Știri
Știri din categoria Externe
Hezbollah a lansat rachete spre nordul Israelului, intrând direct în conflictul declanșat de loviturile SUA și Israel asupra Iranului, în timp ce regiunea se confruntă cu cea mai gravă escaladare din ultimele decenii.
Operațiunea comună americano-israeliană, începută pe 28 februarie și denumită „Epic Fury” de Pentagon și „Roaring Lion” de Israel, a vizat peste 2.000 de ținte militare iraniene în primele două zile, inclusiv instalații ale Gardienilor Revoluției, lansatoare de rachete și sisteme de apărare aeriană. Potrivit relatărilor publicate de CBS News, trei militari americani au fost uciși și cinci grav răniți în atacurile de represalii lansate ulterior de Iran asupra unor baze din Kuweit.
Autoritățile iraniene au confirmat moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac cu rachetă asupra complexului său din Teheran și au anunțat 40 de zile de doliu. Teheranul a răspuns cu drone și rachete balistice îndreptate spre baze americane din Golf și spre teritoriul israelian.
În acest context, Hezbollah a tras rachete asupra nordului Israelului pentru prima dată de la armistițiul din noiembrie 2024, potrivit The Times of Israel. Armata israeliană a calificat atacul drept o „declarație oficială de război”, deschizând astfel un nou front la granița cu Libanul.
Președintele Donald Trump a avertizat că operațiunea ar putea dura „patru săptămâni sau mai puțin”, în timp ce premierul Benjamin Netanyahu a anunțat intensificarea loviturilor în zilele următoare.
Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale. Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial, este practic blocată, iar traficul petrolier s-a redus drastic. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 10% la deschiderea tranzacțiilor, în timp ce bursele americane au înregistrat scăderi accentuate, iar aurul s-a apreciat ca activ de refugiu.
Extinderea confruntării către Liban și implicarea directă a Hezbollah sporesc riscul unei conflagrații regionale de amploare, într-un moment în care operațiunile militare și atacurile de represalii continuă în mai multe state din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Conflictul SUA–Israel–Iran s-a extins luni dimineață în mai multe state din Orientul Mijlociu , cu explozii raportate în Iran, Israel, Liban, Kuweit, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite, potrivit relatării în format live a HotNews.ro . Escaladarea are deja sute de victime și produce efecte economice imediate, inclusiv creșteri abrupte ale prețului petrolului. Lovituri simultane în regiune În jurul orei 03:00, ora locală a Libanului (03:00 ora României), armata israeliană a bombardat suburbiile sudice ale Beirutului, controlate de Hezbollah, după ce gruparea a atacat o bază militară din nordul Israelului. Șeful Statului Major israelian, Eyal Zamir, a anunțat că urmează „multe zile” de lupte și că ofensiva va continua în valuri. Iranul a lansat, la rândul său, noi serii de rachete către Israel, iar explozii și sirene au fost semnalate în Kuweit, Doha, Dubai și Manama. Autoritățile din Kuweit au anunțat interceptarea majorității dronelor, fără victime confirmate. Trump anunță represalii și continuarea operațiunilor Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunile militare vor continua „până la atingerea tuturor obiectivelor” , după ce trei militari americani au fost uciși într-un atac atribuit Iranului. Liderul de la Casa Albă a susținut că mai mulți potențiali succesori ai conducerii iraniene ar fi fost eliminați în loviturile comune SUA–Israel. În replică, Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a respins orice idee de negociere cu Washingtonul și a avertizat că Teheranul va răspunde cu o forță „fără precedent”. Bilanț și efecte Potrivit autorităților iraniene, un atac asupra unei școli de fete s-a soldat cu cel puțin 153 de morți. În Israel, nouă persoane au fost ucise la Beit Shemesh, în cel mai grav atac de la începutul actualei confruntări. Alte victime au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și în Irak. În acest context: Marea Britanie a activat bazele din Cipru, după un presupus atac cu drone. Ambasada SUA din Kuweit a emis alertă pentru cetățeni. Cursele speciale TAROM pentru peste 300 de români blocați în zonă au fost amânate pentru seara zilei de 2 martie 2026. Pe plan economic, bursele asiatice au deschis în scădere, iar prețul petrolului a crescut brusc, pe fondul temerilor privind afectarea rutelor energetice din Golf. Extinderea confruntării dincolo de granițele Iranului și Israelului transformă conflictul într-o criză regională majoră, cu implicații militare, diplomatice și economice care depășesc deja cadrul inițial al ostilităților. [...]
Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat în a treia zi cu atacuri extinse asupra Teheranului și riposte în tot Golful , într-o escaladare care implică direct SUA, Israelul și mai multe state arabe, potrivit relatării live a Digi24 . Israelul a anunțat noi lovituri „la scară largă” în capitala iraniană, iar Teheranul respinge orice negociere cu Washingtonul. Teheranul, din nou sub bombardament Armata israeliană a confirmat că vizează „inima regimului iranian”, după ce SUA și Israelul au lovit peste 1.000 de ținte în ultimele zile, inclusiv centre de comandă și baze de rachete balistice. Media iraniene au relatat explozii în Teheran, iar oficiali de rang înalt, printre care lideri ai Gardienilor Revoluției, ar fi fost uciși. Președintele Donald Trump a declarat că operațiunea va continua „cu forță maximă” timp de aproximativ patru săptămâni și a vorbit despre eliminarea a zeci de lideri iranieni. SUA au confirmat pierderea a trei militari și rănirea gravă a altor cinci. Iranul lovește în Golf Teheranul a răspuns cu peste 25 de valuri de rachete și drone, vizând Israelul și baze americane din regiune. Printre incidentele raportate: o rafinărie din Kuweit a fost lovită de șrapnel, doi muncitori fiind răniți; Bahrain a anunțat un mort după căderea resturilor unei rachete interceptate; explozii au fost auzite în Dubai, Abu Dhabi, Doha și Manama; o dronă iraniană a lovit baza britanică Akrotiri din Cipru, cu pagube minore. Ambasada SUA din Kuweit le-a cerut cetățenilor americani să rămână în adăposturi. Hezbollah și extinderea frontului Hezbollah a lansat rachete și drone din Liban asupra Israelului, iar armata israeliană a ripostat cu atacuri în mai multe zone din sudul Libanului. Aproximativ 50 de localități au primit ordin de evacuare. În Israel, un atac cu rachetă la Beit Shemesh a ucis nouă persoane și a rănit zeci. Petrolul și rutele maritime, sub presiune Prețul petrolului a depășit temporar 80 de dolari pe baril. Navigația prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece circa 20% din consumul mondial de petrol, este grav perturbată, iar peste 150 de petroliere așteaptă în afara zonei. „Nu vom negocia cu SUA” Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a respins informațiile privind reluarea dialogului cu Washingtonul: „ Nu vom negocia cu Statele Unite ”. Declarația vine după ce Trump afirmase că ar fi dispus la discuții. După trei zile de confruntări, conflictul a depășit faza unei reacții punctuale și s-a transformat într-o campanie militară regională, cu implicații directe pentru securitatea energetică globală și pentru stabilitatea politică din Orientul Mijlociu. [...]
