Știri
Știri din categoria Externe
Germania ridică miza diplomatică în dosarul israeliano-palestinian, avertizând că o „anexare parțială de facto” a Cisiordaniei trebuie împiedicată, într-un mesaj care poate influența poziționările europene și discuțiile de securitate din regiune, potrivit G4Media.
Cancelarul german Friedrich Merz a transmis că este „profund îngrijorat” de evoluțiile din teritoriile palestiniene și a spus că, într-o convorbire telefonică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, a subliniat că „nu trebuie să existe o anexare de facto a Cisiordaniei”. Mesajul a fost publicat de Merz pe rețeaua de socializare X.
În formularea folosită de cancelarul german, tema centrală este riscul unei schimbări de statut pe teren, fără o decizie formală, dar cu efecte echivalente unei anexări parțiale. În acest cadru, Merz indică explicit că a ridicat subiectul direct în dialogul cu Netanyahu.
Declarațiile lui Merz sunt susținute, conform aceleiași surse, de ministrul german de externe Johann Wadephul, care a discutat telefonic cu omologul său libanez Youssef Raggi. Wadephul a spus că „discuțiile directe dintre Israel și Liban ar putea constitui un prim pas important” către un viitor în care să fie respectate atât interesele de securitate ale Israelului, cât și „dreptul Libanului la integritate teritorială și suveranitate”.
În același context, ministrul german a cerut încetarea atacurilor Hezbollah asupra Israelului și a susținut ca Libanul să își exercite „monopolul asupra folosirii forței” pe întreg teritoriul, inclusiv prin dezarmarea Hezbollahului. Totodată, Wadephul a afirmat că armata israeliană trebuie să protejeze populația civilă și infrastructura civilă.
G4Media notează că Israelul a început atacurile asupra Libanului la scurt timp după războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, izbucnit pe 28 februarie. De atunci, „peste 2.000 de persoane” au murit, iar „peste un milion” au fost strămutate.
După un armistițiu mediat de Pakistan în războiul din Iran, Libanul și Israelul au convenit să poarte discuții, prima întâlnire fiind programată marți, la Washington.
Recomandate
O dispută publică între un ministru-cheie și ambasadorul Israelului în Germania riscă să complice relația cu Berlinul , într-un moment în care cancelarul Friedrich Merz cere limitarea operațiunilor militare și avertizează asupra unei „anexări de facto” în Cisiordania, potrivit HotNews . Ambasadorul Israelului la Berlin, Ron Prosor , a condamnat „fără echivoc” declarațiile ministrului de finanțe Bezalel Smotrich la adresa cancelarului german, afirmând că acestea „erodează memoria Holocaustului” și o prezintă „într-un mod complet distorsionat”, relatează The Guardian . Tensiunea a pornit după o discuție telefonică de luni între Merz și premierul israelian Benjamin Netanyahu. Conform comunicatului transmis de Berlin, cancelarul german a îndemnat Israelul să pună capăt atacurilor militare din sudul Libanului și și-a exprimat „profunda îngrijorare” privind evoluțiile din teritoriile palestiniene, avertizând că nu trebuie permisă o „anexare de facto” a Cisiordaniei aflate sub ocupație israeliană. Smotrich a reacționat dur, invocând Ziua de Comemorare a Holocaustului și cerându-i cancelarului german „să plece capul și să ceară scuze de o mie de ori”, într-o declarație care, potrivit relatării, a părut să pună semn de egalitate între militanții Hamas implicați în masacrul din 7 octombrie 2023 și toți palestinienii. Într-un mesaj separat, ministrul a mai spus că „zilele în care germanii le dictau evreilor unde le era permis sau interzis să locuiască au apus”. Reacția ambasadorului: critică internă și mesaj către Berlin Marți, Prosor a spus la postul public de radio Kan că este „posibil și complet legitim” să existe dispute cu Germania, „mai ales în această zi”, dar a insistat că Merz „este un mare prieten al Israelului”. În același timp, diplomatul a descris relația bilaterală ca una în care există frecvent dezacorduri reciproce, însă a susținut că Germania a dovedit că este „prietenul nostru numărul 1”, inclusiv pe fondul criticilor europene la adresa Israelului. Cazul este prezentat ca un „moment rar” de critică publică venită din interiorul reprezentării oficiale israeliene față de un ministru de rang înalt, pe fondul unei dispute sensibile legate de memorie istorică și de politica actuală în regiune. [...]
