Știri
Știri din categoria Externe
Giorgia Meloni spune că relația SUA–Europa este „deosebit de dificilă”, potrivit Digi24, într-un discurs susținut joi în fața deputaților italieni.
Premierul Italiei a afirmat că își propune să „lucreze pentru a menține unite cele două maluri ale Atlanticului”, dar, în același timp, a cerut Europei să își consolideze independența, în contextul tensiunilor din relația transatlantică.
„Este de necontestat că traversăm o perioadă deosebit de dificilă în relaţiile dintre Europa şi Statele Unite.”
Meloni, descrisă de Digi24 ca fiind cunoscută pentru apropierea de președintele american Donald Trump, a pus deteriorarea relației și pe seama unei tendințe mai vechi la Washington, nu doar a momentului actual.
În evaluarea sa, „actuala administraţie americană” ar fi accelerat o direcție începută de administrațiile precedente: un interes mai redus pentru Europa și o repoziționare strategică spre competiția globală cu China, cu Indo-Pacificul drept prioritate geostrategică.
În esență, mesajele transmise de șefa guvernului italian au vizat, simultan, două obiective:
Recomandate
Administrația Trump ridică plafonul de refugiați la 17.600 pentru 2026, o schimbare de politică ce redeschide parțial programul SUA și îl orientează explicit către un grup țintă , potrivit G4Media , care citează o decizie semnată la care agenția Reuters a obținut acces. Documentul, datat 21 mai, arată că președintele american Donald Trump a majorat cu 10.000 numărul-limită de refugiați care pot fi primiți anul acesta în Statele Unite, pentru a permite intrarea mai multor sud-africani albi de etnie afrikander (buri). Decizia ridică plafonul total la 17.600 de refugiați pentru anul fiscal 2026, care se încheie în septembrie. Ce se schimbă, concret, în programul de refugiați Conform informațiilor citate, Trump stabilise inițial un plafon de 7.500 de refugiați pentru anul fiscal 2026, descris ca un minim istoric. Până la sfârșitul lui aprilie, sosiseră deja 6.000 de buri, potrivit datelor oficiale menționate în material. În același context, este reamintit că Trump a blocat primirea refugiaților din întreaga lume la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie 2025, iar după câteva săptămâni a lansat un program dedicat exclusiv imigrației albilor din Africa de Sud . Motivația invocată în document și reacțiile așteptate Decizia semnată susține că sud-africanii de etnie afrikander se confruntă cu o situație de urgență din cauza „incitării la violență cu motivație rasială” din partea guvernului de la Pretoria și a partidelor din Africa de Sud, într-o țară cu populație majoritar de culoare. Casa Albă, Departamentul de Stat de la Washington și guvernul sud-african nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta, potrivit aceleiași relatări. [...]
China își repoziționează diplomația pe conflictul din Iran, cerând un armistițiu negociat și sugerând că o soluție rapidă este nerealistă , potrivit HotNews . Mesajul, transmis de ministrul chinez de externe Wang Yi la ONU, indică o linie de politică externă care pune accent pe „compromis” și pe menținerea canalelor de negociere, într-un moment în care armistițiul este contestat de una dintre părți. Wang Yi a declarat, marți, că speră ca părțile implicate „să rămână angajate” în eforturile pentru un armistițiu și „să continue pe drumul întâlnirii la mijloc”, astfel încât „pacea să se poată restabili în Orientul Mijlociu cât mai curând posibil”. Declarațiile au fost făcute la sediul Națiunilor Unite din New York, după ce oficialul chinez a prezidat o ședință a Consiliului de Securitate. Armistițiul, sub presiune după acuzații și lovituri În aceeași zi, Teheranul a susținut că Washingtonul a încălcat armistițiul, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord care să pună capăt conflictului va mai „dura câteva zile”, notează Reuters, citată de HotNews. Mesajul-cheie al Beijingului: negocieri, dar fără iluzii de termen scurt Wang Yi a folosit o formulare menită să tempereze așteptările privind o rezolvare imediată a crizei: „Așa cum am mai spus, nu este de ajuns o zi cu frig pentru a se forma un strat de gheață de un metru, iar problemele de lungă durată nu pot fi rezolvate peste noapte.” În același timp, ministrul chinez a argumentat că orice progres, chiar incremental, contează, deoarece poate reduce numărul victimelor civile: „Cu toate acestea, fiecare pas înainte în negocieri aduce mai multă speranță pentru pace, și dacă conflictul se încheie mai devreme chiar și cu o zi, atunci cu atât mai puține victime civile vor fi.” [...]