Donald Trump afirmă că războiul din Iran ar putea dura aproximativ patru săptămâni , în timp ce operațiunile militare americane continuă „în plină forță”, potrivit relatărilor publicate de USA Today . Declarațiile vin în a doua zi a campaniei militare comune SUA–Israel, pe fondul intensificării confruntărilor și al creșterii numărului de victime. Într-un mesaj video distribuit pe rețeaua sa socială, Trump a confirmat moartea a trei militari americani și a avertizat că sunt posibile noi pierderi. „Operațiunile de luptă continuă în plină forță și vor continua până când toate obiectivele noastre vor fi atinse”, a transmis liderul american. Într-un interviu acordat presei britanice, acesta a precizat că durata estimată a campaniei este de „patru săptămâni sau mai puțin”. Operațiunea, denumită de Pentagon „Epic Fury” și de Israel „Roaring Lion”, a început în dimineața zilei de 28 februarie 2026 și a vizat centre de comandă, instalații de rachete balistice, sisteme de apărare antiaeriană și infrastructură navală iraniană. Oficialii americani susțin că au fost lovite sute de ținte strategice în primele 24 de ore. Teheranul a răspuns prin lansarea de rachete asupra Israelului și a unor baze americane din regiune, inclusiv în Bahrain și Qatar. Comandamentul Central al SUA a confirmat victime în rândul militarilor americani, în timp ce autoritățile iraniene au anunțat la rândul lor pierderi semnificative. Președintele american a avertizat Iranul să nu intensifice represaliile și a reiterat apelul la capitulare adresat forțelor iraniene, promițând „imunitate totală” celor care depun armele. În paralel, la Washington au apărut reacții critice din partea unor membri ai Congresului, care solicită dezbateri privind autoritatea executivă de a declanșa operațiuni militare fără aprobarea legislativului. Estimarea privind o campanie de aproximativ o lună sugerează o ofensivă planificată pe termen scurt, însă evoluția confruntărilor și amploarea represaliilor iraniene pot influența durata reală a conflictului. [...]
Ali Khamenei a fost ucis într-un atac aerian lansat sâmbătă dimineață de SUA și Israel, într-o operațiune declanșată pe baza unei informații de ultim moment, potrivit HotNews.ro . Primul val de bombardamente a avut loc pe lumină, în primele ore ale zilei de lucru din Iran, 28 februarie 2026, o decizie considerată neobișnuită și riscantă pentru atacatori. Planul inițial prevedea lovituri pe timp de noapte, însă serviciile de informații americane și israeliene au aflat în ultimul moment că liderii militari și ai structurilor de securitate iraniene s-au reunit la Teheran. Această concentrare a conducerii a fost considerată „o fereastră de oportunitate”, ceea ce a dus la schimbarea planului și la declanșarea imediată a atacului. Săptămâna de lucru în Iran începe sâmbătă, iar reuniunea a avut loc în primele ore ale zilei. Atacul a surprins inclusiv administrația americană: președintele Donald Trump a urmărit operațiunea de la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, potrivit imaginilor publicate de Casa Albă. 30 de bombe asupra complexului liderului suprem Conform relatărilor citate de presa internațională, clădirea fortificată în care se afla Khamenei, la Teheran, a fost lovită în primul val. Ar fi fost folosite 30 de bombe pentru a distruge complexul, iar fortificațiile nu au rezistat. Moartea liderului suprem a fost anunțată inițial de Donald Trump, după declarații ale premierului israelian Benjamin Netanyahu, iar ulterior confirmată de media de stat iraniană. Confirmarea finală ar fi venit după ce o fotografie cu trupul neînsuflețit al lui Khamenei a fost prezentată liderilor politici și militari din Israel și SUA, inclusiv lui Netanyahu și Trump, potrivit postului israelian Canalul 12. Reacții și incertitudini Timp de 24 de ore după atac, niciun oficial iranian nu s-a adresat populației, ceea ce a alimentat speculațiile privind amploarea pierderilor în rândul conducerii. Ulterior, autoritățile de la Teheran au confirmat decesul. Rămâne incert cum va reacționa populația Iranului, o țară de aproximativ 90 de milioane de locuitori, majoritatea în mediul urban. În regiune, tensiunile cresc: la Bagdad și în Pakistan au fost semnalate proteste și acțiuni ale unor grupări pro-iraniene. Evoluția situației depinde de reacția internă din Iran și de poziționarea actorilor regionali în zilele următoare. [...]
