Insula Hainan din China își propune să devină cel mai mare port de liber schimb din lume - Măsuri fiscale și de reglementare menite să atragă investiții străine și să revitalizeze economia locală

China a separat regimul vamal al insulei Hainan de cel al continentului și a tăiat taxele de import , într-un pariu de politică economică menit să atragă investiții și să mute producție pe insulă, potrivit Antena 3 . Miza: transformarea Hainanului într-un port de liber-schimb la scară mare, într-un moment în care interesul investitorilor străini pentru China este descris ca fiind în scădere. Hainan, o insulă tropicală „de mărimea Belgiei”, este prezentată ca cel mai ambițios experiment de liber schimb al Chinei de la primele zone economice speciale din anii 1980, într-un demers pe care liderul chinez Xi Jinping l-a numit „de referință” și „o poartă-cheie pentru deschiderea țării”. Materialul Antena 3 preia o analiză Financial Times. Ce s-a schimbat: taxe, vamă și reguli mai permisive După separarea vamală din decembrie, autoritățile din Hainan au eliminat taxele de import pentru majoritatea produselor. Un element central al noii politici este stimularea procesării locale: bunurile procesate care ating o valoare adăugată de cel puțin 30% pot fi reexportate în China continentală fără taxe. Pachetul include și măsuri de reglementare și fiscalitate mai relaxate decât în restul Chinei, inclusiv: restricții mai permisive pentru investițiile străine; o cotă de impozitare de 15% pentru unele companii și persoane; politici punctuale precum utilizarea unor medicamente neaprobate încă pe continent; acces mai liber la internet în zone autorizate. Primele rezultate raportate și semnalul pentru companii Autoritățile locale susțin că, în primele șase săptămâni de la aplicarea noii politici vamale, bunuri în valoare de 857 de milioane de yuani au economisit taxe de 129 de milioane de yuani, iar 5.700 de companii de comerț exterior s-au înregistrat în provincie. Un exemplu din articol este Ausca International Oils and Grain, care spune că politica a redus costul materiilor prime (de exemplu, soia din Brazilia) procesate în Hainan în uleiuri alimentare. Totuși, compania indică faptul că impactul major a fost pe exporturi, nu pe vânzările către China continentală: acum exportă jumătate din producția din Hainan, după ce a început abia anul trecut să vândă pe piețele externe. Limitele modelului: infrastructură, izolare și „reforme mai ample” O parte dintre experți citați pun sub semnul întrebării capacitatea proiectului de a atrage investiții străine și de a oferi acces mai bun la piața chineză, invocând izolarea relativă a insulei și dimensiunea limitată a pieței interne. Alicia García-Herrero (Natixis) afirmă că industriile cu investiții mari au șanse reduse, din cauza infrastructurii portuare limitate și a separării de continent prin aproximativ 30 de kilometri de mare. În același timp, criticii susțin că, pentru a concura cu Singapore și Hong Kong, ar fi necesare reforme mai ample, inclusiv elemente precum monedă liber convertibilă și sisteme judiciare independente (atribuite în material rivalilor regionali). În contrapondere, García-Herrero vede un potențial mai puternic în servicii precum turismul și medicina, iar autoritățile încearcă să atragă și companii de servicii financiare din Asia, în special din Singapore și Hong Kong, promovând Hainan ca hub pentru investiții transfrontaliere și administrarea averilor. Ce urmează: ținta pentru port și întrebarea finanțării În cadrul unui tur organizat de Asociația Jurnaliștilor din China (afiliată Partidului Comunist), Financial Times a vizitat inclusiv portul Yangpu, unde guvernul speră să cvadrupleze traficul de containere până în 2035. Pe fundal, participanți la sesiunea anuală a parlamentului chinez au semnalat o posibilă scădere a sprijinului de la centru: fondurile alocate Hainanului ar fi scăzut anul trecut, iar oficiali locali cer sprijin reînnoit. Cai Qiang, șeful departamentului de finanțe al insulei, a justificat nevoia de resurse suplimentare printr-o comparație cu faza de decolare a unui avion, care „necesită cel mai mult combustibil” (citat în material). [...]