Știri
Știri din categoria Externe
Noul guvern al Bulgariei vrea să oprească livrările de arme către Ucraina, o schimbare care poate afecta atât efortul militar al Kievului, cât și fluxurile de export din industria bulgară de muniție, potrivit Mediafax.
Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a susținut marți, la Sofia, că Ucraina „are nevoie de mai mulți oameni, nu de mai mult armament” și a pledat pentru o „pace justă”, „definită de ambele părți participante la conflict”, conform Bloomberg.
Bulgaria este descrisă ca unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană de muniție compatibilă cu armele de tip sovietic, folosite pe scară largă de Ucraina la începutul războiului. Chiar dacă Sofia a refuzat oficial să trimită direct ajutor militar, muniția produsă în Bulgaria a ajuns pe front prin exporturi către alte state membre ale UE.
Din 2022, Bulgaria a trimis 13 pachete de ajutor militar, însă valoarea și conținutul acestora au fost clasificate.
Declarațiile ministrului Apărării reflectă poziția premierului Rumen Radev, care a susținut că războiul nu va fi rezolvat pe câmpul de luptă și s-a opus în repetate rânduri sprijinului militar al UE pentru Kiev. Radev a cerut și ridicarea sancțiunilor împotriva Kremlinului, argumentând că acestea afectează economia europeană, și a promis să sporească rolul Bulgariei în deciziile comune europene.
Planul de oprire a sprijinului vine la câteva zile după ce liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii i-au cerut președintelui rus Vladimir Putin să accepte o încetare imediată și completă a focului, pentru a permite începerea negocierilor pentru un acord de pace durabil. În același context, Putin a respins apelul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a se întâlni.
Stoyanov a pus sub semnul întrebării și rolul UE ca mediator, spunând că, deși este „extrem de important”, ar fi dificil ca Uniunea să medieze, din moment ce a asistat Ucraina în eforturile sale în acest război.
Recomandate
Bulgaria oprește ajutorul militar pentru Ucraina , o decizie care poate schimba rapid fluxurile logistice și planificarea de aprovizionare cu armament pe flancul estic al UE, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov , și vine după o schimbare de poziție la Sofia, pe fondul rezultatului alegerilor parlamentare câștigate de premierul pro-rus Rumen Radev . Din perspectiva operațională, oprirea livrărilor înseamnă că Ucraina pierde un furnizor care, de la începutul invaziei ruse, a trimis 13 pachete de ajutor militar către Kiev. Digi24 notează că decizia era „așteptată” în contextul schimbării politice din Bulgaria. Motivația invocată: „Ucraina are nevoie de mai mulți oameni, nu de mai multe arme” Ministrul Apărării a argumentat că războiul „nu va fi rezolvat pe câmpul de luptă” și l-a descris drept „un război de uzură”, în care acumularea de armament ar duce, în principal, la pierderi de vieți omenești. Stoianov a susținut că „este momentul” pentru negocieri și a pus sub semnul întrebării capacitatea Uniunii Europene de a media, pe motiv că UE sprijină Ucraina. „Ucraina are nevoie de mai mulți oameni, nu de mai multe arme. Deja dispune de o cantitate suficientă de armament. Prin urmare, nu intenționăm să furnizăm armatei ucrainene arme suplimentare.” Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre durata măsurii sau despre eventuale excepții, iar Digi24 nu indică un calendar pentru reluarea ajutorului. În lipsa acestor precizări, rămâne de urmărit dacă decizia se traduce într-o suspendare pe termen nedeterminat sau într-o schimbare permanentă de politică la Sofia. [...]
