Știri
Știri din categoria Externe
Friedrich Merz a criticat implicarea PPE într-un grup WhatsApp cu extrema dreaptă, după ce un europarlamentar suedez a spus că a creat un canal de discuții care i-a inclus pe membri ai Partidului Popular European (PPE) și ai mai multor grupuri de dreapta și extremă dreapta din Parlamentul European, potrivit Antena 3 CNN. Cazul apare înaintea unui vot considerat important pe legislația migrației, într-un moment în care cooperarea informală dintre grupurile politice din PE este tot mai contestată.
Informația a fost făcută publică de un europarlamentar suedez de extremă dreapta, care a spus că a deschis un grup de WhatsApp în care i-a inclus pe membri ai PPE. În paralel, agenția germană de presă a relatat că PPE folosește astfel de canale de mesagerie pentru coordonare cu alte grupuri politice, inclusiv cu formațiuni de extremă dreapta, înaintea votului pe o legislație ce ar urma să înăsprească regulile de imigrare.
În textul citat de Antena 3 CNN se arată că, anul trecut, PPE a început să voteze alături de extrema dreaptă, ceea ce a alimentat discuția despre erodarea „cordonului sanitar” – înțelegerea informală dintre partidele moderate din Parlamentul European de a izola formațiunile extremiste.
Relatările despre grup l-au iritat pe cancelarul german Friedrich Merz, care a transmis public că nu acceptă o astfel de apropiere.
„Vreau să fie cât se poate de clar – nu cooperăm cu extrema dreaptă în Parlamentul European”.
Merz a mai spus că liderul PPE știe că Germania nu își dorește o asemenea cooperare și a avertizat că situația „se va opri” și că pot exista consecințe, indicându-l pe Manfred Weber drept responsabil. Ulterior, Weber a declarat că nu știa despre grupul de WhatsApp și că nu a autorizat crearea lui.
Marți, Charlie Weimers a scris pe rețelele sociale că grupul a fost deschis de biroul său și că, în calitate de negociator din partea ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni), a cerut includerea tuturor grupurilor „de la dreapta” pentru a discuta texte de compromis înainte ca poziția finală să devină publică. El a enumerat, între elementele propunerii obținute prin această cooperare, instrumente pentru creșterea ratelor de returnare, inclusiv centre în afara Uniunii, extinderea detenției migranților ilegali la 24 de luni și sancțiuni mai stricte.
Weimers a mai afirmat că în grup au fost implicate ECR, Patrioții pentru Europa, Europa Națiunilor Suverane și PPE, iar grupul Europa Națiunilor Suverane include Alternativa pentru Germania (AfD). În același timp, negociatoarea Verzilor pentru proiectul privind expulzările migranților, Melissa Camara, a spus că dezvăluirile arată de ce eurodeputații ar trebui „să își vină în fire și să revoce” mandatul Parlamentului, în condițiile în care grupurile de stânga contestă poziția Parlamentului pentru negocierile viitoare cu Consiliul, votul în plen fiind așteptat săptămâna viitoare.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz vrea să vorbească la telefon cu Donald Trump în acest weekend , potrivit Tagesspiegel , și intenționează să-l invite pe președintele SUA în septembrie la Bad Dürkheim, în landul Rheinland-Pfalz. Merz, care este și liderul CDU, a făcut anunțul vineri seară, la un eveniment de campanie al partidului în Bad Dürkheim. El a spus că l-a invitat deja pe Trump în 2025, cu ocazia vizitei sale de început de mandat, într-un context în care duminică are loc alegerea unui nou parlament regional în Rheinland-Pfalz. Cancelarul a admis că nu știe dacă Trump va accepta invitația și a glumit că o eventuală vizită ar fi „un coșmar” pentru Secret Service. În același timp, Merz a sugerat existența unor tensiuni în relația cu liderul de la Washington, afirmând că Trump „nu este, în acest moment, tocmai în relații bune” cu el, pe fondul unor diferențe legate de războiul din Iran. Merz a adăugat că, în pofida divergențelor, va continua să urmărească menținerea relațiilor transatlantice. Tagesspiegel amintește că în Rheinland-Pfalz sunt staționați câteva mii de soldați americani, iar în septembrie, la Bad Dürkheim, are loc Wurstmarkt, descris drept cel mai mare festival al vinului din lume. Consemnează, de asemenea, Reuters că Trump nu a efectuat până acum, în niciunul dintre cele două mandate ale sale, o vizită oficială de stat în Germania, participând doar la reuniuni multilaterale, precum summitul G20 de la Hamburg. [...]
