Știri
Știri din categoria Externe
Avioanele F-16 ale Ucrainei au rămas fără suficiente rachete timp de peste trei săptămâni, potrivit Reuters, după ce livrările de la partenerii externi s-au oprit chiar în perioada în care Rusia își pregătea o campanie aeriană de iarnă de amploare. Trei surse cu acces direct la situație au spus că deficitul a durat de la finalul lui noiembrie până la mijlocul lui decembrie și nu fusese relatat anterior.
Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate structurală: apărarea aeriană a Ucrainei depinde în mare măsură de muniție și sisteme furnizate de aliați occidentali, iar întreruperile de flux se traduc rapid în goluri operaționale. Kievul a reclamat în repetate rânduri lipsa armelor de la începutul războiului la scară largă, însă exemple concrete despre impact sunt, de regulă, ținute confidențiale.
Potrivit surselor, Ucraina ajunsese să aibă doar „câteva” rachete americane AIM-9 „Sidewinder” (rachete aer-aer cu ghidaj în infraroșu) pentru întreaga escadrilă de F-16, iar la un moment dat nu mai avea practic ce să monteze pe avioane. Reuters notează că nu a putut stabili cauza exactă a penuriei și nici dacă întârzierile au ținut de Statele Unite sau de state europene; una dintre surse a spus că partenerii au invocat lipsa stocurilor disponibile, fără a-i numi.
În perioada deficitului, piloții de F-16 au încercat să doboare drone cu tunurile rotative de bord, în misiuni pe timp de zi, deoarece zborurile nocturne erau considerate prea riscante, deși atacurile rusești cu drone au loc frecvent noaptea. O altă soluție de avarie a fost reutilizarea unor rachete care eșuaseră la lansări anterioare, după lucrări de mentenanță, cu rezultate mixte. Sursele au mai spus că Ucraina s-a bazat mult pe variante mai vechi de AIM-9, produse în anii 1970-1980, folosite ca opțiune mai ieftină pentru interceptarea dronelor și rachetelor de croazieră.
Blocajul a fost depășit în decembrie, când Ucraina a primit noi rachete AIM-9 de la parteneri, înaintea unui atac rusesc major, însă țările donatoare nu au fost făcute publice. O a patra sursă a indicat că Germania și Canada au furnizat Sidewinder în ultimele luni și a confirmat că a existat „o mică scădere” a livrărilor, fără explicații. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze livrări specifice, iar Departamentul Apărării din Canada a spus că este în proces de donare a rachetelor AIM-9M-8 din stocurile forțelor armate canadiene.
Dincolo de cazul F-16, Reuters descrie un tablou mai larg al dependenței de muniție occidentală: administrația Trump a înlocuit ajutorul militar direct cu un mecanism prin care SUA vând armament către aliați NATO pentru livrare către Ucraina, prin lista PURL (Prioritised Ukraine Requirements List). Un oficial NATO a declarat că, din vara trecută, acest mecanism ar fi acoperit aproximativ 75% din rachetele pentru bateriile Patriot și 90% din muniția pentru alte sisteme de apărare aeriană, însă Ucraina continuă să aibă dificultăți în a asigura suficiente interceptoare pentru o rețea extinsă, supusă atacurilor cu sute de drone și rachete într-un singur val.
