Știri
Știri din categoria Externe
Decizia IWF de a duce Mondialele de haltere la Moscova în 2030 confirmă reintegrarea sportului rus în circuitul internațional, după ridicarea restricțiilor impuse în 2022, potrivit Meduza.
Federația Internațională de Haltere (IWF) a aprobat organizarea a patru campionate mondiale în perioada 2028–2030. Campionatul mondial de seniori din 2029 va avea loc la Ahmedabad (India), iar ediția din 2030 la Moscova.
Pentru 2028, consiliul executiv al IWF a validat două competiții: campionatul mondial pentru băieți și fete la Priștina (Kosovo) și campionatul mondial de juniori la Caracas (Venezuela). Secretarul general al IWF, Jose Quinones, a declarat că toate candidaturile primite au fost „excelente” și a adăugat că Kosovo, Venezuela și India vor găzdui în premieră competiții mondiale IWF.
IWF a suspendat sportivii din Rusia și Belarus în martie 2022. Ulterior, în mai 2023, federația a permis participarea acestora în „statut neutru” (fără însemne naționale), iar în iunie 2026 a anunțat ridicarea tuturor restricțiilor, cu condiția respectării criteriilor stabilite de federație.
În paralel, Comitetul Internațional Olimpic (CIO) și-a modificat în 2026 recomandările privind participarea sportivilor ruși, lăsând decizia privind organizarea competițiilor în Rusia la latitudinea federațiilor internaționale și a organizatorilor.
În baza calendarului aprobat de IWF, următoarele repere sunt competițiile din 2028 (Priștina și Caracas), apoi Mondialul de seniori din 2029 (Ahmedabad) și, în final, Campionatul Mondial din 2030 la Moscova. Detalii operaționale despre organizare nu sunt incluse în informațiile publicate.
Recomandate
Întâlnirea Pezeshkian–Putin pune pe agendă cooperarea economică ruso-iraniană , pe fondul sancțiunilor care apasă asupra ambelor țări, în contextul în care președintele Iranului merge la Moscova pentru un summit al statelor exportatoare de gaze, potrivit Agerpres . Masoud Pezeshkian urmează să se întâlnească marți, la Moscova, cu Vladimir Putin , vizita fiind legată de participarea liderului iranian la reuniunea țărilor exportatoare de gaze. Informația este atribuită agenției iraniene Tasnim, care îl citează pe ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali. Ce vor discuta cei doi lideri Potrivit ambasadorului iranian, discuțiile dintre cei doi președinți vor viza: „cooperarea economică” dintre Iran și Rusia; „chestiuni geopolitice, internaționale și politice”. În paralel, șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a transmis vineri, pe Instagram, că discuțiile dintre Iran și Rusia vor continua „săptămâna viitoare” la Moscova „în prezența președinților”. Context: sancțiuni și apropiere accelerată după 2022 Rusia și Iranul sunt descrise ca fiind două dintre țările cel mai puternic sancționate la nivel global și mențin legături politice strânse. Parteneriatul militar și economic s-a consolidat după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Araghchi a afirmat, de asemenea, că relația de cooperare dintre Teheran și Moscova „nu a fost niciodată atât de strânsă”, declarație făcută în contextul vizitei ministrului rus de externe Serghei Lavrov în Iran, prima de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la finalul lunii februarie de lovituri israeliano-americane asupra Teheranului. De ce contează pentru economie și energie Faptul că întâlnirea are loc în marja unui summit al țărilor exportatoare de gaze și că pe agenda bilaterală apare explicit „cooperarea economică” indică o încercare de coordonare mai strânsă între două economii aflate sub presiunea sancțiunilor, inclusiv în zona energetică. La începutul lunii octombrie, Putin i-a transmis omologului iranian că Rusia este pregătită să contribuie la eforturile de mediere între Iran și SUA în războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, negocierile dintre Teheran și Washington sunt în impas, iar amenințările SUA și ale Israelului privind posibile lovituri asupra Republicii Islamice s-au intensificat în ultimele zile, potrivit informațiilor citate. [...]
