Știri
Știri din categoria Externe
Premierul slovac Robert Fico condiționează orice armistițiu de acordul Ucrainei, poziție care complică ideea unui „armistițiu de 9 mai” vehiculat de Rusia și menține presiunea diplomatică pe canalele de negociere, potrivit G4Media.
Fico a spus că a discutat telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că „nu este posibil niciun acord de pace” în conflictul cu Federația Rusă fără consimțământul părții ucrainene, într-o postare pe Facebook citată de European Pravda.
În convorbirea dintre cei doi lideri au fost abordate atât relațiile de „prietenie” dintre Slovacia și Ucraina, cât și propunerea de armistițiu ridicată recent de Rusia, care ar urma să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai.
Conform informațiilor prezentate, propunerea de armistițiu temporar a fost ridicată de Kremlin într-o discuție telefonică cu Donald Trump, desfășurată joi. În aceeași zi, Zelenski a declarat că solicită mai multe detalii despre această propunere.
Fico a mai afirmat că, în pofida diferențelor de opinie, Slovacia și Ucraina ar avea un interes comun în relații „bune și prietenoase”. El a confirmat că Slovacia susține aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană, motivând că Bratislava își dorește o Ucraină „stabilă și democratică” ca vecin.
Potrivit premierului slovac, cei doi au convenit să se întâlnească „pe scurt” luni, la Erevan, cu ocazia summitului Comunității Politice Europene, și să continue colaborarea prin reuniuni interguvernamentale comune și vizite reciproce în capitalele celor două țări.
Recomandate
Erodarea încrederii dintre Kiev și Washington riscă să blocheze accesul Ucrainei la armament și să slăbească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei , într-un moment în care administrația Trump este concentrată pe războiul cu Iranul și pe gestionarea consecințelor acestuia, potrivit Digi24 , care citează o analiză Kyiv Independent . Schimbarea de ton a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – de la sprijin public pentru o operațiune militară americană în Orientul Mijlociu la critici deschise la adresa politicii externe a SUA – vine pe fondul unor „promisiuni încălcate”, al incertitudinii privind stocurile de armament și al mesajelor publice de la Washington care alimentează frustrarea Kievului, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Kyiv Independent. Oficialii ucraineni evită să vorbească despre o ruptură, dar recunosc că deficitul de încredere devine tot mai vizibil. De ce contează: sancțiunile și armele au devenit pârghii instabile Pentru Ucraina, miza imediată este dublă: menținerea presiunii economice asupra Rusiei și asigurarea fluxului de armament, în special pentru apărarea aeriană. Analiza descrie o relație bilaterală care intră într-un „impas dificil”, în timp ce SUA sunt absorbite de conflictul cu Iranul și de o diplomație „fragilă” privind o posibilă soluționare. În plan economic și de reglementare (sancțiuni), Kyiv Independent notează că Washingtonul a emis, la jumătatea lunii aprilie, o a doua derogare de la sancțiuni pentru petrolul rusesc, permițând vânzări limitate pe fondul îngrijorărilor privind penuria globală legată de război și de perturbările asociate blocadei Strâmtorii Hormuz . La Kiev, decizia a fost percepută drept „trădare”, mai ales că, cu două zile înainte, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase public că administrația „nu va reînnoi licența generală pentru petrolul rusesc”. Tot potrivit sursei, chiar și unii oficiali americani ar fi considerat în privat că derogarea nu era necesară și că ar fi avut un impact redus asupra piețelor, ceea ce a amplificat neîncrederea Kievului. Prelungirea a venit la scurt timp după o vizită în SUA a trimisului rus Kirill Dmitriev, despre care „se crede” că a făcut lobby pentru derogare. Critici mai directe de la Kiev, după luni de reținere După o perioadă în care Zelenski a încercat să gestioneze relația cu Trump „înghițindu-și frustrarea în public”, ultimele luni au adus o schimbare vizibilă, arată analiza. Printre episoadele menționate: Zelenski i-a criticat direct pe cei doi emisari americani implicați în procesul de pace, acuzând lipsă de respect față de Kiev. L-a criticat pe vicepreședintele JD Vance pentru că a lăudat suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina, susținând că poziția avantajează Rusia și slăbește SUA. Un oficial ucrainean a explicat de ce Kievul a evitat să comenteze public după împușcăturile de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, invocând