Recomandate
Germania a intrat din nou pe scădere demografică, iar presiunea pe piața muncii crește , după ce migrația nu a mai reușit să compenseze deficitul natural de populație, potrivit Antena 3 . În 2025, populația Germaniei a coborât cu aproximativ 110.000 de persoane (0,13%), până la circa 83,5 milioane de locuitori la final de an. Datele sunt publicate de oficiul federal de statistică Destatis, citat de DW, iar explicația ține de un dezechilibru care se adâncește: mai mulți oameni au murit decât s-au născut, iar imigrația, deși pozitivă, nu a acoperit diferența. Migrația rămâne pozitivă, dar nu mai „închide” deficitul natural Soldul migrației a fost de aproximativ 235.000 de persoane (mai mulți intrați decât plecați), însă a fost depășit de deficitul natural de 352.000 de persoane, adică diferența dintre decese și nașteri. Rezultatul net a fost scăderea populației, prima din ultimii cinci ani. Antena 3 notează că o scădere anuală comparabilă a mai avut loc în 2020, când restricțiile de călătorie din pandemie au redus puternic fluxurile de migrație. În 2025, însă, declinul este pus pe seama unor tendințe demografice de durată, anticipate de specialiști. Natalitatea, la minim istoric; populația aptă de muncă se restrânge Rata natalității a atins în 2025 cel mai scăzut nivel din istoria Germaniei, pe fondul unui climat politic cu dezbateri intense despre migrație, inclusiv promisiuni de înăsprire a politicilor în domeniu în campania electorală a cancelarului Friedrich Merz , potrivit materialului. În paralel, structura pe vârste se deplasează spre segmente mai înaintate: grupa 60–79 de ani a crescut cu aproximativ 358.000 de persoane, pe măsură ce generațiile „baby boom” se apropie de pensionare. În același timp, populația aptă de muncă (20–59 de ani) a scăzut cu circa 409.000 de persoane, un declin de aproape 1% — un semnal relevant pentru companii și pentru finanțarea sistemelor publice, în condițiile în care baza de angajați se reduce. Diferențe regionale: creștere doar în trei orașe-stat Creșteri de populație s-au înregistrat doar în Berlin , Hamburg și Bremen. În rest, declinul a fost mai accentuat în fostele landuri est-germane (aprox. 0,5%), față de circa 0,1% în fostele landuri vest-germane. Autoritățile explică diferența prin structura diferită a populației de imigranți și prin rate de natalitate mai scăzute în est, potrivit articolului. [...]
Aliații europeni din G7 condiționează sprijinul pentru Iran de un acord credibil, pe fondul riscurilor pentru fluxurile de petrol prin Hormuz , potrivit Politico . Mesajul transmis la summitul de la Évian-les-Bains este că Europa ar putea contribui la pașii următori – inclusiv la o operațiune dificilă de deminare a Strâmtorii Hormuz – dar numai dacă administrația Trump poate demonstra că înțelegerea de încetare a războiului este „solidă” și acceptată în regiune. Miza economică: redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz Administrația SUA a pus accent, în discuțiile din această săptămână, pe obținerea cooperării internaționale pentru deminarea strâmtorii, pe unde ar fi trecut aproximativ o cincime din petrolul mondial înainte de izbucnirea războiului. În acest context, Trump a insistat în discuțiile cu liderii G7 asupra „redeschiderii Hormuz” și a necesității de a curăța zona de mine, potrivit unui oficial G7 citat sub protecția anonimatului. Războiul din Orientul Mijlociu a zguduit piețele globale de energie, a perturbat aprovizionarea și a alimentat presiuni inflaționiste, cu efecte resimțite dincolo de regiune. Politico notează că, deși SUA au suportat costuri economice, impactul a fost mai puternic în țările mai dependente de această rută. Chiar și în scenariul unei înțelegeri funcționale, revenirea la operațiuni normale ar putea dura săptămâni, pe măsură ce administrația Trump și partenerii „stabilesc calea de urmat”. Ce oferă europenii și ce condiții pun Liderii europeni au transmis disponibilitate, dar cu rezerve legate de condiții, mandat și calendar: Franța : Emmanuel Macron a spus că ar putea fi pregătit să desfășoare rapid avioane de luptă și fregate, însă o solicitare ar trebui să vină nu doar din partea SUA, ci și din partea Iranului și Omanului . Marea Britanie : un oficial britanic a declarat că Regatul Unit „este