel ar urma să intre în vigoare la miezul nopții, ora României , potrivit G4Media , care relatează un anunț făcut de președintele SUA, Donald Trump, pe platforma Truth Social. Miza imediată ține de stabilizarea operațională a zonei, cu efecte potențiale asupra riscului regional și a fluxurilor comerciale. Trump susține că președintele Libanului, Joseph Aoun , și prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, au ajuns la acord după discuții separate cu el. Conform informațiilor prezentate, încetarea focului ar urma să înceapă la ora 17:00 pe Coasta de Est a SUA, ceea ce corespunde miezului nopții în România. Ce urmează în implementare În aceeași comunicare, Trump afirmă că vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio , vor lucra cu cele două țări „pentru a ajunge la o PACE durabilă”, după perioada de 10 zile. Totodată, într-un „update” menționat de G4Media, Trump spune că i-a invitat pe Joseph Aoun și Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru „discuții constructive”. Contextul discuțiilor de la Washington Potrivit Sky News, citat de G4Media, ambasadorii israelian și libanez în SUA au avut discuții la Washington, marți, la invitația secretarului de stat Marco Rubio. În material nu sunt oferite detalii despre termenii armistițiului sau mecanismele de monitorizare, iar informația se bazează pe postările lui Trump pe Truth Social. [...]