SUA și Israel au declanșat „Operation Epic Fury” împotriva Iranului , iar moartea liderului suprem Ali Khamenei a deschis o nouă etapă de confruntare în Orientul Mijlociu, potrivit unei analize publicate de Fox News . Președintele Donald Trump a descris intervenția drept începutul unor „operațiuni majore de luptă”, mizând pe ideea că regimul de la Teheran poate fi înlăturat fără o ocupație militară americană, prin presiune aeriană și revoltă internă. Spre deosebire de Irak sau Afganistan, Washingtonul nu trimite trupe la sol, ci se bazează pe superioritatea aeriană și pe eventuale mișcări interne împotriva puterii iraniene. Analiza susține că regimul iranian nu ar fi învățat din precedentele confruntări cu SUA, în timp ce Rusia și China ar fi tras deja concluzii strategice importante. Principalele lecții identificate sunt: Prevenirea concentrării de forțe americane : în ultimele decenii, conflictele majore ale SUA au fost precedate de mobilizări vizibile de trupe și echipamente; blocarea acestui proces ar deveni o prioritate pentru adversari. Limitarea accesului la baze aliate : proiecția de forță a SUA depinde de infrastructura militară din state partenere, inclusiv din Europa și Orientul Mijlociu; slăbirea alianțelor ar reduce capacitatea de reacție a Washingtonului. În acest context, alianțele occidentale devin o miză strategică majoră, iar presiunile externe pentru fragmentarea lor ar putea crește. Autorul subliniază că intervenția din Iran ar putea defini al doilea mandat al lui Trump , mai ales dacă operațiunea nu se încheie rapid. În plan intern, decizia amplifică disputele politice privind puterile președintelui în materie de război, dar și polarizarea ideologică legată de relația cu Israelul. Conflictul este abia la început, iar consecințele – atât militare, cât și geopolitice – se vor vedea în perioada următoare. Dacă regimul de la Teheran va rezista sau va cădea sub presiunea combinată a loviturilor externe și a tensiunilor interne rămâne întrebarea centrală care va marca evoluțiile din 2026. [...]
La Teheran a fost instalată o conducere interimară după moartea ayatollahului Ali Khamenei , în timp ce Iranul continuă atacurile cu rachete și drone în întreaga regiune, potrivit Știrile ProTV . Lovitura care l-a ucis pe liderul suprem, atribuită bombardamentelor americano-israeliene, a declanșat o nouă etapă a conflictului din Orientul Mijlociu. La Teheran a fost desemnat un consiliu interimar format din președintele Iranului, ministrul justiției și ayatollahul Ali Reza Arafi, în așteptarea alegerii unui succesor. Între timp, armata iraniană a amenințat cu „cele mai distrugătoare atacuri” asupra bazelor militare din zona Golfului. Israelul susține că în atacul asupra cartierului general al regimului au fost eliminați zeci de responsabili militari și de securitate, inclusiv șeful statului major, ministrul apărării și comandantul Gărzilor Revoluționare. Potrivit armatei israeliene, 40 de comandanți de rang înalt ar fi fost uciși într-un singur minut. Iranul a ripostat cu rachete și drone. În orășelul israelian Beit Shemesh, o rachetă care a trecut de sistemele de apărare a lovit un adăpost antiaerian, provocând moartea a cel puțin nouă persoane și rănirea altor peste 40. Alte atacuri au vizat Tel Aviv, unde două persoane au fost ucise și 20 rănite. Bahrain, Kuweit și Qatar au interceptat o parte dintre proiectile, însă au fost raportate victime și pagube materiale. Tensiunile s-au extins și în Pakistan, unde proteste pro-iraniene au degenerat în confruntări violente, soldate cu cel puțin nouă morți. În paralel, Comandamentul Central al Statelor Unite a confirmat primele pierderi americane: trei soldați uciși și cinci grav răniți. Analiști citați de presa internațională avertizează că există riscul ca Garda Revoluționară să preia controlul total al puterii, menținând un regim autoritar sub o nouă figură religioasă. În lipsa unei tranziții clare, conflictul riscă să se transforme într-o confruntare regională de amploare, cu implicații directe pentru securitatea statelor din Golf și a aliaților occidentali. [...]