pregătit” să trimită capabilități în regiune, fără a detalia condițiile sau un termen. Germania : cancelarul Friedrich Merz a indicat că sprijinul ar veni doar după ce sunt îndeplinite „condițiile necesare” și a afirmat că Germania a trimis deja primele nave pentru deminare în regiune: „Am trimis deja primele nave sau vase de deminare în regiune. Suntem pregătiți.” Italia : Giorgia Meloni a spus, potrivit unui diplomat italian citat anonim, că Italia este dispusă să continue contribuțiile la misiuni care garantează securitatea comerțului, dar a insistat și asupra unor soluții de durată, în special pentru Gaza și Liban , care ar putea deveni obstacole pentru acordul lui Trump cu Iranul. În paralel, Franța și Marea Britanie au susținut planuri pentru o misiune multinațională de protecție a transportului maritim și de sprijin la deminare, iar scafandri militari britanici s-ar fi pregătit pentru operațiuni de curățare a minelor, potrivit publicației. De ce ezită Europa: detaliile acordului nu sunt publice Prudența europenilor este legată de faptul că memorandumul de înțelegere cu Iranul – așteptat să fie semnat vineri, dar încă nepublicat – nu a fost făcut public de Casa Albă, ceea ce complică discuțiile despre contribuții concrete și despre riscul de a fi atrași într-o operațiune fără o bază politică stabilă. Suzanne Maloney, analist pe Orientul Mijlociu și directoare a programului de politică externă al Brookings Institution, a rezumat dilema europenilor: experiența lor în negocierile cu Iranul îi face reticenți să fie „lăsați să țină sacul” dacă acordul se dovedește fragil. Ce urmează: sprijin posibil, dar doar după „dovada” acordului Un oficial de rang înalt din administrația Trump a spus că participarea țărilor G7 ar putea fi „foarte utilă” pentru revenirea rapidă la normal. Totuși, din relatarea Politico reiese că, înainte de orice desfășurări semnificative, europenii vor să vadă termenii reali ai înțelegerii și un cadru de cooperare care să includă actorii regionali relevanți. În lipsa acestor clarificări, disponibilitatea declarată rămâne, deocamdată, mai degrabă un semnal politic decât un angajament operațional ferm, într-un dosar cu efect direct asupra securității transportului maritim și a stabilității pieței petroliere. [...]
Liderii G7 vor să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei , într-o mișcare care poate ridica costurile de finanțare și de operare pentru companiile expuse la piețele și lanțurile de aprovizionare legate de Rusia. La finalul summitului G7 , președintele Franței, Emmanuel Macron , a vorbit despre o „remobilizare” a grupului pentru creșterea presiunii asupra Moscovei, potrivit news.ro . Macron a spus că statele G7 s-au angajat să intensifice presiunile „inclusiv printr-o consolidare a sancțiunilor”, descriind mobilizarea drept „extrem de importantă”. Ce semnal transmite G7 pentru mediul economic Mesajul politic are o componentă de reglementare cu efecte economice: o eventuală întărire a sancțiunilor poate însemna restricții suplimentare pentru tranzacții, finanțare, exporturi și relații comerciale cu entități rusești, cu impact indirect asupra companiilor care operează în jurisdicțiile G7 sau lucrează cu parteneri expuși la Rusia. În același timp, Macron a susținut că, în sprijinul Ucrainei, este „pentru prima oară” când există „o asemenea convergență” în G7 și „concluzii atât de clare”. Poziția față de negocierile de pace Președintele francez a mai afirmat că statele G7 au recunoscut că „nu există nicio voință serioasă a Rusiei” de a face pace, indicând că direcția de politică externă rămâne una de presiune, nu de relaxare a măsurilor. [...]
Un atac cu rachete vizează Kievul în primele ore de joi , iar locuitorii au fost surprinși alergând spre adăposturi după declanșarea alertei aeriene, potrivit Agerpres , care citează relatări ale jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Din teren, jurnaliștii AFP au relatat că, după alertă, au auzit zgomotul unei rachete și două explozii. În același timp, au observat oameni alergând pe stradă în direcția adăposturilor. Informațiile disponibile în acest stadiu sunt limitate la observațiile directe ale echipei AFP; materialul nu oferă detalii despre eventuale victime, pagube sau despre țintele lovite. [...]
