Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump afirmă că războiul din Iran ar putea dura aproximativ patru săptămâni, în timp ce operațiunile militare americane continuă „în plină forță”, potrivit relatărilor publicate de USA Today. Declarațiile vin în a doua zi a campaniei militare comune SUA–Israel, pe fondul intensificării confruntărilor și al creșterii numărului de victime.
Într-un mesaj video distribuit pe rețeaua sa socială, Trump a confirmat moartea a trei militari americani și a avertizat că sunt posibile noi pierderi. „Operațiunile de luptă continuă în plină forță și vor continua până când toate obiectivele noastre vor fi atinse”, a transmis liderul american. Într-un interviu acordat presei britanice, acesta a precizat că durata estimată a campaniei este de „patru săptămâni sau mai puțin”.
Operațiunea, denumită de Pentagon „Epic Fury” și de Israel „Roaring Lion”, a început în dimineața zilei de 28 februarie 2026 și a vizat centre de comandă, instalații de rachete balistice, sisteme de apărare antiaeriană și infrastructură navală iraniană. Oficialii americani susțin că au fost lovite sute de ținte strategice în primele 24 de ore.
Teheranul a răspuns prin lansarea de rachete asupra Israelului și a unor baze americane din regiune, inclusiv în Bahrain și Qatar. Comandamentul Central al SUA a confirmat victime în rândul militarilor americani, în timp ce autoritățile iraniene au anunțat la rândul lor pierderi semnificative.
Președintele american a avertizat Iranul să nu intensifice represaliile și a reiterat apelul la capitulare adresat forțelor iraniene, promițând „imunitate totală” celor care depun armele. În paralel, la Washington au apărut reacții critice din partea unor membri ai Congresului, care solicită dezbateri privind autoritatea executivă de a declanșa operațiuni militare fără aprobarea legislativului.
Estimarea privind o campanie de aproximativ o lună sugerează o ofensivă planificată pe termen scurt, însă evoluția confruntărilor și amploarea represaliilor iraniene pot influența durata reală a conflictului.
Recomandate
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
Avertismentul că Washingtonul ar putea condiționa sprijinul pentru Kiev de o înțelegere cu Moscova ridică riscuri operaționale imediate pentru apărarea Ucrainei , în contextul unor tensiuni deja vizibile pe livrările de armament și pe accesul la servicii satelitare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile generalului american în retragere Wesley Clark . Fost comandant suprem al forțelor aliate NATO, Clark a spus într-un interviu acordat jurnalistei Elizabeth Vargas de la NewsNation (link în sursă) că președintele Donald Trump ar putea urmări „să facă schimb” suveranitatea Ucrainei pentru cooperarea președintelui rus Vladimir Putin în dosarul Iranului, în special pe tema programului nuclear al Teheranului. El a descris un asemenea scenariu drept o „înțelegere foarte, foarte coruptă și periculoasă”, avertizând că presiunea SUA asupra Kievului ar putea împinge Ucraina spre capitulare, în timp ce Rusia ar fi „recompensată” pentru agresiune. „Dacă poate provoca eșecul Ucrainei, livrează Ucraina lui Putin.” Clark a afirmat că, în interpretarea sa, Putin ar oferi ajutor pe relația cu Iranul în schimbul unor concesii privind Ucraina. „Exact. Exact asta se înțelege.” Publicația notează însă explicit că fostul general nu a prezentat dovezi directe privind existența unei astfel de înțelegeri, ci a vorbit despre o interpretare a acțiunilor recente și a priorităților diplomatice ale lui Trump. Ce consecințe operaționale indică avertismentul În material sunt menționate mai multe puncte de fricțiune între Kiev și Washington, care, dacă s-ar confirma sau s-ar amplifica, ar afecta direct capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea: decizia lui Trump de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei; restricții semnalate asupra comunicațiilor prin satelit; întârzieri în livrarea unor rachete critice pentru apărarea aeriană. Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Washingtonul că nu a furnizat informații în avans despre recente atacuri cu rachete balistice rusești și că a încetinit servicii satelitare folosite de forțele ucrainene. Clark a spus că, în timpul unei vizite recente la Varșovia, a observat îngrijorare în rândul oficialilor europeni de securitate, invocând inclusiv relatări despre întreruperea utilizării Starlink și a schimbului de informații, în timp ce „38 de rachete într-o noapte” ar fi lovit în jurul Kievului. În același timp, administrația Trump a negat că ar fi suspendat deliberat schimbul de informații cu Ucraina, iar oficiali americani au contestat afirmațiile potrivit cărora Washingtonul ar fi ordonat restricții satelitare. Context: temeri privind negocieri fără Ucraina la masă Clark a comparat scenariul cu Acordul de la München din 1938, susținând că încheierea unui război în detrimentul suveranității unei țări invadate ar submina principiile internaționale pe care SUA le-au apărat istoric. El a criticat și posibilitatea unui summit în trei – Trump, Putin și președintele chinez Xi Jinping – care ar putea avea loc la reuniunea APEC de luna viitoare, la Shenzhen, în China. Temerea, potrivit materialului, este că o eventuală discuție despre o „soluție” pentru război ar putea avea loc fără participarea Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, este citat cu o poziție similară: un astfel de format ar încuraja Moscova să continue invazia. Pentru moment, miza practică rămâne dacă tensiunile deja reclamate – întârzieri de livrări, dispute pe informații și servicii satelitare – se traduc în limitări persistente pe teren, într-un moment în care Kievul insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare aeriană și sprijin informațional. [...]
Europa riscă să fie împinsă în afara deciziilor despre Ucraina , pe fondul unui posibil format de negociere între SUA, Rusia și China care ar trata securitatea continentului ca pe o monedă de schimb, potrivit unei analize publicate de Focus . Miza pentru UE nu este doar diplomatică, ci una de capacitate de acțiune: dacă rămâne dependentă militar de Washington și economic de Beijing, riscă să devină „obiectul” unor aranjamente între marile puteri. Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, pe marginea reuniunii APEC din Shenzhen, este descrisă ca mai mult decât un gest tactic. Chiar dacă întâlnirea nu este confirmată, simpla idee schimbă „statica politică”, pentru că promovează un model în care liderii decid direct, iar instituțiile și aliații gestionează consecințele. Un format de negociere „peste capul” Ucrainei și al Europei Analiza susține că mesajul central al unui astfel de summit ar fi normalizarea unei logici de tip „sfere de influență”: nu dreptul internațional și cooperarea bazată pe reguli, ci înțelegerile între puteri privind teritorii, resurse și loialități. În acest cadru, Ucraina ar putea fi discutată fără Ucraina, iar Europa — care suportă costuri economice, politice și de securitate — ar rămâne, de asemenea, în afara mesei. Autorul compară simbolic potențialul moment Shenzhen cu teama istorică asociată conferinței de la Ialta: nu neapărat o „hartă” formală a împărțirii, ci un format care face acceptabilă ideea că marile puteri stabilesc ordinea, iar statele mai mici se conformează. De ce contează economic pentru UE: dependențe care limitează politica externă În lectura Focus, vulnerabilitatea Europei vine dintr-un cumul de dependențe și decizii amânate: securitatea delegată către SUA, legături economice puternice cu China, plus expuneri la energie și materii prime din zone autoritare. Concluzia este că „greutatea economică” nu se transformă automat în influență geopolitică, dacă nu este folosită coerent ca instrument de politică. În relația cu China, analiza insistă că Europa ar trebui să își folosească mai eficient pârghiile economice, având în vedere că pentru Beijing piața europeană, tehnologiile și investițiile rămân importante. Ce ar trebui să facă Europa, potrivit analizei Textul propune un set de direcții care combină securitatea cu instrumente economice și industriale: UE să insiste ca orice negociere despre Ucraina să includă Ucraina, prezentat ca interes de securitate european, nu doar poziție morală. O poziție de negociere „robustă” pentru orice format de armistițiu sau pace, care să lege între ele garanțiile de securitate, sancțiunile, reconstrucția și utilizarea activelor rusești înghețate. Consolidarea capacității de apărare astfel încât sprijinul american să rămână un avantaj, nu o condiție de existență. Pentru Germania, transformarea forței economice în leadership european, inclusiv prin achiziții comune de armament, strategie europeană pentru energie și materii prime, protecția infrastructurii critice și tratarea dependențelor economice ca risc de securitate. Ce urmează: chiar și fără summit, semnalul rămâne Analiza avertizează că summitul ar putea să nu aibă loc și să rămână un „balon tactic”. Totuși, ideea că marile puteri negociază sfere de influență este prezentată ca deja revenită în prim-plan, iar Shenzhen ar fi doar simbolul ei cel mai vizibil. În acest context, mesajul final este că Europa trebuie să își reducă dependențele și să își organizeze „contra-puterea”, altfel riscă să ajungă în postura de a suporta decizii luate în altă parte. [...]