Avertismentul public al Kievului către Minsk ridică riscul de escaladare la granița nordică a Ucrainei , după ce comandantul Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot, Robert Brovdi , a transmis că au fost identificate „500 de ținte” în Belarus care ar urma să fie lovite dacă regimul lui Aleksandr Lukașenko intră în război, potrivit Libertatea . Mesajul a fost publicat pe Facebook de Brovdi, cunoscut sub numele de cod „Maghiarul”, și este formulat ca o descurajare directă la adresa liderului de la Minsk, aliat al Kremlinului. În postare, comandantul ucrainean afirmă că „primele 500 de ținte sunt deja pe radar” și îl îndeamnă pe Lukașenko să stea „departe de raza vizuală a Ucrainei”. De ce contează: semnal de descurajare și extinderea listei de ținte Avertismentul indică faptul că Ucraina își pregătește, cel puțin la nivel declarativ, un răspuns rapid și predefinit în cazul unei implicări belaruse într-o nouă ofensivă. În același timp, mesajul sugerează că infrastructura sau obiectivele de pe teritoriul Belarusului ar putea intra explicit în calculul operațional al Kievului, dacă Minsk ar trece de la sprijin logistic la participare militară. Contextul imediat: exercițiu nuclear comun și tensiuni crescute Potrivit aceleiași surse, Belarus și Rusia au desfășurat săptămâna trecută primul exercițiu nuclear comun, iar Lukașenko a amenințat cu o intervenție militară împotriva Ucrainei în cazul unui presupus atac asupra teritoriului belarus. În acest context, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a catalogat desfășurarea de arme nucleare tactice rusești în Belarus și exercițiile comune drept „o provocare fără precedent” la adresa arhitecturii globale de securitate și a cerut partenerilor internaționali să răspundă ferm. Măsuri pe teren: securitate întărită la graniță Autoritățile ucrainene au dispus întărirea măsurilor de securitate în cinci regiuni de la granița cu Belarus, cu accent pe axa Cernihiv–Kiev, notează Libertatea. Belarus a avut deja un rol cheie în debutul invaziei ruse la scară largă, după ce Lukașenko i-a permis lui Vladimir Putin să folosească teritoriul belarus pentru lansarea atacului din februarie 2022. [...]
SpaceX a obținut tarife de aproape cinci ori mai mari pentru terminalele Starlink folosite de dronele kamikaze LUCAS , după ce Pentagonul a acceptat noile condiții în lipsa unor alternative comparabile, potrivit Mediafax , care citează o investigație Reuters. În primele săptămâni de la declanșarea campaniei de bombardamente asupra Iranului, oficialii SpaceX au susținut că serviciile de conectivitate pentru dronele LUCAS intră în categoria „aviației”, ceea ce ar justifica prețuri mai ridicate decât abonamentele standard pentru utilizare terestră sau mobilă. În consecință, compania a cerut aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei) pentru fiecare terminal Starlink, față de circa 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) plătiți anterior de Departamentul Apărării al SUA. Costul pe dronă a urcat, iar Pentagonul a acceptat condițiile Disputa cu Pentagonul s-a concentrat pe clasificarea dronelor kamikaze LUCAS și pe proporționalitatea tarifului, în condițiile în care arma folosește rețeaua Starlink doar pentru o perioadă scurtă înainte de autodistrugere. Totuși, lipsa unor opțiuni viabile a împins Departamentul Apărării să accepte noile tarife. Decizia a majorat semnificativ costul total pentru fiecare dronă LUCAS, care a ajuns „aproape dublu” față de estimarea inițială de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei) pe unitate, potrivit sursei citate. Reuters mai notează, pe baza propriilor surse, că mai mulți oficiali ai Pentagonului, inclusiv adjunctul secretarului Apărării, Steve Feinberg, au fost nemulțumiți de acordul cu SpaceX. După încetarea temporară a ostilităților din aprilie, Pentagonul ar fi reluat negocierile cu Terrence O’Shaughnessy, șeful diviziei de apărare a SpaceX. De ce contează: dependența de Starlink limitează puterea de negociere În context, SpaceX este prezentată ca actor dominant în comunicațiile prin satelit pe orbită terestră joasă, cu aproximativ 10.000 de sateliți activi, adică peste 60% din totalul obiectelor aflate pe orbită, conform materialului. Pentagonul a anunțat că analizează identificarea unor furnizori concurenți, însă, potrivit Reuters, niciun competitor nu poate oferi în prezent o infrastructură comparabilă. Sunt menționate OneWeb și Project Kuiper, care rămân în urma SpaceX la capacitate și acoperire globală. [...]