Potrivit HotNews.ro , Israelul a lansat un avertisment către Europa după ce Iranul a testat o rachetă balistică intercontinentală care ar putea ajunge până la capitalele europene, inclusiv Berlin, Paris și Roma. Racheta, cu o rază de acțiune de 4.000 de kilometri, a fost îndreptată către o bază militară americano-britanică din Oceanul Indian, dar a eșuat din cauza unei defecțiuni tehnice și a fost interceptată de sistemele de apărare americane. Campania Israelului și a SUA împotriva Iranului Israelul și Statele Unite au intensificat atacurile împotriva Iranului, iar șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile sunt „la jumătatea drumului”. Zamir a subliniat că regimul de la Teheran a suferit daune semnificative și că Iranul este acum mai vulnerabil. El a menționat că direcția campaniei este clară și că Israelul va continua să lupte pentru libertate și viitor. „Suntem la jumătatea drumului, dar direcția este clară. În aproximativ o săptămână, de Pesah, sărbătoarea libertății, vom continua să luptăm pentru libertatea și viitorul nostru”, a declarat Eyal Zamir. Condițiile Iranului pentru pace Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a cerut încetarea imediată a agresiunilor din partea SUA și Israelului, precum și garanții împotriva repetării acestora. De asemenea, o comisie parlamentară iraniană a sugerat că Iranul ar trebui să primească un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, cu drept de veto, ca parte a condițiilor pentru încheierea conflictului. Noi atacuri iraniene în regiunea Golfului Teheranul a anunțat că forțele sale navale au distrus facilități în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, acuzându-le de implicare în atacuri împotriva Iranului. Aceste acțiuni au fost condamnate de liderii din Egipt și Arabia Saudită, care au avertizat asupra amenințării la adresa stabilității regionale. Amenințările globale ale Iranului Generalul iranian Abolfazl Shekarchi a declarat că destinațiile turistice din întreaga lume ar putea deveni ținte ale Teheranului, ceea ce a reaprins temerile privind posibile atacuri teroriste internaționale. Inițiativa internațională pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz Peste 20 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație comună privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută energetică majoră afectată de blocada iraniană. Declarația subliniază angajamentul pentru asigurarea trecerii libere prin strâmtoare, esențială pentru transporturile mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate. [...]
Peste 30 de persoane au fost rănite după un atac iranian cu rachetă balistică la Dimona , potrivit HotNews.ro , în orașul din sudul Israelului unde se află principala facilitate nucleară a țării. Armata israeliană a confirmat „impactul direct al unei rachete asupra unei clădiri” și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană au intervenit, însă interceptoarele nu au reușit să doboare racheta. Autoritățile israeliene au anunțat că au fost demarate investigații pentru stabilirea cauzei eșecului interceptării. Conform AFP, citată de Agerpres, echipele Magen David Adom (MDA, echivalentul israelian al Crucii Roșii) au preluat un băiat de aproximativ 10 ani, în stare gravă, rănit de schije, și o femeie de circa 30 de ani, rănită de cioburi de sticlă. MDA a mai raportat 31 de persoane rănite ușor de schije în timp ce se îndreptau spre un adăpost, precum și alte 14 persoane transportate la spital cu simptome de anxietate. Dimona găzduiește Centrul de cercetări nucleare Shimon Peres, ceea ce face zona deosebit de sensibilă la atacuri. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut „reținere militară maximă” și a spus că nu a primit semnale privind pagube la instalația nucleară, adăugând că „nu au fost detectate niveluri anormale de radiații”, potrivit informațiilor din statele din regiune. Teheranul a prezentat atacul ca „răspuns” la lovirea centrului iranian de îmbogățire a uraniului de la Natanz, în timp ce Israelul susține că nu poartă responsabilitatea pentru acel atac, potrivit The New York Times și The Times of Israel, citate de HotNews.ro. Iranul a afirmat că la Natanz nu există scurgeri radioactive și nici pericol pentru populația locală, iar armata israeliană a negat că ar fi lovit situl; în același timp, articolul amintește că Natanz a mai fost vizat în acest război și a fost lovit și în iunie 2025, în timpul Războiului de 12 zile. [...]