lipsa unor reacții similare din partea americană atunci când Ucraina este supusă atacurilor masive. „Este o lipsă de respect să mergi la Moscova și nu la Kiev, este pur și simplu o lipsă de respect”, a declarat Zelenski pe 20 aprilie. Oficialii ucraineni susțin, însă, că nu ar fi vorba despre o strategie deliberată de confruntare, ci despre adaptarea mesajelor la o relație care „s-a schimbat”. Războiul cu Iranul a scos Ucraina de pe agenda Washingtonului, susține analiza Kyiv Independent arată că Zelenski a fost printre primii lideri care au susținut public campania americană și israeliană împotriva Iranului, argumentând că Teheranul este implicat de mult timp în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Regimul iranian a adus atâta rău Ucrainei”, a spus Zelenski. Kievul ar fi sperat că acest sprijin va consolida relevanța strategică a Ucrainei pentru Trump. În schimb, SUA ar fi devenit „și mai ostile” față de Kiev, iar Ucraina ar fi fost „efectiv scoasă de pe agenda de lucru” pe măsură ce Washingtonul s-a concentrat pe gestionarea escaladării. Armamentul: de la ajutor direct la vânzări, cu blocaje pe Patriot Pe dimensiunea operațională, cooperarea militară este descrisă ca o sursă de „anxietate tăcută”. Spre deosebire de administrația Biden, Casa Albă a lui Trump s-a abținut de la acordarea de ajutor militar direct, iar asistența ar veni tot mai mult prin vânzări de arme și mecanisme de achiziție care implică aliații NATO. Unele rapoarte au sugerat că Washingtonul ar folosi livrările către Ucraina ca pârghie în negocieri mai ample cu guvernele europene; un oficial al Apărării din SUA a respins această idee, potrivit analizei. În Europa, frustrarea ar crește, iar o sursă familiarizată cu discuțiile a spus că acest lucru afectează direct capacitatea Ucrainei de a obține armele de care are nevoie „urgent”, inclusiv rachete pentru sistemele Patriot. „Este foarte greu să canalizăm acești bani chiar și pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele Patriot”, a spus sursa citată. Analiza mai notează că penuria a devenit atât de gravă încât Zelenski i-a cerut comandantului Forțelor Aeriene să contacteze direct partenerii care promiseseră anterior rachete Patriot și alte sisteme de apărare aeriană. Ce urmează: relație mai tranzacțională și reacții publice mai dure Un semnal al schimbării este și reacția publică a ambasadoarei Ucrainei în SUA, Olha Stefanișina, care a criticat derogarea privind petrolul rusesc și a cerut reinstituirea sancțiunilor, potrivit analizei. Pentru Kiev, „problema mai profundă” nu ar fi petrolul în sine, ci încrederea – iar odată erodată, spațiul pentru compromisuri discrete se îngustează, cu efecte directe asupra sancțiunilor și a livrărilor de armament. [...]
Ucraina își întărește vigilența la granița cu Belarus după ce a detectat „activitate neobișnuită” pe partea belarusă, iar președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Kievul va reacționa „dacă este necesar”, potrivit Digi24 . Mesajul indică o preocupare operațională imediată: menținerea controlului pe un front secundar, în condițiile în care războiul cu Rusia continuă. Zelenski a spus în discursul său zilnic că „ieri (vineri – n.r.) a existat activitate mai degrabă neobișnuită de-a lungul frontierei Ucraina–Belarus, de partea belarusă”, fără să ofere detalii despre natura acesteia. El a adăugat că autoritățile ucrainene „monitorizează îndeaproape situația” și că „vom răspunde dacă este necesar”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, singurul element confirmat public este semnalarea unei activități considerate neobișnuite de către președintele ucrainean. Nu există, în material, date despre: tipul activității (militară, logistică, de frontieră); amploarea sau localizarea exactă; măsuri concrete luate de Ucraina ca răspuns. Forțele aeriene ucrainene și poliția de frontieră nu au răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters, citată de Agerpres. De ce contează operațional În ultimele săptămâni, Zelenski a îndemnat Minsk să nu se mai implice în războiul declanșat de Rusia. În acest context, orice semnal de „activitate neobișnuită” la granița cu Belarus poate obliga Ucraina să aloce atenție și resurse de supraveghere pe această frontieră, pentru a preveni surprize tactice și a limita riscurile de escaladare. În lipsa unor detalii suplimentare, rămâne de urmărit dacă autoritățile ucrainene vor furniza clarificări sau dacă vor apărea confirmări independente privind natura activității semnalate. [...]