Volodimir Zelenski spune că scrisoarea deschisă către Vladimir Putin a avut efectul urmărit, mizând pe ea ca instrument de poziționare diplomatică în fața aliaților , potrivit Meduza . Președintele Ucrainei a afirmat, după summitul NB8 (Nordic Baltic 8), că și-a atins obiectivul, fără să detalieze însă „rezultatul” obținut. Zelenski a spus la o conferință de presă că nu poate, deocamdată, să explice în ce constă concret efectul la care se referă. El a adăugat că, prin scrisoare, a urmărit să le arate partenerilor Ucrainei „cine este pregătit pentru pace și cine nu”. Mesajul către SUA: mutarea atenției de pe Orientul Mijlociu pe Ucraina În același context, Zelenski a vorbit și despre o altă scrisoare, adresată lui Donald Trump. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul a fost diferit: să încerce să reorienteze, măcar parțial, atenția Statelor Unite de la Orientul Mijlociu către situația din Ucraina. Totodată, președintele ucrainean a spus că țara are nevoie de „capacități serioase de apărare antirachetă” (apărare împotriva rachetelor). Context: propunerea de dialog direct și reacția lui Putin Pe 4 iunie, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă către Putin, în care a propus încheierea războiului „prin dialog direct” și o întâlnire personală. Putin a răspuns a doua zi, în timpul discursului din plenul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , susținând că scrisoarea conține „elemente de grosolănie”. Liderul rus a mai afirmat că nu a refuzat niciodată întâlniri și că Zelenski poate veni la Moscova. În finalul răspunsului, Putin s-a adresat militarilor ruși cu formula: „Lucrați, fraților”. [...]
Președintele Estoniei spune că în vara lui 2026 s-ar putea deschide o fereastră de negocieri pentru încheierea războiului, iar Europa trebuie să fie pregătită să intre la masă , potrivit Kyiv Post , care relatează despre declarațiile lui Alar Karis făcute la Tallinn, alături de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski . Karis a afirmat pe 9 iunie că este „destul de probabil” să existe „o fereastră de oportunitate” în această vară și a cerut pregătirea din timp a Europei pentru un astfel de moment. În același timp, liderul eston a spus că presiunea asupra Rusiei trebuie să continue, inclusiv prin canale diplomatice, pentru ca Moscova „să vină la masa negocierilor și să încheie războiul”. Miza pentru Europa: rol direct în eventualele discuții Mesajul central al președintelui Estoniei este că eventualele negocieri nu ar trebui purtate „separat”, fără participarea tuturor părților implicate în conflict. Karis a adăugat că Europa ar trebui să participe la orice viitoare negocieri, dacă Ucraina își dorește implicarea europeană, iar participarea SUA ar fi „benefică” dacă discuțiile avansează. Declarațiile vin în contextul continuării luptelor și al atacurilor rusești asupra Ucrainei, în timp ce eforturile diplomatice pentru oprirea războiului rămân în desfășurare. Ce se știe (și ce nu) despre „fereastra” din vară Potrivit publicației, nici Karis, nici Zelenski nu au oferit detalii despre ce evoluții ar putea crea această oportunitate de negocieri mai târziu în vară. Kyiv Post notează și poziția repetată a guvernului ucrainean: orice înțelegere viitoare trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Context: discuții despre înghețarea frontului În material este menționat și un interviu acordat de Zelenski postului Sky News, în care acesta a spus că ar accepta înghețarea războiului pe actualele linii ale frontului ca cea mai rapidă cale către o încetare a focului, cu condiția ca aceasta să ducă la diplomație și să prevină reluarea agresiunii. În același timp, Moscova ar insista ca o eventuală înțelegere să includă cedarea integrală a regiunii Donețk de către Ucraina, mai scrie Kyiv Post. Estonia, între sprijin militar și presiune politică Estonia este prezentată drept unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, sprijinind constant ajutorul militar, sancțiunile împotriva Moscovei și integrarea Ucrainei în instituțiile europene. În lipsa unor detalii despre condițiile concrete ale unei eventuale runde de negocieri, semnalul transmis de Tallinn este unul de pregătire instituțională: dacă apare o „fereastră” în vară, Europa ar trebui să fie gata să joace un rol direct, nu doar să susțină de la distanță. [...]
