Știri
Știri din categoria Externe
Friedrich Merz a criticat implicarea PPE într-un grup WhatsApp cu extrema dreaptă, după ce un europarlamentar suedez a spus că a creat un canal de discuții care i-a inclus pe membri ai Partidului Popular European (PPE) și ai mai multor grupuri de dreapta și extremă dreapta din Parlamentul European, potrivit Antena 3 CNN. Cazul apare înaintea unui vot considerat important pe legislația migrației, într-un moment în care cooperarea informală dintre grupurile politice din PE este tot mai contestată.
Informația a fost făcută publică de un europarlamentar suedez de extremă dreapta, care a spus că a deschis un grup de WhatsApp în care i-a inclus pe membri ai PPE. În paralel, agenția germană de presă a relatat că PPE folosește astfel de canale de mesagerie pentru coordonare cu alte grupuri politice, inclusiv cu formațiuni de extremă dreapta, înaintea votului pe o legislație ce ar urma să înăsprească regulile de imigrare.
În textul citat de Antena 3 CNN se arată că, anul trecut, PPE a început să voteze alături de extrema dreaptă, ceea ce a alimentat discuția despre erodarea „cordonului sanitar” – înțelegerea informală dintre partidele moderate din Parlamentul European de a izola formațiunile extremiste.
Relatările despre grup l-au iritat pe cancelarul german Friedrich Merz, care a transmis public că nu acceptă o astfel de apropiere.
„Vreau să fie cât se poate de clar – nu cooperăm cu extrema dreaptă în Parlamentul European”.
Merz a mai spus că liderul PPE știe că Germania nu își dorește o asemenea cooperare și a avertizat că situația „se va opri” și că pot exista consecințe, indicându-l pe Manfred Weber drept responsabil. Ulterior, Weber a declarat că nu știa despre grupul de WhatsApp și că nu a autorizat crearea lui.
Marți, Charlie Weimers a scris pe rețelele sociale că grupul a fost deschis de biroul său și că, în calitate de negociator din partea ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni), a cerut includerea tuturor grupurilor „de la dreapta” pentru a discuta texte de compromis înainte ca poziția finală să devină publică. El a enumerat, între elementele propunerii obținute prin această cooperare, instrumente pentru creșterea ratelor de returnare, inclusiv centre în afara Uniunii, extinderea detenției migranților ilegali la 24 de luni și sancțiuni mai stricte.
Weimers a mai afirmat că în grup au fost implicate ECR, Patrioții pentru Europa, Europa Națiunilor Suverane și PPE, iar grupul Europa Națiunilor Suverane include Alternativa pentru Germania (AfD). În același timp, negociatoarea Verzilor pentru proiectul privind expulzările migranților, Melissa Camara, a spus că dezvăluirile arată de ce eurodeputații ar trebui „să își vină în fire și să revoce” mandatul Parlamentului, în condițiile în care grupurile de stânga contestă poziția Parlamentului pentru negocierile viitoare cu Consiliul, votul în plen fiind așteptat săptămâna viitoare.