Washingtonul amână relansarea negocierilor de pace pentru Ucraina , pe fondul temerilor că o nouă rundă de diplomație nu ar aduce rezultate și al mutării atenției SUA către războiul cu Iranul, în condițiile în care emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner , nu se grăbesc să ajungă la Kiev, potrivit Digi24 , care citează Kyiv Independent. Ezitarea vine după luni de discuții interne despre o posibilă vizită care ar fi fost prima deplasare a celor doi emisari în Ucraina, deși ambii au mers în repetate rânduri la Moscova pentru întâlniri cu Vladimir Putin. Un înalt oficial ucrainean citat de publicația ucraineană spune că au existat promisiuni repetate privind o vizită la Kiev, fără ca acestea să fie respectate. Președintele Volodimir Zelenski a criticat public această abordare, considerând că vizitele repetate în Rusia, fără o deplasare similară în Ucraina, transmit un semnal politic negativ. „Este lipsit de respect să vii la Moscova și nu și la Kiev, este pur și simplu lipsit de respect.” De ce contează: fără vizită la Kiev, formatul trilateral rămâne blocat Potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile, vizita ar fi trebuit să funcționeze ca un „declanșator” pentru reluarea diplomației trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, într-un moment în care discuțiile sunt practic stagnante. Negocierile ar fi fost înghețate de peste două luni, iar atenția Washingtonului s-a mutat către conflictul cu Iranul și eforturile diplomatice asociate. Ultima rundă de discuții trilaterale a avut loc pe 16 februarie, iar o întâlnire planificată pentru finalul aceleiași luni a fost amânată cu puțin timp înainte de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, mai notează materialul citat. Obstacolele invocate: agenda SUA, logistica și lipsa „substanței” în negocieri Două surse citate spun că planul inițial era ca Witkoff și Kushner să meargă mai întâi la Kiev, să se întâlnească cu Zelenski și abia apoi să se deplaseze la Moscova pentru discuții cu Putin. Între timp, mai mulți factori complică o astfel de vizită: prioritizarea negocierilor SUA–Iran , care domină agenda de politică externă a Washingtonului; logistica deplasărilor în Ucraina , în condițiile în care spațiul aerian este închis, iar trenul rămâne ruta viabilă către Kiev; o sursă citată afirmă că „este dificil pentru Witkoff”; impasul de fond privind teritoriul , care face ca o vizită să riște să fie mai degrabă simbolică decât utilă. În centrul blocajului rămâne disputa asupra Donbasului: Rusia ar cere retragerea forțelor ucrainene din părțile controlate de Ucraina din regiune ca precondiție pentru un acord, cerere respinsă de Kiev, care susține că înghețarea actualei linii a frontului este singura bază realistă pentru un armistițiu. Un oficial ucrainean citat afirmă că „nu există încă substanță”, iar un oficial american a declarat pentru Kyiv Independent că vizita rămâne în discuție, dar „nu a fost încă confirmată”. Ce urmează Deși dialogul Kiev–Washington continuă „prin mai multe canale”, Ucraina caută „noi formate” pentru a revitaliza relația cu SUA, în contextul în care, potrivit unui oficial ucrainean citat, situația din SUA „nu este potrivită” pentru o astfel de vizită, tocmai din cauza războiului din Iran. Vizita emisarilor rămâne, așadar, incertă. [...]