Suspendarea zborurilor pe toate cele patru aeroporturi din zona Moscovei arată că riscul operațional pentru aviația civilă din Rusia crește pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviația , a anunțat pe 23 octombrie oprirea temporară a sosirilor și plecărilor pe aeroporturile Șeremetievo, Domodedovo, Vnukovo și Jukovski. La Șeremetievo a fost emisă alertă aeriană, iar pasagerii au fost direcționați către zone sigure și adăposturi. La Vnukovo, administrația aeroportului a avertizat că sunt posibile așteptări prelungite, inclusiv la bordul aeronavelor, precizând că restricțiile au fost impuse din motive de siguranță. Domodedovo a transmis că își ajustează programul de zbor din cauza restricțiilor temporare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat cel puțin 11 drone care se apropiau de oraș, pe parcursul mai multor ore. Comunicatele aeroporturilor nu au indicat un calendar pentru reluarea operațiunilor normale. De ce contează: efecte directe asupra operațiunilor și planificării companiilor aeriene Închiderea simultană a celor patru aeroporturi din zona metropolitană a Moscovei indică un nivel de perturbare care poate afecta lanțul operațional al transportului aerian: rotația aeronavelor, conexiunile, programarea echipajelor și gestionarea pasagerilor în aeroporturi. În context, publicația notează că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski avertizase anterior că operațiunile cu drone vor afecta tot mai mult spațiul aerian al Rusiei. Pe 1 septembrie, Zelenski a cerut companiilor aeriene care operează deasupra Rusiei să țină cont de riscurile în creștere și a susținut că autoritățile ruse nu comunică adecvat riscurile pentru aviația civilă. Context regional: spații aeriene închise și restricții extinse Kyiv Post citează un raport „Conflict Zone and Risk Database” al Safe Airspace, potrivit căruia spațiul aerian al Ucrainei rămâne închis aviației civile din februarie 2022. Totodată, Rusia, Belarus și Moldova au închis părți din spațiul aerian, în special în apropierea granițelor cu Ucraina. Mai multe state – inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada, Franța și Italia – au impus interdicții totale de zbor prin spațiul aerian ucrainean, invocând riscul activităților militare și riscuri de atacuri cibernetice care pot pune în pericol neintenționat civilii. Președintele rus Vladimir Putin a condamnat declarațiile lui Zelenski, calificându-le drept o amenințare cu terorism și avertizând că Moscova va răspunde dacă apar tragedii în aviație. [...]
Iran ar fi intrat în „stadii avansate” ale unor planuri de asasinat care vizează diplomați și oficiali americani , potrivit informațiilor prezentate de The Jerusalem Post , care citează relatări din The New York Times și confirmări din partea unui oficial american. Doi oficiali iranieni, inclusiv un membru al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), au declarat pentru The New York Times că americanii ar fi considerați „ținte legitime” („fair game”), invocând faptul că Israelul și SUA ar fi atacat și ucis numeroși oficiali iranieni, precum și membri ai familiilor acestora. În același timp, aceștia ar fi confirmat rapoarte ale serviciilor de informații americane potrivit cărora Iranul își crește capacitatea de a executa efectiv astfel de comploturi, inclusiv împotriva unor civili. Ce spun evaluările americane: avertisment la nivelul conducerii SUA Publicația notează că un oficial american a confirmat vineri pentru The Jerusalem Post că secretarul de stat și consilierul pentru securitate națională Marco Rubio a primit un memorandum de informații care avertizează că Iranul „a crescut semnificativ” eforturile de a viza oficiali și cetățeni americani, iar planurile pentru atacuri letale ar fi ajuns în „stadii avansate”. Confirmarea vine după ce Axios a obținut un memorandum datat 23 octombrie, trimis de directorul comunității de informații, Jay Clayton, către Rubio, cu o copie către directorul CIA, John Ratcliffe . Potrivit materialului, șeful informațiilor ar fi avertizat că datele privind comploturile iraniene sunt relevante pentru un grup mai larg de persoane decât cele care au, în prezent, autorizare de acces. Implicația operațională: posibile rețele și risc intern în SUA Un oficial american citat în articol spune că există indicii care sugerează prezența în SUA a unor operativi iranieni care „nu sunt doar cetățeni iranieni”. Același oficial a adăugat însă o nuanță importantă: astfel de operativi ar tinde să își exagereze capacitatea reală de a desfășura atacuri atunci când comunică înapoi către Iran. În ansamblu, informațiile descriu o escaladare cu potențial direct asupra securității interne și a protecției personalului diplomatic american, în contextul în care Iranul s-ar pregăti și pentru posibilitatea unei lovituri israeliene sau americane, ceea ce ar deschide „o nouă fază” a conflictului în curs, potrivit articolului. [...]