Robert Mueller, fostul director FBI care a condus ancheta privind implicarea Rusiei în alegerile din 2016, a decedat la vârsta de 81 de ani , informează NPR . Mueller a fost cunoscut pentru rolul său în investigarea interferenței ruse în alegerile prezidențiale din 2016 și a posibilei obstrucționări a justiției de către președintele Trump. Familia sa a anunțat decesul, fără a preciza cauza, însă a menționat că Mueller fusese diagnosticat cu boala Parkinson cu patru ani în urmă. Reacțiile la vestea decesului lui Mueller au fost diverse. Fostul președinte Barack Obama l-a descris ca fiind „unul dintre cei mai buni directori din istoria FBI”, subliniind transformarea agenției după atacurile din 11 septembrie. Obama a adăugat că Mueller a avut un angajament neclintit față de statul de drept și valorile fundamentale ale societății americane. În contrast, președintele Trump a reacționat cu satisfacție la moartea lui Mueller, afirmând pe rețelele sociale că „nu mai poate răni oameni nevinovați”. Cariera și contribuțiile lui Mueller Robert Mueller s-a născut pe 7 august 1944 în New York City și a crescut în Philadelphia. A absolvit Universitatea Princeton și a obținut un master în relații internaționale de la Universitatea New York. După ce a servit în Războiul din Vietnam, unde a fost decorat cu Steaua de Bronz, Mueller a urmat o carieră în drept, lucrând pentru Departamentul de Justiție și devenind partener la firma de avocatură WilmerHale. În 2001, Mueller a fost numit director al FBI de către președintele George W. Bush, cu doar o săptămână înainte de atacurile din 11 septembrie. Sub conducerea sa, FBI și-a concentrat eforturile pe combaterea terorismului, implementând schimbări semnificative în structura și funcționarea agenției. Ancheta privind implicarea Rusiei După demiterea directorului FBI James Comey de către Trump, Mueller a fost numit consilier special în mai 2017 pentru a conduce investigația asupra amestecului Rusiei în alegerile din 2016. Ancheta s-a încheiat în martie 2019 cu un raport de peste 400 de pagini, care nu a stabilit că echipa de campanie a lui Trump a colaborat cu guvernul rus, dar nu a clarificat nici dacă Trump a obstrucționat justiția. „Dacă am fi avut încredere că președintele nu a comis o crimă, am fi spus-o”, a declarat Mueller în fața Congresului. În cadrul investigației, echipa lui Mueller a inculpat 37 de persoane și entități, inclusiv pe fostul președinte de campanie Paul Manafort și consilierul de securitate națională Michael Flynn. Mulți dintre cei inculpați au beneficiat ulterior de clemență din partea lui Trump. Moștenirea lui Mueller Robert Mueller este amintit ca un lider remarcabil și un slujitor public de integritate. Firma WilmerHale, unde a fost partener, l-a descris ca un „prieten” și un „lider extraordinar”. Moștenirea sa include nu doar schimbările aduse FBI, ci și dedicarea sa față de statul de drept și valorile democratice. [...]