Escaladarea retoricii dintre Washington și Havana riscă să se traducă în noi restricții economice și presiuni asupra fluxurilor energetice către Cuba , după ce președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a cerut comunității internaționale să reacționeze la amenințările lui Donald Trump privind o posibilă intervenție militară, potrivit HotNews . Díaz-Canel a spus că amenințările de „agresiune militară” au ajuns la „un nivel periculos și fără precedent” și a cerut comunității internaționale „să ia notă” și să decidă, „alături de poporul SUA”, dacă va permite ca „un act criminal atât de radical să fie comis”. Reacția a venit după ce Trump a reiterat, vineri, într-o alocuțiune în Florida, că SUA ar putea „prelua controlul” Cubei, sugerând inclusiv că un portavion american s-ar putea opri acolo „pe drumul de întoarcere din Iran”. Sancțiuni mai dure și efecte directe asupra economiei Cubei Declarațiile lui Trump au fost făcute la câteva ore după semnarea unui decret prezidențial care înăsprește sancțiunile americane împotriva guvernului de la Havana și a entităților care colaborează cu acesta. În paralel, președintele american aplică „o politică de presiune maximă” împotriva Cubei „de la începutul anului”, considerând că insula reprezintă „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a SUA. Pe lângă embargoul american în vigoare din 1962, Washingtonul impune din ianuarie și o „blocadă petrolieră” a insulei, permițând trecerea unui singur petrolier rusesc — o măsură cu impact potențial imediat asupra alimentării cu energie și, implicit, asupra activității economice. Mesajul Havanei: miza politică internă din Florida Președintele cubanez a susținut că o intervenție militară americană ar urmări în primul rând „satisfacerea” intereselor comunității de exilați cubanezi din Florida, descrisă drept „un grup restrâns dar bogat și influent, animat de o dorință de revanșă și de dominație”. În același timp, Díaz-Canel a transmis că „niciun agresor, oricât de puternic ar fi el, nu va avea parte de predarea Cubei”. Context: mobilizare publică la Havana Înaintea acestui schimb de declarații, la Havana a avut loc vineri, de 1 Mai, o defilare în fața ambasadei SUA, organizată pentru a denunța amenințările de agresiune americană. La eveniment au participat Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, și președintele cubanez. [...]
Deficitul comercial al UE cu China a urcat în 2025 spre 360 mld. euro, iar presiunea se mută dinspre bunuri ieftine spre industrii strategice , cu efecte directe și pentru economii precum România, potrivit unei analize Economedia , care citează Mediafax. În 2025, Uniunea Europeană a exportat către China bunuri de 199,6 miliarde de euro și a importat de 559,4 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit de aproape 360 de miliarde de euro. În același timp, exporturile europene au scăzut, iar importurile au continuat să crească, pe fondul unei competiții tot mai dure în sectoare cu valoare adăugată ridicată. „Al doilea șoc chinezesc”: competiție în industrii cu valoare adăugată Analiza descrie ceea ce economiștii numesc „al doilea șoc chinezesc”: dacă în anii 2000 impactul s-a văzut mai ales în bunuri de larg consum, noul val lovește direct zonele pe care Europa își sprijină competitivitatea industrială. Sunt vizate, între altele: automobile și lanțurile aferente de furnizori; baterii și tehnologii pentru vehicule electrice; panouri solare și componente pentru energie eoliană; echipamente electrice și alte tehnologii verzi. În tranziția energetică, China este prezentată nu doar ca furnizor cu prețuri mici, ci ca lider global în capacități de producție pentru tehnologii-cheie, ceea ce ridică un risc dublu pentru UE: dependență mai mare de tehnologiile chineze și pierderea competitivității în domenii strategice. Industria auto, exemplul cel mai vizibil al schimbării Industria auto este indicată ca un caz-școală: producătorii europeni pierd teren în China, în timp ce companii chineze precum BYD, Geely sau SAIC Motor își extind rapid prezența în Europa. Pentru economii mari din UE, presiunea este descrisă ca fiind sistemică, cu efecte în lanț asupra furnizorilor, locurilor de muncă și investițiilor. Răspunsul UE: taxe, reguli și o problemă de coerență Comisia Europeană a introdus taxe