Germania își asumă finanțarea pentru sute de rachete Patriot destinate Ucrainei , într-un pachet de cooperare militară care mută o parte din efortul de înarmare spre contracte și producție, nu doar spre livrări din stocuri, potrivit Digi24 . Angajamentul a fost anunțat la Berlin, în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a susținut că Ucraina își poate crește semnificativ producția internă de armament dacă primește finanțare adecvată. Zelenski a declarat că „majoritatea” armelor folosite de Ucraina în războiul cu Rusia sunt deja fabricate în țară, de la capabilități de lovire în profunzime până la echipamente pentru prima linie și apărare aeriană. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că producția militară ar putea fi chiar dublată, însă principala limitare este lipsa banilor. De la ajutor militar la finanțare pentru achiziții și producție În cadrul vizitei, Germania și Ucraina au convenit mai multe înțelegeri de cooperare în domeniul apărării, inclusiv un acord privind producția de drone, pe care Zelenski l-a descris drept potențial unul dintre cele mai mari din Europa. Detaliile sunt încă în lucru, potrivit declarațiilor sale. Pe partea de apărare aeriană, guvernul german a anunțat că va plăti pentru Ucraina „sute” de rachete antiaeriene Patriot , produse de compania americană Raytheon, și noi sisteme IRIS-T, fabricate de compania germană Diehl Defence. Ce transmite Berlinul despre miza industrială Cancelarul german Friedrich Merz a lăudat industria de apărare a Ucrainei, despre care a spus că a devenit „cea mai inovatoare”, legând sprijinul pentru Kiev de consolidarea capacităților de apărare ale Germaniei și ale Europei, precum și de întărirea bazei industriale. Germania este principalul furnizor european de ajutor militar pentru Ucraina. Conform informațiilor citate, de la începutul războiului (februarie 2022), Berlinul a oferit ajutoare militare de circa 55 de miliarde de euro, la care se adaugă 11,5 miliarde de euro prevăzute în bugetul pentru anul în curs. Totodată, o parte importantă din acest sprijin a fost folosită pentru a finanța achiziții de armament american, ceea ce explică și noul angajament privind rachetele Patriot. Proiectul de drone și investiții pentru „lovituri în profunzime” Ministerul german al Apărării a precizat că proiectul privind producția de drone ar urma să includă constituirea unei societăți mixte care să furnizeze „mii” de drone armatei ucrainene. Separat, Berlinul a fost de acord să investească „sute de milioane de euro” pentru a finanța noi capacități ucrainene de atac în profunzimea teritoriului rus, fără a fi prezentate în material detalii suplimentare despre calendar sau implementare. [...]
Germania își înăsprește linia față de refugiații ucraineni de vârstă militară , anunțând că va sprijini întoarcerea lor în Ucraina, într-o cooperare extinsă cu Kievul, potrivit Adevărul . Miza este una de politică publică și securitate: Berlinul leagă explicit statutul acestor persoane de efortul de apărare al Ucrainei și de regulile de trecere a frontierei. Cancelarul Friedrich Merz a spus că Germania va colabora cu autoritățile ucrainene pentru a reduce numărul bărbaților ucraineni de vârstă militară care s-au refugiat în Germania și că Berlinul va sprijini măsuri care să le faciliteze întoarcerea. Declarațiile sunt prezentate de clashreport, citat de publicație. „Este esențial ca acești bărbați să rămână acolo pentru a-și ajuta țara”, a declarat Merz. Ce spune Kievul și ce urmează în cooperarea bilaterală Președintele Volodimir Zelenski a susținut, la rândul său, că este de acord în privința persoanelor de vârstă de mobilizare care au plecat „temporar”, dar care au rămas, în multe cazuri, pentru ani. El a afirmat că „mulți au încălcat regulile de trecere a frontierei” și că forțele armate ucrainene își doresc ca aceștia să se întoarcă. În paralel, Zelenski a anunțat extinderea cooperării cu Germania în industria de apărare: cele două state ar urma să producă în comun sisteme de apărare aeriană, proiect descris ca fiind cea mai mare tranzacție de acest tip din Europa. Totodată, Germania va furniza Ucrainei un nou pachet de asistență militară, care include sisteme de apărare aeriană, drone și muniție, iar relațiile bilaterale au fost ridicate la nivel de „parteneriat strategic”. Context regional: conducta Drujba Zelenski a mai declarat că Ucraina va continua cooperarea cu Ungaria și a menționat că activitatea conductei Drujba urmează să fie reluată până la finalul lunii aprilie, după finalizarea lucrărilor de reparații. Publicația trimite, în acest context, la materiale anterioare despre un atac asupra conductei și despre sprijinul UE pentru reparații. [...]
Blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene riscă să scoată de pe piață peste un milion de barili de petrol și să împingă prețurile în sus , într-un moment în care Teheranul amenință cu extinderea conflictului la nivelul întregii regiuni a Golfului, potrivit Stirile Pro TV . Măsura americană este descrisă ca fiind deja în vigoare, iar miza imediată este traficul maritim din jurul Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de energie. Teheranul consideră blocada o încălcare a suveranității și amenință cu atacarea porturilor din regiunea Golfului, în timp ce China – un cumpărător important de petrol iranian – a catalogat acțiunea drept „periculoasă” și „iresponsabilă”. Ce presupune blocada și cum ar urma să fie aplicată Publicația notează că este „prima zi completă” a blocadei proclamate de Donald Trump asupra navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene. În același timp, patru vase cu legături cu Iranul, aflate sub sancțiuni, au traversat Strâmtoarea Ormuz, iar două dintre ele au legături și cu China. În material sunt prezentate și elemente despre modul de aplicare: atenția ar urma să se concentreze pe marile petroliere care pleacă din Insula Kharg, iar SUA ar folosi sateliți, drone și informații comerciale despre traficul maritim pentru a identifica navele care ies din porturile iraniene spre apele deschise. De ce contează economic: presiune pe piața petrolului și pe China Un efect direct invocat în material este reducerea ofertei de petrol: corespondentul CNN Nick Paton Walsh afirmă că blocada „scoate de pe piață peste un milion de barili de petrol iranian”, ceea ce „va duce probabil la creșterea prețurilor”. În aceeași logică, situația este prezentată ca o problemă majoră pentru China, descrisă drept un client important al Iranului. Beijingul a condamnat blocada, iar Ministerul de Externe chinez a avertizat că intensificarea desfășurării militare și acțiunile de blocadă ar amplifica tensiunile și ar afecta siguranța navigației în strâmtoare. Escaladare și calendar: termenul de 21 aprilie Teheranul denunță blocada ca „act de piraterie maritimă” și amenință că va răspunde lovind „toate porturile din regiunea Golfului” și că nu va mai permite „niciun fel de trafic în Golf”, potrivit materialului. Pe plan diplomatic, Stirile Pro TV menționează, citând NBC, că negocierile dintre SUA și Iran ar putea fi reluate în această săptămână. Donald Trump a lansat un nou avertisment pentru Teheran în contextul unui termen-limită: dacă nu se ajunge la un acord până pe 21 aprilie, când expiră armistițiul de două săptămâni. Ce se discută în negocieri, potrivit presei americane Potrivit New York Times, la discuțiile de la Islamabad, Teheranul ar fi propus suspendarea activității nucleare pentru o perioadă de până la cinci ani, idee respinsă de americani, care ar fi insistat pentru un moratoriu de 20 de ani. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre un posibil compromis. [...]