Recomandate
Zelenski cere ca UE să fie la masa negocierilor, pe fondul lipsei unei reprezentări comune europene potrivit Digi24 , într-un moment în care discuțiile de pace Rusia–Ucraina–SUA s-au derulat fără oficiali europeni, iar statele membre încă nu au o poziție unitară privind cine ar trebui să vorbească în numele Uniunii. Președintele ucrainean a discutat cu liderii reuniți la Dublin, înainte de a fi informat despre discuțiile de la Moscova dintre Vladimir Putin și oficiali americani, relatează Politico, citat de Digi24. Mesajul lui Zelenski către europeni a fost că miza depășește garanțiile de securitate pentru Ucraina și ține de arhitectura de securitate dintre Europa și Rusia. „Când americanii şi ruşii discută despre acest subiect, nu este vorba doar de garanţii de securitate pentru Ucraina. Este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia.” În acest context, Zelenski a spus că este „foarte bine” că europenii fac parte din discuții, dar a insistat că, în lipsa unui dialog direct cu Rusia, „trebuie să ne asigurăm că Europa devine o parte integrantă a acestor negocieri”. Negocieri fără progres la Abu Dhabi și fără europeni Articolul notează că două zile de negocieri de pace între Rusia, Ucraina și SUA, desfășurate la Abu Dhabi, s-au încheiat miercuri fără progrese semnificative și fără participarea oficialilor europeni. În paralel, trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit joi cu liderul rus și urmau să se deplaseze de urgență la Dublin pentru a-l informa pe Zelenski despre discuții, joi seara. Dispută în UE: cine reprezintă blocul în discuții Digi24 mai arată că guvernele din UE au în continuare opinii divergente despre cine ar trebui să reprezinte Uniunea în negocieri. Cancelarul german Friedrich Merz a spus, în drum spre summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, că a primit semnale pozitive din discuțiile de la Abu Dhabi, dar a subliniat că Ucraina și Europa trebuie implicate. El a adăugat că discuția despre reprezentarea UE ar urma să aibă loc „în spatele ușilor închise”. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a adoptat un ton mai sceptic, afirmând că nu a observat bunăvoință din partea Moscovei și că ar trebui să existe mai întâi un armistițiu înaintea discuțiilor despre un acord de pace sau despre arhitectura de securitate a Europei. Kallas a invocat și tratatele UE, potrivit cărora președintele Consiliului European, Antonio Costa, și ea însăși ar trebui să reprezinte blocul în astfel de discuții. [...]
Guvernul german condiționează o eventuală discuție Merz–Putin de „liniile generale” agreate la Abu Dhabi , ceea ce indică o încercare de a ancora orice contact direct la nivel înalt într-un cadru de negociere deja stabilit pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că o discuție între cancelarul Friedrich Merz și președintele rus Vladimir Putin „ar putea urma” după ce, la Abu Dhabi, s-a ajuns la o „înțelegere generală” privind viitoarele negocieri referitoare la Ucraina. Informația este atribuită unor declarații preluate de Reuters și relatate de The Guardian. „Am ajuns acum la o înțelegere la Abu Dhabi cu privire la liniile generale. Această înțelegere este acum comunicată președintelui rus. Și pe această bază, ar putea urma discuții”. Ce s-a convenit la Abu Dhabi și cine a fost parte la înțelegere Potrivit declarațiilor citate, reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite au purtat discuții timp de două zile la Abu Dhabi, cu obiectivul de a identifica măsuri posibile pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Purtătorul de cuvânt german a precizat însă că „înțelegerea” invocată a fost încheiată între oficiali europeni, americani și ucraineni, nu cu Rusia, iar principiile stabilite ar urma să influențeze discuțiile viitoare. Semnale paralele: posibil schimb de prizonieri și noi întâlniri diplomatice În același context, sursa notează că un schimb amplu de prizonieri, convenit între Rusia și Ucraina în cadrul negocierilor de miercuri de la Abu Dhabi, ar putea avea loc în două–trei săptămâni, potrivit generalului-locotenent rus Aleksandr Zorin, citat de agenția rusă TASS. Totodată, Jared Kushner a anunțat planuri pentru noi întâlniri diplomatice la Moscova și Dublin, conform informațiilor redate în material. [...]