compensatorii pentru vehiculele electrice chinezești, invocând subvenții neloiale. Totuși, analiza susține că măsurile sunt limitate: producătorii chinezi pot absorbi costurile, își pot ajusta strategiile comerciale sau pot muta producția în Europa, ceea ce reduce eficiența tarifelor în lipsa unei politici industriale coerente la nivelul UE. În paralel, comerțul online este un „front” separat: platforme precum Temu sau Shein accelerează intrarea produselor ieftine în UE, beneficiind de reguli favorabile pentru colete mici. UE și statele membre au început să introducă taxe și reguli suplimentare, dar acestea au mai degrabă rol de temperare, fără să rezolve problema de fond a competitivității. România: deficit în creștere și importuri pe segmente unde ar putea apărea producție locală Pentru România, efectele sunt vizibile în comerțul exterior: importurile din China au crescut puternic, exporturile rămân reduse, iar deficitul comercial este semnificativ. Dezechilibrul este descris și ca problemă de structură, deoarece importurile sunt dominate de echipamente electrice, electronice și industriale – segmente în care economia românească ar putea, teoretic, să dezvolte capacități locale. Pe partea de retail, platformele chineze de e-commerce pun presiune pe comercianții locali, care operează cu costuri și reguli mai stricte. Semnalul de alarmă din Germania și miza următoarei etape Analiza indică Germania drept „lecție” pentru restul Europei: modelul bazat pe exporturi industriale și acces la piața chineză este sub presiune, inclusiv pe fondul costurilor energetice ridicate și al competiției directe din partea companiilor chineze. Concluzia este că UE își extinde setul de instrumente (controale asupra investițiilor, reguli privind subvențiile străine, inițiative pentru producția locală), dar rămâne vulnerabilă din cauza unei reacții fragmentate între statele membre. [...]
Retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania riscă să adâncească incertitudinea de securitate în Europa , într-un moment în care relația transatlantică este deja tensionată de decizii comerciale ale Washingtonului, potrivit Stirile Pro TV . Premierul Poloniei, Donald Tusk , avertizează că pericolul major nu vine din exterior, ci din „dezintegrarea” alianței. Tusk a reacționat sâmbătă, după anunțul Pentagonului privind retragerea din Germania, spunând că principala amenințare pentru comunitatea transatlantică este erodarea internă a coeziunii. „Cea mai mare ameninţare pentru comunitatea transatlantică nu sunt duşmanii săi externi, ci dezintegrarea în curs a Alianţei noastre. Trebuie să facem cu toţii tot ce este necesar pentru a inversa acest trend dezastruos.” Calendarul retragerii și dimensiunea prezenței SUA în Germania Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, a relatat sâmbătă dpa. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat pentru agenția de presă germană că retragerea ar urma să se încheie în următoarele șase până la 12 luni. Germania găzduiește aproximativ 35.000 de militari americani în serviciu activ, cel mai mare contingent american din Europa, conform informațiilor din articol. Context: tensiuni comerciale și revenirea la nivelurile de dinainte de 2022 Planurile Pentagonului vin după o altă decizie a SUA care a iritat Berlinul în același weekend: Donald Trump a anunțat că va crește taxele vamale pentru importurile auto din Uniunea Europeană cu 25%, acuzând UE că nu respectă acordul comercial, notează Reuters, citată de Știrile Pro TV. Publicația menționează că măsura „amenință să coste economia Germaniei miliarde de euro”, fără a oferi o estimare numerică. În paralel, un oficial citat în articol afirmă că reducerea va readuce numărul militarilor americani din Europa la nivelurile de dinainte de 2022, înainte ca invazia Rusiei în Ucraina să ducă la creșterea efectivelor, decisă de președintele de atunci, Joe Biden. De ce contează Mesajul lui Tusk pune accent pe riscul ca decizii succesive ale Washingtonului — militare și comerciale — să slăbească încrederea și coordonarea în cadrul alianței transatlantice. În lipsa altor detalii în sursă despre redistribuirea trupelor sau despre măsuri compensatorii, rămâne de urmărit cum va fi implementată retragerea în intervalul de șase până la 12 luni indicat de Pentagon. [...]