Acuzația lui Trump la adresa Iranului ridică riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru securitatea rutelor maritime și pentru stabilitatea regională, după ce președintele SUA a susținut că un elicopter american de tip Apache a fost doborât în timpul unei patrule, potrivit Digi24 . Donald Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că a fost informat de forțele armate americane că „iranienii au doborât” un elicopter Apache „de ultimă generație” în noaptea precedentă, în timp ce acesta patrula deasupra Strâmtorii Ormuz. Liderul de la Casa Albă a adăugat că SUA „trebuie, din necesitate, să răspundă” atacului, fără să ofere detalii despre natura unui eventual răspuns. Incidentul vine după ce, cu o zi înainte, un elicopter de atac Apache al armatei americane s-a prăbușit în Strâmtoarea Ormuz, iar cei doi membri ai echipajului au fost salvați și sunt în siguranță, potrivit The New York Times, care citează două persoane informate despre incident (informație preluată de Reuters ). În materialul Digi24 nu sunt prezentate elemente independente care să confirme cauza prăbușirii, dincolo de declarația lui Trump. Context: negocieri invocate, dar fără detalii despre „răspuns” În paralel, Trump a declarat că un acord de încetare a războiului cu Iranul ar putea fi încheiat „în două-trei zile”, susținând că, în pofida schimburilor recente de lovituri între Iran și Israel, soluționarea conflictului este aproape. Totuși, CNN a calculat că aceasta este cel puțin a 37-a oară de la începutul războiului, pe 28 februarie, când Trump spune public că un acord cu Iranul se va încheia în curând sau că Teheranul ar dori să îl încheie. Ce urmează și ce rămâne neclar Deocamdată, mesajul central este politic și operațional: Casa Albă vorbește despre necesitatea unui răspuns, dar nu indică un calendar, o formă de reacție sau o evaluare publică a incidentului. În lipsa acestor detalii, rămâne deschis dacă afirmația privind „doborârea” va fi urmată de măsuri militare, diplomatice sau de alt tip. [...]
Explozia de la uzina „Arsenal” din Sankt Petersburg riscă să afecteze operațiunile unui furnizor militar și spațial aflat sub sancțiuni , după ce patru persoane au murit și activitatea feroviară din zonă a fost perturbată, potrivit Digi24 . Explozia a fost urmată de un incendiu în zona industrială din apropierea gării Finliandskaia. Ministerul Situațiilor de Urgență a precizat că focul a izbucnit pe strada Mineralnaia, nr. 32, unde, conform datelor publice citate de Digi24, se află clădirea de producție a fabricii „Arsenal”, care aparține agenției Roscosmos . Bilanțul victimelor diferă în funcție de sursa citată: publicația rusă Fontanka a relatat că patru persoane au murit, două fiind găsite în interiorul clădirii incendiate și alte două sub dărâmături. Tot Fontanka menționează că două persoane au fost spitalizate cu leziuni de diferite grade. Ministerul Situațiilor de Urgență a raportat două victime. Impact operațional: incendiu extins și trafic feroviar oprit Potrivit informațiilor preluate de Digi24, a ars un hangar în care erau depozitați reactivi chimici, iar incendiul a cuprins 400 m² și a fost stins în nouă ore, inclusiv cu ajutorul unui tren special. Unda de șoc a distrus un gard de cărămidă care separa liniile de cale ferată de teritoriul întreprinderii, iar un nor dens de fum negru a fost vizibil din mai multe cartiere ale orașului. Din cauza incidentului, circulația trenurilor a fost oprită în gară, conform aceleiași relatări. Ancheta: dosar penal și ipoteza vaporilor de acetonă Comitetul de anchetă a deschis un dosar penal pentru încălcarea normelor de siguranță în timpul lucrărilor de construcție sau de altă natură (articolul 216 din Codul penal, pedeapsă de până la 7 ani de închisoare). Ca ipoteză principală este luată în calcul aprinderea vaporilor de acetonă. Ce produce uzina și de ce contează Uzina de construcții de mașini „Arsenal” produce echipamente pentru armata rusă și industria spațială. Digi24 enumeră între produsele realizate aici: sateliți, inclusiv aparate de recunoaștere radio-tehnică „Lotos”; instalații de artilerie și lansatoare navale (AK-100, AK-130, AK-176MA); motoare pentru rachete. Fabrica se află sub sancțiuni din partea SUA, Marii Britanii și Uniunii Europene, fiind descrisă ca o companie care execută comenzi de apărare ale statului rus, inclusiv pentru desfășurarea războiului împotriva Ucrainei. În acest context, incidentul ridică semne de întrebare privind continuitatea operațiunilor la un producător cu rol în lanțul industrial militar și spațial al Rusiei, însă amploarea efectelor asupra producției nu este precizată în informațiile disponibile. [...]