Rusia susține că a lovit o navă de marfă spre portul ucrainean Cernomorsk , într-un atac nocturn care, dacă se confirmă, menține presiunea operațională asupra rutelor de transport din Marea Neagră și asupra lanțurilor logistice ale Ucrainei, potrivit News . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că nava ar fi fost utilizată pentru aprovizionarea armatei ucrainene. Informația este relatată de Reuters , care precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile. Pe lângă ținta din Marea Neagră, Rusia afirmă că a lovit și mai multe obiective logistice în Harkov: un centru logistic; un centru de distribuție; un terminal logistic. Potrivit aceleiași surse, aceste locații ar fi fost folosite pentru depozitarea de echipamente „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară) destinate armatei ucrainene. În lipsa unei confirmări independente, amploarea pagubelor și impactul imediat asupra transportului maritim și a fluxurilor de aprovizionare rămân neclare. [...]
Alegerile prezidențiale din Bulgaria pot influența poziția țării în NATO privind securitatea la Marea Neagră , într-un moment în care scrutinul are loc pe fondul unor atacuri cu drone asupra navelor comerciale din zonă, potrivit Antena 3 . Bulgarii votează duminică pentru un nou președinte, iar secțiile s-au deschis la ora locală 7:00 și se închid la 20:00 (în România: 7:00–20:00). Scrutinul este descris ca fiind marcat de preocupări de securitate, după atacurile cu drone din Marea Neagră, în apropierea coastelor Bulgariei, relatează AFP, preluată de Agerpres. Favorita: Iliana Iotova , pe un mesaj de „pace” și dialog cu Moscova Președinta în exercițiu, Iliana Iotova, este prezentată drept favorită și este descrisă ca fiind în favoarea dialogului cu Moscova și împotriva ajutorului militar pentru Ucraina. Conform a patru sondaje publicate de miercuri, Iotova este cotată cu 41,1%–47,3% din intențiile de vot. În material este menționat și un mesaj folosit în campanie, în care Iotova a criticat inițiativele de sprijin militar pentru Kiev și a pledat pentru o abordare axată pe negocieri. „Nu avem nevoie de o Coaliţie a Voluntarilor pentru Ucraina, ci de o Coaliţie pentru Pace în Ucraina” Iotova este fostă jurnalistă și figură importantă în Partidul Socialist, fost europarlamentar și a fost aleasă vicepreședintă în 2016 și 2021, alături de Rumen Radev . Principalii contracandidați și miza politică internă Pe locul al doilea în sondaje este Andrei Ghiurov (50 de ani), fost prim-ministru interimar, susținut de opoziția pro-occidentală, cu 27,8%–30,6% din intențiile de vot. Pe locul al treilea este Kostadin Kostadinov, liderul partidului de extremă dreapta și pro-rus Vazrazhdane (Renaștere), cu 10,2%–12,8%. Potrivit politologului Parvan Simeonov, alegerile opun două viziuni despre Bulgaria: una „conservatoare, populistă şi orientată spre Est” și alta „occidentală, elitistă şi liberală”. Context de securitate: atacuri cu drone și reacția autorităților Pe 6 și 13 octombrie, patru nave comerciale au fost atacate de drone în largul coastelor Bulgariei, iar 21 de persoane au fost date dispărute. În acest context, Rumen Radev a convocat-o pe ambasadoarea rusă, apreciind că atacurile sunt în interesul Moscovei, dar fără a indica oficial un vinovat, invocând lipsa unor dovezi concrete. Radev a cerut asistență din partea aliaților NATO pentru întărirea supravegherii aeriene, iar un avion american de patrulare P-8 Poseidon a intervenit, mai notează sursa. Dacă va câștiga, Iliana Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal la președinția Bulgariei, țară cu 6,4 milioane de locuitori. În același timp, o victorie ar consolida poziția lui Rumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie, după demisia acestuia pentru a candida la alegerile parlamentare, potrivit informațiilor din material. [...]