Un raport intern al SVR ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinat asupra lui Viktor Orban , potrivit HotNews.ro , care citează o analiză a The Washington Post bazată pe un document obținut și autentificat de un serviciu european de informații. Scenariul ar fi fost discutat în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie. Documentul descrie o strategie denumită „the Gamechanger”, prezentată ca o modalitate de a „modifica fundamental” campania electorală, prin mutarea dezbaterii din zona temelor socio-economice într-una dominată de emoție, cu accent pe securitatea statului, stabilitate și apărarea sistemului politic. Raportul ar fi fost pregătit pentru unitatea SVR responsabilă de operațiuni de influență politică, cunoscută ca Directoratul MS sau Departamentul „Măsuri Active”. Viktor Orban și partidul său, Fidesz, s-ar afla în majoritatea sondajelor în urma lui Peter Magyar, fost apropiat al guvernului devenit principalul opozant, și a formațiunii acestuia, Tisza. În raportul atribuit SVR sunt incluse și evaluări despre starea de spirit din Ungaria, ofițerii ruși susținând că „majoritatea (52,3%) este nemulțumită” de situația din țară, inclusiv în mediul rural. Materialul mai arată că, deși nu au existat atacuri fizice asupra lui Orban, simpla propunere de a înscena o tentativă de asasinat indică miza pe care Moscova ar vedea-o în alegerile din Ungaria, pe fondul dificultăților economice și al scumpirilor la energie. În același timp, textul notează că și alte puteri externe ar putea încerca să influențeze contextul politic: secretarul de stat american Marco Rubio a fost la Budapesta în februarie și și-a exprimat public susținerea pentru Orban, iar ministrul ungar de externe a declarat vineri că vicepreședintele SUA, JD Vance, ar urma să viziteze țara. Nu este limpede până la ce nivel în guvernul rus ar fi circulat raportul SVR. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins întrebările The Washington Post, calificând documentul drept „încă un exemplu de dezinformare”, iar SVR a refuzat să comenteze. Nici purtătorul de cuvânt al lui Viktor Orban, Zoltan Kovacs, nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind raportul și presupusul amestec al Rusiei în alegeri. [...]
Aproximativ 250.000 de cehi au protestat împotriva Guvernului Babis , potrivit Reuters , la un miting organizat pe câmpia Letna din Praga, unde participanții au fluturat steaguri ale Cehiei și ale Uniunii Europene. Manifestația a fost convocată pe fondul nemulțumirilor față de direcția politică a executivului condus de Andrej Babis și față de o propunere de lege care ar introduce reguli mai stricte pentru organizațiile neguvernamentale (ONG). Participanții au început să se adune cu câteva ore înainte de începerea mitingului, iar organizatorii au estimat prezența la circa 250.000 de persoane. „Sunt aici pentru că îmi pasă de viitorul ţării mele. Mă supără faptul că actualul guvern încearcă să manipuleze mass-media liberă şi independentă, iar libertatea şi democraţia sunt esenţiale”, a spus Tomas Chaloupka, un tânăr în vârstă de 22 de ani. Andrej Babis (71 de ani) și partidul său populist de dreapta ANO au revenit la putere în decembrie 2025, după patru ani în opoziție, conducând un guvern format din partide de dreapta și de extremă dreapta. Organizatorii protestului, Milion Chvilek („Un milion de momente pentru democraţie”), au avertizat că Babis ar putea împinge Cehia pe o traiectorie similară cu cea a Slovaciei conduse de Robert Fico sau a Ungariei conduse de Viktor Orban, țări aflate în conflict cu UE pe tema statului de drept. Nemulțumirile vizează, între altele, reducerea cheltuielilor pentru apărare și planurile de modificare a finanțării televiziunii publice, despre care opozanții spun că ar putea afecta independența acesteia. În plus, Guvernul ar urmări să reglementeze mai strict activitatea ONG-urilor, obligându-le să se înscrie într-un registru special în cazul unor contacte sau finanțări cu entități străine, un tip de legislație asociat inițial cu Rusia și adoptat ulterior și în alte state. În context, publicația amintește că un protest similar, organizat în februarie în sprijinul președintelui Petr Pavel , care a intrat în conflict cu Guvernul Babis pe tema numirilor ministeriale și a cheltuielilor pentru apărare, a adunat până la 90.000 de persoane. Totodată, Katerina Safarikova, editorialistă pentru site-ul de știri Seznam Zpravy, a avertizat că ONG-urile vizate de propunerea de lege ar putea fi expuse presiunilor administrative dacă autoritățile ar decide acest lucru. [...]