Marine Le Pen deschide ușa unei discuții cu Volodimir Zelenski la Bruxelles, pe fondul disputei privind costul sprijinului financiar pentru Ucraina , într-un moment în care tema finanțării războiului intră în centrul campaniei prezidențiale din Franța și al eforturilor Parisului de a-și reduce deficitul, potrivit Mediafax . Zelenski urmărește să o convingă pe lidera de extremă dreapta să mențină sprijinul pentru Ucraina dacă aceasta va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. Invitația vine după ce Le Pen a amenințat în repetate rânduri că ar opri ajutorul financiar acordat Ucrainei de către Franța. Miza: finanțarea Ucrainei devine subiect electoral în Franța Le Pen a spus, la Paris, că o întâlnire la Bruxelles ar fi „justificată”, deoarece „subiectul finanțării Ucrainei agită Europa”, relatează POLITICO, citat de Mediafax. „Cancelarul german începe să amenințe lumea, problema începe să devină o preocupare la nivel european și ar fi interesant să discutăm acest aspect” În același context, Le Pen a făcut referire la refuzul lui Mertz de a mai acorda bani Ucrainei. Când ar putea avea loc întâlnirea Le Pen a precizat că îi va propune președintelui ucrainean să vină la Bruxelles în aceeași perioadă în care are programată o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei în Franța, luni. Potrivit celor mai recente sondaje menționate de Mediafax, Le Pen este favorită în cursa pentru prezidențialele de anul viitor și susține că statul francez „nu își mai poate permite” să finanțeze apărarea Ucrainei. Disputa pe cifre: „șase miliarde de euro pe an” Le Pen a afirmat că ajutorul acordat de Franța s-ar ridica la aproximativ șase miliarde de euro pe an (aprox. 30 miliarde lei). Zelenski a negat însă aceste cifre, potrivit sursei. Context: invitația inițială a venit de la Kiev Înaintea acestei deschideri către o discuție la Bruxelles, Zelenski o invitase pe Le Pen la Kiev, potrivit unei declarații pentru „l’Express”, citată de Mediafax. Președintele ucrainean susținea că lidera extremei drepte și-ar fi schimbat părerea dacă ar fi cunoscut ucrainenii. În paralel, ajutorul pentru Ucraina a devenit o temă de campanie în Franța, pe fondul angajamentului de reducere a deficitului, iar dezbaterea a fost alimentată și de controversele stârnite de Jean-Luc Mélenchon, care a vorbit despre organizarea unui referendum privind viitorul Donbasului, regiune aflată „aproape în integralitate” sub ocupație rusă, conform Mediafax. [...]
Închiderea tuturor aeroporturilor din Moscova, pe fondul unui atac cu drone, arată un risc operațional direct pentru transportul aerian și poate genera întârzieri și rerutări pe una dintre cele mai aglomerate piețe din regiune, potrivit Mediafax . În noaptea de joi spre vineri, capitala Rusiei a fost vizată de un atac aerian „de amploare”, iar drone lansate de armata ucraineană se îndreptau spre Moscova, conform Nexta . Sursa citată menționează și posibilitatea unui număr record de drone, fără a oferi o confirmare oficială. Ca măsură imediată, autoritățile ruse au închis toate aeroporturile din Moscova. Nu este pentru prima dată când atacurile cu drone afectează traficul aerian din zona capitalei: în ultimele luni, Ucraina ar fi intensificat atacurile, ceea ce a dus la perturbarea circulației avioanelor, notează publicația. Context: atacul, în ziua sosirii emisarilor lui Trump la Moscova Atacul are loc în aceeași zi în care Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca reprezentanți ai președintelui american Donald Trump, au ajuns la Moscova pentru o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina. Vizita vine după două zile de discuții între Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi. Cei doi emisari americani au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus, care i-a însoțit spre centrul Moscovei, unde a avut loc întâlnirea cu Putin. Pentru Witkoff, aceasta ar fi fost a zecea întâlnire față în față cu liderul rus, potrivit informațiilor citate. [...]