Industria de apărare din Occident ar putea fi forțată să-și regândească producția , pe măsură ce modelul ucrainean de fabrici dispersate și mutate inclusiv în subteran începe să fie privit ca soluție de reziliență în fața atacurilor, potrivit Antena 3 . Un exemplu este parteneriatul dintre compania croată ORQA (producător de tehnologie pentru drone care furnizează produse pentru 24 de aliați NATO) și producătorul ucrainean General Cherry . Cele două firme dezvoltă și fabrică împreună drone interceptoare, componente și alte sisteme antidronă în ambele țări, iar în Ucraina construiesc o fabrică subterană pentru producția de componente. De ce contează: reziliența devine criteriu de proiectare industrială Directorul general al ORQA, Srđan Kovačević, spune că experiența de producție „sub atac” din Ucraina oferă lecții care pot deveni esențiale pentru companiile occidentale din industria de apărare în cazul unei crize. În logica acestui model, producția este împărțită între mai multe amplasamente, operațiunile sunt mutate frecvent, iar o parte din activitate este transferată în subteran pentru a reduce riscul de a deveni ținte. Kovačević argumentează că sistemele distribuite sunt mai rezistente decât cele centralizate, pentru că elimină „un punct unic de vulnerabilitate”, chiar dacă această abordare vine cu dezavantaje economice și o eficiență mai scăzută. Argumentul operațional: producția locală în Ucraina, mai eficientă decât importul din NATO În cadrul parteneriatului, ORQA susține că fabricarea componentelor direct în Ucraina este mai eficientă decât producția în țările NATO și transportul ulterior către armata ucraineană. Kovačević mai afirmă că această localizare a lanțului de aprovizionare permite schimburi de informații mai rapide între parteneri, inclusiv despre nevoile de pe câmpul de luptă. Deși unele companii ucrainene au început să își deschidă unități de producție în state NATO pentru a reduce riscul atacurilor rusești, ORQA și General Cherry au ales să își distribuie activitatea între Ucraina și Croația. Ce se produce unde: componente în Ucraina, producție în serie pentru NATO în Croația Planul descris în material separă rolurile celor două locații: În Ucraina : producție de componente pentru drone, inclusiv sisteme electronice și de comunicații; General Cherry spune că le va furniza „tuturor partenerilor noștri din Ucraina”, nu doar pentru propriile sisteme. În Croația : înființarea unei unități comune de producție în serie pentru drone interceptoare dezvoltate împreună și alte sisteme antidronă destinate NATO. Kovačević afirmă că Ucraina poate produce deja dronele vizate, însă îi lipsește capacitatea de a produce componentele care intră în alcătuirea acestor sisteme, iar fabrica din Ucraina ar urmări să acopere această zonă. Presiune pentru schimbare în Europa: producție mai dispersată, dar cu compromisuri În același context, ministrul apărării din Letonia, Raivis Melnis, spune că firmele din industria de apărare a statelor NATO lucrează mai centralizat decât cele ucrainene și ridică întrebarea dacă statele sunt pregătite să producă în locații diferite, dispersate, și cum ar putea organiza acest lucru. El își exprimă intenția de a stimula colaborarea între industriile de apărare din Letonia și Ucraina pentru a învăța cum este menținută producția în război. Totodată, Davyd Aloian, secretar adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat anterior că firmele din industria de apărare din unele state NATO ar trebui „cu siguranță” să își distribuie mai mult producția. Iar Karmo Saar, director de vânzări la producătorul estonian de drone Krattworks, avertizează că, într-un scenariu de război cu Rusia, lipsa dispersării ar putea avea consecințe. Pe de altă parte, Achi, director general al Ark Robotics (companie de tehnologie pentru apărare cu sediul în Ucraina și Estonia), spune că astfel de măsuri defensive sunt „necesare”, dar „nu ideale”, pentru că operațiunile ar fi mai ușor de gestionat dacă ar fi într-un singur loc. Miza pe termen mediu: reducerea dependenței de China Kovačević mai afirmă că una dintre prioritățile ORQA este reducerea dependenței de produse chinezești și că firma vrea să ajute și industria ucraineană să facă același lucru, subliniind că proiectul nu ar urma să perturbe lanțurile de aprovizionare existente ale Ucrainei. În esență, parteneriatul este prezentat ca o încercare de a combina expertiza tehnologică occidentală cu experiența practică ucraineană de adaptare industrială la războiul modern, cu obiectiv dublu: aprovizionarea Ucrainei și dezvoltarea de sisteme relevante pentru NATO. [...]
