Știri
Știri din categoria Externe
Franța pregătește înăsprirea sancțiunilor pentru rave-urile neautorizate, după un „teknival” organizat pe un poligon de tragere al Armatei Franceze, unde autoritățile au invocat inclusiv riscul exploziei munițiilor neexplodate, relatează Mediafax.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, s-a deplasat duminică în zonă și a survolat locul cu un elicopter al jandarmeriei naționale, după ce evenimentul s-a desfășurat de vineri până duminică, în apropierea orașului său natal. Potrivit Euronews, la petrecerea gratuită au participat între 14.000 și 17.000 de persoane.
Nuñez a condamnat „neglijența” participanților care „invadează” poligonul și a spus că demersurile organizatorilor întăresc hotărârea guvernului de a acționa mai dur împotriva acestor evenimente, pe care le-a descris drept „sălbatice”.
„De acum înainte, organizarea unei petreceri rave va constitui o infracțiune penală pedepsită cu doi ani de închisoare și o amendă de 30.000 de euro (aprox. 150.000 lei)”
Ministrul a adăugat că ar urma să fie introdusă și infracțiunea de participare la astfel de evenimente. Totodată, a anunțat că guvernul va continua să promoveze proiectul de lege „Ripost”, aprobat de Consiliul de Miniștri la finalul lunii martie, care prevede sancțiuni mai severe pentru petrecerile neautorizate.
În timpul plecării participanților, ministrul a avertizat că cei care părăsesc evenimentul vor fi amendați pentru două încălcări: intrarea pe proprietate militară și nerespectarea ordinului prefectului.
Autoritățile au desfășurat o operațiune de securitate, iar peste 600 de jandarmi au rămas mobilizați în jurul evenimentului. Conform unui raport provizoriu citat în material, 33 de persoane au primit îngrijiri medicale, dintre care 12 au fost transportate la spital, „parțial din cauza consumului de droguri”.
Separat, forțele de securitate au avertizat asupra riscurilor „pirotehnice” din cauza posibilei prezențe a muniției neexplodate pe poligon, folosit până de curând pentru testarea sistemului de artilerie Caesar. Prefectura a raportat găsirea unui obuz lângă un drum local, iar o a doua muniție descoperită ulterior era „în curs de gestionare”, potrivit ministrului.
Recomandate
Cursa pentru Jocurile Olimpice de vară 2036 intră într-o fază de selecție cu mize financiare ridicate , după ce șapte țări și-au anunțat interesul, iar Comitetul Internațional Olimpic (CIO) urmează să restrângă lista candidaților în 2027, potrivit Focus . Pentru München , proiectul vine cu o estimare de cost de circa 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei), din care jumătate ar urma să fie acoperită în principal din vânzarea de bilete. CIO a indicat drept candidați, pe lângă Germania (cu München), Qatar, India, Coreea de Sud, Ungaria, Turcia și Africa de Sud. Până la finalul lunii octombrie, alți potențiali organizatori își mai pot exprima interesul, după care lista pentru 2036 se închide definitiv. Calendarul CIO: prima triere în martie 2027, decizia finală în 2029 Următorul pas în procedură este în martie anul viitor, când CIO decide cine intră în a doua fază a procesului, numită „dialog strategic” (o etapă de evaluare și discuții aprofundate cu candidații). În noiembrie, toți cei interesați ar urma să își prezinte planurile în fața comisiei de selecție a CIO. Atribuirea Jocurilor Olimpice și Paralimpice 2036 este programată pentru o Adunare Generală la mijlocul lui 2029. Înainte de asta, CIO vrea să se pună de acord în decembrie 2028 asupra unui „număr selectat” de gazde preferate, care să intre în „dialog țintit”, etapa de final. München: garanții financiare și un proiect de 10 miliarde euro În Germania, München a câștigat competiția internă în