Amenințarea lui Dmitri Medvedev la adresa diplomaților UE din Kiev ridică riscul operațional pentru misiunile străine , după ce Bruxellesul a anunțat că își menține prezența în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor Moscovei, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a susținut, într-o postare pe platforma X, că UE ar avea „diplomați în plus” și „trebuie să reducă efectivele”, relatează The Hill. Avertismentul Moscovei: noi bombardamente și ținte legate de armata ucraineană Contextul declarației este un mesaj al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, care luni a îndemnat cetățenii străini să părăsească Kievul, anunțând că Moscova ar urma să lanseze noi bombardamente asupra capitalei ucrainene. În același timp, șeful diplomației ruse l-a înștiințat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Moscovei de a ataca obiective din Kiev „legate de armata ucraineană”, conform articolului. Comunicatul MAE rus menționează „atacuri constante și sistematice” asupra întreprinderilor din industria de apărare ucraineană, inclusiv instalații asociate dronelor, și avertizează că loviturile ar urma să vizeze „centrele de decizie și posturile de comandă”. Răspunsul Comisiei Europene: „Rusia încearcă doar să semene panică” Marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a respins amenințările Moscovei, afirmând că Rusia încearcă să inducă panică. „Am constatat că Rusia încearcă doar să semene panică prin aceste amenințări.” Ea a adăugat că UE își menține prezența și activitatea la Kiev și a calificat amenințările drept un semn de „disperare”. Ce urmează: presiune pe deciziile de securitate ale misiunilor diplomatice Schimbul de mesaje amplifică incertitudinea de securitate pentru personalul diplomatic și organizațiile internaționale din Kiev, într-un moment în care Rusia vorbește explicit despre intensificarea bombardamentelor și despre ținte militare în capitală. Articolul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete de reducere a personalului diplomatic sau despre modificări ale dispozitivului de securitate al misiunilor UE și SUA. [...]
Parlamentul Rusiei a extins baza legală pentru confiscarea bunurilor rușilor din exil , o măsură care ridică riscurile juridice și patrimoniale pentru cetățenii ruși stabiliți în străinătate și poate accelera decizii de vânzare sau restructurare a activelor, potrivit G4Media . Legea a fost adoptată marți, în a treia și ultima lectură, de Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus). Conform noii legislații, autoritățile pot confisca proprietăți ale rușilor care locuiesc în străinătate dacă aceștia sunt considerați că acționează împotriva intereselor țării, într-un demers pe care criticii îl descriu ca având rolul de a reduce la tăcere criticii bogați ai Kremlinului aflați în exil, relatează dpa, citată de Agerpres. Ce se schimbă față de cadrul existent Rusia avea deja prevederi care permiteau confiscarea bunurilor unor cetățeni din străinătate, de exemplu în cazul celor etichetați drept „agenți străini” care își încalcă obligațiile sau al celor care lucrează pentru „organizații indezirabile”. Noutatea este lărgirea semnificativă a domeniului de aplicare, pe fondul unei definiții larg interpretabile a „acțiunii împotriva intereselor Moscovei”. Un exemplu menționat este că rușii din străinătate și-ar putea pierde casele dacă denunță public războiul din Ucraina . 13 noi infracțiuni invocate ca temei pentru confiscare Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin , a declarat că 13 noi infracțiuni constituie acum motive pentru confiscarea bunurilor rușilor aflați în străinătate, între care: insultarea ofițerilor și soldaților ruși; apelul la extremism și terorism; incitarea la ură sau ostilitate; apelul public la acțiuni care vizează încălcarea integrității teritoriale a Rusiei. Volodin a susținut că măsura are rol de protecție a statului. „Astăzi am adoptat o lege federală care servește la protejarea țării noastre.” Când intră în vigoare și ce reacții sunt anticipate Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 septembrie, potrivit lui Serghei Markov, politolog descris ca fiind apropiat Kremlinului. Acesta a sugerat că rușii aflați în străinătate ar putea încerca să își vândă rapid activele. „Acum vor vinde totul rapid în termen de trei luni.” Tot el a adăugat că mesajul transmis celor plecați ar fi să nu se mai întoarcă. „Acum ei (autoritățile – n.r.) le spun celor care au plecat că nu trebuie să se mai întoarcă niciodată.” [...]