Donald Trump a suspendat temporar o parte din sancțiunile împotriva Rusiei, invocând negocierile de pace și presiunea prețurilor la combustibil înaintea alegerilor din SUA , potrivit news.ro . În același context, Trump l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că nu ar dori încheierea războiului. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a susținut că decizia sa urmărește să nu îndepărteze Rusia de la masa negocierilor. „Decizia mea privind Rusia este una foarte simplă. Sunt în proces de negociere a păcii în războiul dintre Rusia şi Ucraina şi nu vreau să fac nimic care să îndepărteze, în mod nechibzuit, Rusia de la masa negocierilor” Tot acolo, Trump l-a atacat pe Zelenski, legând poziția Kievului de sprijinul financiar primit din Europa și din partea administrației Biden, potrivit Reuters, AP și AFP, citate de news.ro. „Lui Zelenski nu-i pasă şi, sincer să fiu, având în vedere toţi banii pe care Europa i-a dat, după cum se ştie, şi pe care «Crooked Joe» Biden i-a dat în trecut, el nu vrea să pună capăt acestui război şi probabil că niciodată n-a vrut” Ce măsuri a semnat Trump și care este miza internă News.ro relatează că Trump a semnat vineri seara un decret prezidențial prin care a suspendat o serie de sancțiuni noi și ample prevăzute de legislația care poartă numele senatorului american Lindsey Graham, descris ca susținător ferm al apărării Ucrainei. Separat, Trump a suspendat temporar sancțiunile privind motorina rusească, permițând ca aceasta să ajungă pe piețele mondiale, în încercarea de a reduce prețurile la combustibil înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pentru 3 noiembrie. Reacții și limitele efectului asupra prețurilor Sondajele de opinie citate în material indică riscul unor pierderi pentru republicani, pe fondul frustrării alegătorilor legate de scumpirea combustibililor, creștere asociată în text cu evoluțiile de după începutul războiului cu Iranul, la sfârșitul lunii februarie. În același timp, majoritatea economiștilor consideră că suspendarea sancțiunilor aprobate de Congres și acordul privind motorina încheiat cu Kremlinul nu vor reduce semnificativ prețurile la combustibil din SUA, mai notează news.ro. Trump și-a repetat și afirmația că Ucraina ar viza rafinăriile rusești pentru a afecta republicanii înaintea alegerilor. Măsura de relaxare a sancțiunilor a provocat o reacție dură din partea Kievului și a aliaților săi și a tensionat și mai mult relațiile dintre Trump și Zelenski. [...]