fața proiectului Köln–Rin–Ruhr. Planurile Hamburgului au căzut la un referendum local, iar Berlinul și-a retras candidatura înainte de decizia Confederației Sportive Olimpice Germane (DOSB), după schimbări politice la nivel local. DOSB a depus la CIO o candidatură germană valabilă pentru 2036, 2040 sau 2044. Dacă ediția din 2036 ar merge către un candidat din Asia, München ar rămâne automat candidatul Germaniei și pentru 2040 și 2044, cu obiectivul de a prinde o ediție când CIO ar readuce Jocurile în Europa. Pentru a rămâne în cursă, München și DOSB trebuie să prezinte CIO planuri detaliate și garanții financiare, iar preselectarea ar urma să fie finalizată până în martie 2027. Costurile estimate de inițiatorii proiectului sunt de aproximativ 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei), din care 5 miliarde euro (aprox. 25 miliarde lei) pentru organizare ar urma să fie acoperite în principal din încasări din bilete; restul ar reveni proiectelor de infrastructură. Concurența: riscuri geopolitice și semne de întrebare privind finanțarea În evaluarea candidaturilor, apar și vulnerabilități. Qatar a fost considerat mult timp un candidat puternic, însă războiul cu Iranul face regiunea „o alegere posibil riscantă”, potrivit sursei. În cazul Indiei, planurile legate de orașul Ahmedabad au fost însoțite recent de îndoieli privind finanțarea și capacitatea de implementare până în 2036. În Europa, Istanbul are deja mai multe tentative eșuate de a găzdui Jocurile. Ungaria (cu Budapesta) și-a exprimat interesul de mai mult timp, dar demersurile au fost mai puțin vizibile în ultima perioadă. Madrid este menționat ca posibil candidat, însă nu apare deocamdată pe lista CIO. [...]
Atacurile rusești au vizat sectorul energetic al Ucrainei , într-o noapte de bombardamente care s-a soldat cu 11 morți și peste 30 de răniți, potrivit news.ro . Președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile au fost „dureros și demonstrativ” calibrate, în ziua în care Vladimir Putin împlinește 74 de ani, și a reluat apelul pentru întărirea apărării antiaeriene, în special cu rachete pentru sistemele Patriot . Ținte multiple, cu infrastructura energetică între obiectivele-cheie Zelenski a afirmat că infrastructura din Kiev și din 12 regiuni a fost ținta atacurilor din cursul nopții, iar una dintre țintele-cheie a fost sectorul energetic ucrainean. Șeful statului a descris atacul drept „unul dintre cele mai josnice”, fără să ofere detalii suplimentare despre această caracterizare. Bilanțul victimelor și pagubele raportate Cele mai grave consecințe au fost raportate în mai multe orașe: Priluki (regiunea Cernihiv): un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost distrus; până la momentul declarației lui Zelenski, cinci persoane au murit și 26 au fost rănite , inclusiv cinci copii . Președintele ucrainean a avertizat că este posibil să mai fie oameni sub dărâmături. Dnipro: avariate cinci blocuri în urma atacurilor cu rachete. Kremenciuc: avariate patru blocuri ; două persoane au murit și opt au fost rănite . Zaporojie: un bloc a fost avariat de o dronă. Kiev: două persoane au fost ucise . Oleksandria: două persoane au murit . Ce tip de armament a fost folosit și limita apărării antiaeriene Potrivit lui Zelenski, Rusia a folosit 70 de rachete , „multe dintre ele balistice”, precum și drone de tip „Shahed”. Liderul ucrainean a spus că apărarea aeriană a reușit să doboare doar o parte dintre ținte și a indicat rachetele balistice drept „cea mai mare provocare”. În acest context, Zelenski a reluat apelul pentru sprijin occidental cu muniție pentru sistemele Patriot, pe care le consideră esențiale pentru protejarea spațiului aerian și a populației civile. [...]