Un raport al unei comisii internaționale de anchetă mandatate de Consiliul ONU al Drepturilor Omului avertizează că civilii palestinieni sunt supuși „în mod sistematic” unor încălcări grave ale dreptului internațional , fiind prinși între violențele coloniștilor israelieni și „regimul terorii” Hamas, potrivit news.ro . Miza imediată este una de reglementare și presiune diplomatică: constatările comisiei pot alimenta demersuri internaționale și pot furniza probe utilizabile de instanțe. Comisia descrie o dinamică în care violențele comise de actori diferiți au un efect comun: „supunerea deliberată la suferințe” a civililor palestinieni. Președintele comisiei, Srinivasan Muralidhar , susține că, deși originile și motivațiile diferă, cele două fenomene se desfășoară în „contexte create de Israel”. Cisiordania: creștere puternică a atacurilor coloniștilor și acuzații de complicitate În Cisiordania ocupată, inclusiv în Ierusalimul de Est, comisia subliniază responsabilitatea Israelului pentru acțiunile coloniștilor împotriva populației palestiniene. Raportul notează că violențele au „explodat” în timpul războiului din Fâșia Gaza, declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Datele citate în raport indică, pentru 2025, cel puțin: 7 palestinieni uciși și 832 răniți în atacuri ale coloniștilor; o creștere cu 130% a persoanelor ucise și rănite față de 2024. Într-un bilanț mai larg, întocmit de AFP pe baza datelor Autorității Palestiniene, cel puțin 1.080 de palestinieni (inclusiv numeroși combatanți) au fost uciși în Cisiordania de militari sau coloniști israelieni din octombrie 2023. Comisia acuză că unele violențe au fost comise „în colaborare cu autoritățile militare israeliene”, cu scopul de a presa palestinienii să plece din regiune. Potrivit comisiei, coloniștii își justifică acțiunile ca parte a unui „război sfânt” pentru „eliberarea întregului teritoriu al Israelului”, iar obiectivele coloniștilor și ale statului israelian ar converge spre menținerea ocupației, consolidarea coloniilor, anexarea teritoriului și expulzarea palestinienilor. Raportul mai menționează că atacurile au vizat uneori copii și au fost însoțite de violențe sexuale împotriva femeilor și fetelor palestiniene. Fâșia Gaza: execuții și „măsuri punitive” atribuite forțelor afiliate Hamas Într-un capitol separat, comisia documentează 249 de „execuții și violențe fizice grave” în Fâșia Gaza în perioada 2024–2025 , soldate cu cel puțin 108 morți și 384 de răniți . Forțe afiliate Hamasului ar fi implicate în cel puțin 80 dintre incidente, inclusiv două execuții publice ale unui număr de 11 bărbați , potrivit raportului. „Comisia este profund îngrijorată de gravitatea și caracterul public al unor măsuri punitive luate de către Hamas în Fâșia Gaza, care provoacă un traumatism profund unei populații civile deja grav traumatizate.” Ce urmează: raportul ajunge la Consiliul ONU și poate crește presiunea diplomatică Comisia nu este o instanță, însă investigațiile sale pot spori presiunile diplomatice și pot contribui la strângerea de probe pentru tribunale. Raportul urmează să fie prezentat la cea de-a 62-a sesiune a Consiliului ONU al Drepturilor Omului , săptămâna viitoare, la Geneva. În paralel, raportul notează și evoluții cu potențial de escaladare juridică internă: parlamentul israelian a adoptat în mai înființarea unui tribunal militar special care ar putea condamna la moarte palestinieni acuzați de participare la atacul din 7 octombrie 2023. [...]