Ucraina reclamă din nou limitări de viteză la Starshield , cu efect direct asupra apărării antiaeriene și a dronelor , într-un moment în care negocierile SUA–Rusia pentru încetarea războiului capătă tracțiune, potrivit TWZ . Kievul spune că restricțiile afectează inclusiv interceptarea dronelor rusești cu reacție, în timp ce SpaceX neagă orice modificare. Ucrainenii susțin că este a doua oară într-o lună când apar probleme similare, după un episod din octombrie în care serviciul ar fi fost ulterior restabilit. TWZ precizează că nu poate verifica independent acuzațiile Kievului. Ce reclamă Kievul: plafon de 161 km/h și întreruperi pe front Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat pe X că, de câteva zile, unitățile ucrainene înregistrează „perturbări semnificative” ale funcționării Starshield „de-a lungul întregii linii a frontului” și în teritoriile ocupate temporar. Potrivit lui, ar fi impuse „restricții sistematice de viteză”, limitând utilizarea la 161 km/h (100 mile/h). Zelenski leagă direct aceste limitări de eficiența apărării: „Pentru noi, acest lucru înseamnă în primul rând o complicare semnificativă a interceptării dronelor rusești cu reacție.” El a mai spus că ar fi existat lovituri care au trecut de apărare deoarece sistemele de interceptare „nu pot atinge viteze suficiente” și nu reușesc să intercepteze la timp, adăugând că Ucraina încearcă să lămurească situația „cu partea americană”. Consilierul prezidențial pe tehnologie de apărare Serhii „Flash” Beskrestnov a indicat, la rândul său, că limitările afectează comunicațiile cu elicoptere care urmăresc dronele Shahed și cu aeronavele interceptoare. Separat, militarilor din prima linie li se atribuie afirmații că problema lovește și utilizarea dronelor de lovire „mid-range” (cu rază medie) pentru atacuri asupra logisticii ruse în adâncimea teritoriilor ucrainene ocupate. Analistul Rob Lee (Foreign Policy Research Institute) a scris că unele dintre aceste drone ar fi obligate să zboare mai încet decât ar fi necesar, devenind mai ușor de interceptat, dar a subliniat că este prea devreme pentru a evalua impactul complet asupra operațiunilor. Poziția SpaceX: „Nu a existat nicio schimbare” SpaceX respinge acuzațiile. Un oficial al companiei a transmis pentru TWZ: „Acest lucru este fals. Nu a existat nicio schimbare.” În material este amintit și episodul din octombrie, când Elon Musk ar fi spus că decizia privind limitările ar ține de armata SUA și de administrația Trump. În același context, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat luna trecută că Musk ar fi dat ordinul de încetinire a Starshield, cu surse care nu s-ar fi pus de acord dacă decizia a fost luată împreună cu președintele Donald Trump. De ce contează: dependența operațională a Ucrainei de un serviciu extern Dincolo de disputa privind cauza exactă, episodul readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei, care se bazează pe echipamente și servicii furnizate din exterior pentru comunicații militare. TWZ arată că Ucraina lucrează la alternative, inclusiv la dezvoltarea propriului sistem de comunicații prin satelit, însă chiar oficiali ucraineni recunosc că acesta nu ar putea înlocui la scară sistemul SpaceX. Contextul politic: acuzații de presiune în timpul negocierilor Plângerile apar în timp ce negociatorii americani au avut întâlniri cu Vladimir Putin, pe fondul unor eforturi mediate de Casa Albă pentru oprirea războiului. În material este menționat că unii ucraineni ar susține că Starshield ar fi afectat pentru a pune presiune pe Kiev să accepte cereri rusești privind cedări teritoriale. Financial Times a relatat, citând oficiali ucraineni de rang înalt, că aceștia ar crede că restricțiile de viteză ar fi fost impuse pentru a presa Kievul în timpul celor mai recente discuții de pace, care s-au încheiat la Abu Dhabi. În același timp, TWZ notează că negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese majore, cu un acord doar pe un schimb de prizonieri la scară largă. În paralel, potrivit presei ruse citate de TWZ, emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Putin la Moscova, iar partea americană ar urmări includerea europenilor în procesul de negociere. Zelenski a declarat înaintea întâlnirii că are așteptări scăzute, deși „există speranță”. [...]