Un val de lovituri rusești a forțat Ucraina să introducă întreruperi programate de curent , după ce atacurile au vizat inclusiv infrastructura energetică, pe fondul unei nopți cu victime și pagube în mai multe regiuni, relatează Politico . Atacurile au avut loc miercuri, în aceeași zi în care președintele rus Vladimir Putin își sărbătorește împlinirea a 74 de ani. Potrivit președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , una dintre cele mai lovite zone a fost Pryluky (regiunea Cernihiv), unde ar fi fost distrus un bloc de locuințe, existând posibilitatea ca persoane să fie încă prinse sub dărâmături. Bilanțul prezentat în material indică cel puțin 12 morți și peste 40 de răniți la nivel național. Zelenski a spus că în Pryluky au murit cinci persoane și 26 au fost rănite, inclusiv cinci copii. În Kiev, autoritățile locale au raportat distrugeri și doi morți; au fost semnalate pagube și în Dnipro, Kremenciuk, Zaporijjea și în alte regiuni. Ținta: energia, efect imediat în rețea Zelenski a afirmat că sistemul energetic al Ucrainei a fost una dintre țintele-cheie ale atacului. Ministerul Energiei a anunțat că a fost nevoit să programeze întreruperi de curent în unele părți ale țării pentru a economisi energie, iar locuitori din cel puțin cinci regiuni erau încă fără electricitate miercuri dimineață. Apărarea antiaeriană, sub presiune Forțele aeriene ucrainene au raportat că au doborât „majoritatea” celor 130 de drone și rachete de croazieră, dar doar cinci din aproximativ 20 de rachete balistice. Un proiectil a căzut într-un cartier rezidențial dens populat din Kiev, fără să detoneze, potrivit relatării. În acest context, Zelenski a descris atacul drept unul dintre „cele mai josnice” și a indicat că rachetele balistice rămân „cea mai mare provocare”, insistând asupra nevoii de pachete de apărare antiaeriană. Schimb de lovituri și pe teritoriul Rusiei În ultimele 24 de ore, Ucraina ar fi incendiat un petrolier rusesc în Marea Neagră și ar fi lovit două facilități petroliere și un poligon de instruire militară în regiunile Perm, Samara și Astrahan. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 311 drone deasupra a 16 regiuni ruse și a Mării Negre. Pentru Ucraina, miza imediată a acestui tip de atac rămâne funcționarea rețelei electrice și capacitatea de a limita întreruperile, într-un moment în care apărarea antiaeriană pare mai puțin eficientă împotriva rachetelor balistice, conform datelor citate în material. [...]
Negocierile pentru un acord comercial India–SUA au ajuns la un „platou”, iar spațiul pentru compromis s-a îngustat după ce Washingtonul a creat cadrul legal pentru tarife de până la 100% împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc , potrivit Reuters . Mesajul vine de la ministrul indian de finanțe, Nirmala Sitharaman , și indică o blocare pe subiecte sensibile, inclusiv accesul pe piețe. Sitharaman a spus că discuțiile au ajuns într-un punct dincolo de care concesiile suplimentare ar fi „foarte, foarte dificile” pentru ambele părți, deși negocierile continuă. Este cea mai fermă recunoaștere publică, la New Delhi, că tratativele pentru acordul urmărit din februarie 2025 s-au împotmolit. Tarifele legate de petrolul rusesc reduc marja de negociere Potrivit relatării, perspectiva unui compromis final s-a deteriorat după ce președintele american Donald Trump a promulgat o lege care îi dă autoritatea să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără cantități semnificative de petrol rusesc, inclusiv India și China. India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, se numără printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, achiziții considerate un sprijin pentru Moscova în contextul sancțiunilor occidentale introduse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Reuters notează că noile posibile tarife pun guvernul Modi într-o dilemă: reducerea importurilor din Rusia ar putea împinge în sus prețurile la combustibili sau ar putea pune presiune pe finanțele publice, în timp ce menținerea achizițiilor ar putea lovi exporturile către cea mai mare piață a Indiei. India a avertizat deja că măsurile americane ar putea afecta relațiile bilaterale. Dezechilibrul comercial și semnalul din SUA: acordul „nu e iminent” Săptămâna trecută, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat că un acord nu este iminent, după o întâlnire cu ministrul indian al comerțului, Piyush Goyal, în Statele Unite. Sitharaman a mai afirmat că balanța comercială este în favoarea Indiei, iar deficitul este de partea Washingtonului, sugerând că SUA vor să reducă acest dezechilibru. În același timp, datele oficiale indiene citate de Reuters arată că SUA rămâne principala destinație de export pentru India: livrările de bunuri au urcat la 42,79 miliarde de dolari (aprox. 192,6 miliarde lei) în perioada aprilie–august, de la 40,39 miliarde de dolari (aprox. 181,8 miliarde lei) cu un an înainte. De ce contează Blocajul din negocieri crește riscul ca relația comercială India–SUA să fie influențată mai mult de instrumente tarifare decât de un acord negociat, într-un moment în care India este expusă direct la eventuale măsuri americane legate de importurile de petrol rusesc. Pentru companii, miza se traduce în incertitudine privind accesul pe piață și condițiile de export către SUA, cea mai importantă destinație pentru bunurile indiene. [...]