Kremlinul transmite că relația cu Budapesta intră într-o logică „pragmatică”, fără „statut special”, după schimbarea de putere din Ungaria , potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei vine după eșecul electoral al lui Viktor Orbán și pe fondul dependenței energetice ridicate a Ungariei de Rusia, care rămâne o pârghie de influență în relația bilaterală. Kremlinul a spus marți că este „mulțumit” de faptul că noul prim-ministru ales, Peter Magyar, pare deschis unui „dialog pragmatic”. În același timp, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a încercat să reducă miza pierderii lui Orbán, afirmând că Moscova „nu a fost niciodată prietenă” cu liderul maghiar, potrivit The Guardian . Ungaria, mutată de Kremlin în categoria „țărilor ostile” Cu o zi înainte, Moscova nu l-a felicitat pe Peter Magyar pentru victorie. Peskov a precizat că Ungaria nu mai are „niciun statut special” și este încadrată acum la „țări ostile”, alături de restul Europei. Totuși, Kremlinul a recunoscut explicit rezultatul alegerilor: „Ungaria și-a făcut alegerea. Noi respectăm această alegere”, a declarat Peskov, conform relatării citate. Energia rămâne miza: Magyar indică menținerea importurilor din Rusia În primele declarații de luni, Peter Magyar a sugerat că nu ar trebui așteptată o ruptură majoră de Rusia. El a indicat că Ungaria va continua o politică externă pragmatică, inclusiv prin menținerea achizițiilor de petrol rusesc și o abordare prudentă în privința Ucrainei, în timp ce încearcă să „reechilibreze” relațiile cu Occidentul. Magyar a invocat constrângerile geografice și nevoia de soluții pentru importurile de energie, inclusiv din Rusia. În același registru, articolul notează că noul premier va prelua o economie „în dificultate”, puternic dependentă de Rusia, care furnizează peste 80% din gazul fosil și țițeiul Ungariei — o dependență care, potrivit materialului, ar urma să ofere Moscovei pârghii și în anii următori. Diferența față de Orbán: poziționare mai dură pe războiul din Ucraina Magyar a spus că îl consideră pe Rusia agresor în conflictul cu Ucraina și a indicat că ar răspunde la telefon dacă ar fi sunat de Vladimir Putin, susținând că ar pleda pentru oprirea războiului. În contrast, Digi24 amintește că, după începutul războiului în 2022, Ungaria condusă de Orbán a acționat pentru a atenua răspunsul UE, inclusiv prin demersuri de slăbire a sancțiunilor, blocarea repetată a ajutorului pentru Kiev și veto asupra unui împrumut al UE de „miliarde de euro” pentru Ucraina. Materialul mai menționează, ca element de context, relatări despre convorbiri telefonice scurse în presă și informații potrivit cărora servicii ruse și mass-media afiliate statului ar fi încercat să influențeze votul în favoarea lui Orbán. [...]
Comisia Europeană este aproape de finalizarea anchetei privind presupuse acțiuni de spionaj în instituțiile UE, în care este vizat comisarul ungar Oliver Várhelyi , iar concluziile ar putea ajunge „în curând” la Parlamentul European , potrivit Agerpres . Momentul este relevant și din perspectivă de reglementare: o eventuală constatare oficială ar putea alimenta presiunea politică pentru întărirea controalelor interne și a regulilor de securitate în instituțiile europene. Ancheta a fost lansată de Comisia Europeană în octombrie, iar rezultatele ar putea fi prezentate Parlamentului European după încheierea demersurilor administrative. Un purtător de cuvânt al Comisiei, Balazs Ujvari, a spus marți că „s-au realizat progrese” și că Parlamentul va fi informat „de îndată ce toate demersurile administrative vor fi fost încheiate”. De ce contează: presiune pentru reguli mai stricte de securitate în instituțiile UE Executivul european a evitat până acum să detalieze public dosarul, pe fondul temerilor că subiectul ar fi putut fi folosit în campania electorală din Ungaria. Alegerile parlamentare s-au încheiat duminică, cu înfrângerea premierului Viktor Orban în fața pro-europeanului Peter Magyar, ceea ce a redus riscul ca ancheta să fie instrumentalizată electoral, potrivit informațiilor din material. În octombrie anul trecut, mai multe instituții media europene au susținut că Ungaria ar fi încercat între 2012 și 2018 să pună presiune pe cetățeni ungari angajați în instituțiile UE pentru a desfășura operațiuni de spionaj. Ce se știe despre rolul lui Várhelyi și ce rămâne neclar Rolul comisarului ungar este „examinat în mod special”, inclusiv pe motiv că, în perioada vizată, el era șeful reprezentanței permanente a Ungariei la UE, înainte de a deveni comisar european în 2019. Totuși, nu este clar dacă ancheta Comisiei Europene a identificat o implicare directă a lui Oliver Várhelyi în activitățile invocate. El a negat constant acuzațiile. Peter Magyar, viitorul premier ungar, care a lucrat la Bruxelles în aceeași perioadă, l-a acuzat pe Várhelyi că nu spune „tot adevărul” pe acest subiect și a susținut că „toată lumea știe că (...) agenți ai serviciilor secrete erau detașați la Bruxelles”. [...]