Volodimir Zelenski condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea de rachete Patriot , într-un semnal că negocierile privind sprijinul militar american intră într-o zonă de „troc” cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a-și proteja infrastructura, potrivit Focus . Într-un interviu acordat Bloomberg , președintele ucrainean l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că ar exercita presiuni asupra Kievului pentru a face concesii Rusiei, mergând până la ideea unei „capitulări”. Zelenski a spus că nu crede că acesta este obiectivul partenerilor occidentali, dar a adăugat că „așa arată” situația, în percepția sa. Propunerea Kievului: oprirea loviturilor, în schimbul muniției pentru apărare Zelenski afirmă că a înaintat Washingtonului o propunere legată de condițiile în care Ucraina ar opri atacurile asupra rafinăriilor rusești – o solicitare pe care Trump ar fi formulat-o „de ceva vreme”. Potrivit declarațiilor sale, planul ar fi fost: Ucraina să nu mai lovească „centrale diesel”/instalații de tip diesel din Rusia; în schimb, SUA să furnizeze rachete pentru sistemele Patriot, pentru protejarea infrastructurii ucrainene. Președintele ucrainean susține însă că partea americană ar urmări doar oprirea atacurilor, fără a accepta explicit condiționarea de livrări pentru apărare, și că, dacă Ucraina ar opri loviturile, „vor să ne taie de la ceva” (formulare care, în material, nu este detaliată suplimentar). Context operațional: atacuri cu drone raportate la Sankt Petersburg În paralel, autoritățile ruse au raportat atacuri ucrainene cu „zeci de drone” asupra unor ținte din Sankt Petersburg, inclusiv un terminal petrolier din port și un centru de date. Potrivit agenției de stat Tass, care îl citează pe guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drosdenko, ar fi fost respinse 126 de drone și nu ar exista victime. Guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Alexander Beglov, a declarat – conform aceleiași relatări – că la terminalul petrolier a izbucnit un incendiu. Amploarea pagubelor rămâne neclară, iar în mediul online circulă imagini video care nu au fost confirmate independent. [...]
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, fără participarea Ucrainei, ar putea schimba cadrul negocierilor de pace într-o direcție favorabilă Rusiei , potrivit Focus . Informația, atribuită de publicație unor relatări din presa americană, indică un scenariu „fără precedent” care ar putea declanșa îngrijorări majore în capitalele europene. Conform relatării, Putin ar fi propus un „gipfel” în trei, cu președintele Chinei și președintele SUA, Xi Jinping și Donald Trump, pentru a negocia un final al războiului din Ucraina avantajos pentru Rusia. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi exclus explicit de la o astfel de întâlnire. Informația este prezentată de The Wall Street Journal pe baza unor persoane familiarizate cu discuțiile, notează Focus . Articolul din publicația americană poate fi consultat aici: The Wall Street Journal . De ce contează: riscul unui format de negociere care ocolește Ucraina Potrivit The Wall Street Journal , un summit care ar exclude Ucraina ar fi „fără precedent” și ar face „să sune alarmele” în capitalele europene. Miza este schimbarea formatului de negociere: deciziile privind războiul și o eventuală încetare a lui ar putea fi discutate între marile puteri, fără partea direct afectată. Publicația mai scrie că Putin ar încerca să profite de faptul că Trump s-a apropiat recent din nou de Rusia. Context: Trump, din nou în conflict cu Zelenski În același context, Focus relatează că Trump l-a acuzat duminică pe Zelenski și Ucraina că nu ar fi interesați de încheierea războiului. Anterior, Trump ar fi spus că Putin își dorește pacea mai mult decât președintele ucrainean. Pe teren: atacurile asupra infrastructurii energetice continuă În paralel, atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice se intensifică din nou, potrivit informațiilor prezentate. Ucraina ar viza din nou rafinării rusești, în timp ce Rusia ar continua să lovească orașe și obiective energetice din Ucraina, conform părții ucrainene. Sunt menționate ca zone afectate inclusiv Kiev și Harkiv. Ambele părți își continuă atacurile asupra infrastructurii critice, în pofida unei „pauze de foc” pentru ținte energetice anunțate de Trump. [...]