UE își condiționează sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană de reforme, iar o misiune de observare a alegerilor devine un test de credibilitate : Uniunea Europeană este pregătită să trimită o misiune de observare la alegerile legislative palestiniene programate pentru 28 noiembrie 2026, potrivit Agerpres , care citează o declarație a șefei diplomației UE, Kaja Kallas . Kallas a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că „palestinienii au dreptul să își aleagă reprezentanții în alegeri credibile, incluzive și transparente”. Ea a adăugat că, după aproape 20 de ani fără alegeri legislative, scrutinul ar putea oferi „ocazia mult așteptată de a reînnoi legitimitatea instituțiilor palestiniene”. Miza pentru finanțarea și reformarea Autorității Palestiniene În contextul în care comunitatea internațională susține financiar Autoritatea Națională Palestiniană, organizarea alegerilor este prezentată drept una dintre reformele cerute acesteia. Autoritatea este criticată, potrivit materialului, pentru corupție, paralizie instituțională și erodarea legitimității. Din această perspectivă, o eventuală misiune europeană de observare nu este doar un demers tehnic, ci și un instrument de validare externă a procesului electoral, cu implicații asupra relației dintre Autoritatea Palestiniană și finanțatorii săi. Calendar electoral și riscul de amânare Alegerile legislative sunt programate pentru 28 noiembrie 2026, înaintea unui scrutin prezidențial așteptat în primul trimestru din 2027. Totuși, comunitatea internațională se teme de o amânare, în special din cauza dificultăților logistice, notează Agerpres. Președintele palestinian Mahmoud Abbas a stabilit data alegerilor legislative, care, dacă vor avea loc, ar fi primul vot de acest tip în teritoriile palestiniene din ultimele două decenii. Context: ultimul scrutin legislativ, în 2006 Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2006, când Hamas a câștigat scrutinul, învingând Fatah, partidul lui Mahmoud Abbas, care dominase politica palestiniană până atunci. [...]
Lituania se oferă să plătească pentru o bază militară permanentă a SUA , într-o încercare de a transforma actuala prezență americană prin rotație într-un angajament pe termen lung, cu implicații directe de buget și infrastructură pentru statul baltic, potrivit Mediafax . Premierul Mindaugas Sinkevicius a declarat că Vilnius este pregătit să suporte costurile înființării unei baze permanente, dacă Washingtonul acceptă propunerea. Mesajul vine după ce președintele american Donald Trump a spus că va analiza solicitarea Lituaniei. „Sunt prietenii mei, sunt oameni grozavi, așa că vom analiza cu siguranță”, a declarat Trump. Ce ar însemna financiar și operațional propunerea Șeful guvernului lituanian a transmis că autoritățile sunt gata să acopere costurile necesare „în cazul în care Statele Unite vor lua decizia politică de a staționa permanent militari în țară”. În material nu sunt menționate sume sau un calendar, dar miza este trecerea de la rotații periodice la o prezență stabilă, care ar presupune condiții legate de infrastructură și finanțare. Sinkevicius a precizat că a discutat ideea luna trecută, la Vilnius, cu John Coale, emisar al lui Donald Trump. Context: prezență americană deja existentă, dar nepermanentă Lituania, stat membru UE și NATO , se află la granița cu Rusia și Belarus și găzduiește deja militari americani detașați prin rotație, notează Reuters, citată de Mediafax. Statele Unite mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat format din aproape 1.000 de militari, cu schimbări la câteva luni. Premierul lituanian a descris o prezență militară americană permanentă drept o garanție importantă pentru descurajare și securitate, în contextul preocupărilor de securitate ale statelor baltice. [...]