Posibila includere a Europei în negocierile de pace ridică miza pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei , în condițiile în care Moscova respinge explicit orice prezență militară europeană pe teren, potrivit Digi24 . Emisarul american Steve Witkoff a spus că Vladimir Putin ar fi acceptat participarea europenilor la următoarea rundă de discuții, însă Kremlinul nu confirmă oficial. Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit joi, la Moscova, cu liderul rus, după ce participaseră la primele negocieri directe dintre delegațiile rusă și ucraineană din ultimele nouă luni, desfășurate la Abu Dhabi. La plecarea din Rusia, Kushner a descris întâlnirea drept „productivă” și a spus că discuțiile au fost „ample și detaliate”, cu scopul de a pregăti următoarele discuții multilaterale. „Europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esențial - ei sunt partenerii noștri și este important ca ei să fie implicați”, a spus Steve Witkoff. Totuși, rămâne neclar cine ar reprezenta Europa și în ce format ar avea loc negocierile. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, nu a confirmat explicit participarea unei delegații europene, dar a condiționat-o de opțiunea europenilor pentru „pace” sau „continuarea războiului”. Linia roșie a Moscovei: trupe europene în Ucraina Un punct major de divergență, potrivit materialului, este pachetul de garanții de securitate pentru Ucraina după un eventual acord. Putin a respins „categoric” desfășurarea unor trupe europene pe teritoriul ucrainean, inclusiv în cadrul unei misiuni de menținere a păcii. „Încă de la început, am afirmat că prezența trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi. Considerăm că aceasta reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei”, a declarat Vladimir Putin. Liderul rus a avertizat și că o asemenea prezență ar deveni „țintă militară legitimă”, susținând că „războiul s-ar relua instantaneu”. În acest context, Digi24 notează că, după întâlnirea Trump–Putin din Alaska (august 2025) , liderii europeni au prezentat un plan de securitate postbelică pentru Ucraina, care ar fi inclus sprijin american (aerian și informații) și contribuții din partea a 26 de țări, potrivit declarațiilor președintelui francez Emmanuel Macron, inclusiv printr-o forță de garantare. Negocieri despre „arhitectura de securitate” a Europei, cu UE în alertă Înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi, Kushner a spus că SUA sunt pregătite să coordoneze o discuție amplă despre o „nouă arhitectură de securitate europeană” – idee care, potrivit articolului, a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, deoarece amintește de solicitările Moscovei din 2021–2022, înaintea invaziei pe scară largă. Poziția unor state europene este că discuțiile despre securitatea postbelică ar trebui să aibă loc după un armistițiu și oprirea luptelor pe actualele linii ale frontului. La Abu Dhabi a fost prezentă și o delegație de oficiali europeni de rang înalt (Franța, Germania, Marea Britanie și Italia), dar aceasta nu a participat la discuțiile directe cu reprezentanții Rusiei. Președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că Europa nu ar trebui să „reinventeze roata” și a spus că orice discuție viitoare trebuie să țină cont de faptul că arhitectura de securitate a fost „distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii liderilor celor 27 de state membre UE, programată vineri, la Dublin. Ce urmează: discuții Putin–Trump în China și presiune pe rolul UE Ușakov a afirmat că Putin va continua discuțiile cu Donald Trump despre războiul din Ucraina la o întâlnire programată săptămâna viitoare, în China, și că Moscova este pregătită să discute cu Washingtonul despre viitorul securității europene. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut europenilor să urmărească atent discuțiile SUA–Rusia despre garanțiile de securitate, susținând că miza depășește Ucraina și vizează un posibil „nou cadru de securitate între Europa și Rusia”. Pe fond, materialul indică faptul că, deși există semnale despre extinderea formatului de negocieri, Kremlinul nu renunță la obiectivele sale și transmite că este pregătit să continue războiul dacă discuțiile eșuează. Pentru Europa, participarea – dacă se va concretiza – ar veni într-un moment în care garanțiile de securitate și orice prezență militară pe teren rămân exact punctele pe care Moscova le respinge. [...]