Germania condiționează participarea la o misiune navală în Strâmtoarea Hormuz de publicarea acordului SUA–Iran , ceea ce poate întârzia orice decizie europeană privind securizarea unei rute maritime critice pentru transporturile de energie, potrivit Politico . Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a cerut miercuri ca Statele Unite și Iranul să facă publice detaliile înțelegerii de pace, spunând că Berlinul poate lua în calcul o misiune de protejare a Strâmtorii Hormuz doar după ce termenii sunt cunoscuți. SUA și Iranul ar urma să semneze vineri un memorandum de înțelegere pentru încheierea a peste trei luni de conflict în Orientul Mijlociu, însă documentul nu a fost încă publicat. Într-o declarație făcută la Berlin, alături de omologul său polonez Radosław Sikorski, Wadephul a spus că Germania are nevoie de „claritate asupra condițiilor reale” pentru a putea redacta un mandat și că vrea să vadă oficial „cele 14 puncte” prezentate de SUA și Iran, nu doar informații din comunicate. Obstacolul: baza legală și acordul statelor de coastă Wadephul a insistat că, înainte de orice angajament, trebuie lămurit dacă o astfel de misiune este posibilă în zona maritimă vizată, inclusiv prin consimțământul statelor de coastă. El a invocat ambiguități din partea Iranului, inclusiv „cuvinte de respingere”, și a spus că aceste condiții trebuie clarificate. În paralel, guvernul cancelarului Friedrich Merz a repetat că are nevoie de o bază legală solidă pentru o eventuală contribuție. Politico notează că Germania ar urma, în cele din urmă, să participe prin desfășurarea de nave de deminare. Varianta UE: extinderea mandatului Aspides Germania și Polonia au indicat că mandatul misiunii europene Aspides ar putea oferi o bază juridică pentru o prezență în Golful Persic, prin adaptarea lui. Aspides este o operațiune militară a UE lansată în 2024 pentru a răspunde amenințărilor la adresa transportului maritim în Marea Roșie, asociate rebelilor houthi. În forma actuală, mandatul Aspides acoperă Marea Roșie, Golful Aden, Marea Arabiei și Golful Oman, dar nu include Strâmtoarea Hormuz. Liderii UE au respins în martie extinderea mandatului, potrivit aceleiași surse. Sikorski a spus că Polonia ia în calcul, după încheierea operațiunilor militare, crearea unui cadru legal pentru o misiune Aspides, pe care Varșovia ar accepta-o. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este semnarea memorandumului SUA–Iran de vineri și, mai ales, publicarea conținutului acestuia. Până atunci, Berlinul transmite că nu poate avansa spre un mandat și o decizie de participare, iar discuția se mută pe terenul UE: dacă și cum ar putea fi modificat mandatul Aspides pentru a acoperi și Hormuz. [...]
Ucraina pregătește înăsprirea legislației pentru dezertare , după ce peste 200.000 de militari sunt căutați de autorități ca „absenți fără permisiune”, într-un context în care cadrul actual este considerat ineficient, potrivit Mediafax . Militarii vizați sunt încadrați la „ AWOL ” („absenți fără permisiune”), conform Live Ukraine, iar Ministerul Apărării pregătește un proiect de lege pentru a întări controlul. Informația a fost prezentată de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , într-un interviu, în care a susținut că legislația actuală este ineficientă și că aproape nu există sentințe judecătorești împotriva dezertorilor. Ce schimbare legislativă este anunțată Noua lege urmărește să modifice modul în care sunt tratați militarii care lipsesc fără permisiune, însă detaliile nu au fost făcute publice. Din informațiile disponibile, prevederile ar urma să se aplice doar celor care au fost „absenți fără permisiune” după 12 iunie 2026. Separat, pentru cei care au lipsit fără permisiune înainte de 12 iunie, există un sistem de întoarcere fără pedepse, intrat recent în vigoare și valabil până pe 20 septembrie. Potrivit datelor citate, primii 200 de militari au depus deja rapoarte, iar 51 dintre acestea au fost aprobate. Măsuri operaționale în paralel: demobilizare parțială din toamnă Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat și o demobilizare parțială, care ar urma să înceapă la toamnă. Măsura se va aplica personalului militar care a fost pe front începând din 2022. [...]
