Știri
Știri din categoria Externe
Avioanele F-16 ale Ucrainei au rămas fără suficiente rachete timp de peste trei săptămâni, potrivit Reuters, după ce livrările de la partenerii externi s-au oprit chiar în perioada în care Rusia își pregătea o campanie aeriană de iarnă de amploare. Trei surse cu acces direct la situație au spus că deficitul a durat de la finalul lui noiembrie până la mijlocul lui decembrie și nu fusese relatat anterior.
Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate structurală: apărarea aeriană a Ucrainei depinde în mare măsură de muniție și sisteme furnizate de aliați occidentali, iar întreruperile de flux se traduc rapid în goluri operaționale. Kievul a reclamat în repetate rânduri lipsa armelor de la începutul războiului la scară largă, însă exemple concrete despre impact sunt, de regulă, ținute confidențiale.
Potrivit surselor, Ucraina ajunsese să aibă doar „câteva” rachete americane AIM-9 „Sidewinder” (rachete aer-aer cu ghidaj în infraroșu) pentru întreaga escadrilă de F-16, iar la un moment dat nu mai avea practic ce să monteze pe avioane. Reuters notează că nu a putut stabili cauza exactă a penuriei și nici dacă întârzierile au ținut de Statele Unite sau de state europene; una dintre surse a spus că partenerii au invocat lipsa stocurilor disponibile, fără a-i numi.
În perioada deficitului, piloții de F-16 au încercat să doboare drone cu tunurile rotative de bord, în misiuni pe timp de zi, deoarece zborurile nocturne erau considerate prea riscante, deși atacurile rusești cu drone au loc frecvent noaptea. O altă soluție de avarie a fost reutilizarea unor rachete care eșuaseră la lansări anterioare, după lucrări de mentenanță, cu rezultate mixte. Sursele au mai spus că Ucraina s-a bazat mult pe variante mai vechi de AIM-9, produse în anii 1970-1980, folosite ca opțiune mai ieftină pentru interceptarea dronelor și rachetelor de croazieră.
Blocajul a fost depășit în decembrie, când Ucraina a primit noi rachete AIM-9 de la parteneri, înaintea unui atac rusesc major, însă țările donatoare nu au fost făcute publice. O a patra sursă a indicat că Germania și Canada au furnizat Sidewinder în ultimele luni și a confirmat că a existat „o mică scădere” a livrărilor, fără explicații. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze livrări specifice, iar Departamentul Apărării din Canada a spus că este în proces de donare a rachetelor AIM-9M-8 din stocurile forțelor armate canadiene.
Dincolo de cazul F-16, Reuters descrie un tablou mai larg al dependenței de muniție occidentală: administrația Trump a înlocuit ajutorul militar direct cu un mecanism prin care SUA vând armament către aliați NATO pentru livrare către Ucraina, prin lista PURL (Prioritised Ukraine Requirements List). Un oficial NATO a declarat că, din vara trecută, acest mecanism ar fi acoperit aproximativ 75% din rachetele pentru bateriile Patriot și 90% din muniția pentru alte sisteme de apărare aeriană, însă Ucraina continuă să aibă dificultăți în a asigura suficiente interceptoare pentru o rețea extinsă, supusă atacurilor cu sute de drone și rachete într-un singur val.
Recomandate
Germania încearcă să reducă riscul unei rupturi operaționale în NATO prin reafirmarea cooperării militare cu SUA, în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o posibilă reducere a trupelor americane staționate pe teritoriul german, potrivit Mediafax . Cancelarul Friedrich Merz a susținut, într-un discurs la o școală militară din Munster, că activitatea comună cu Statele Unite și aliații NATO se desfășoară „cot la cot”, „în beneficiul nostru reciproc” și în cadrul „unui parteneriat transatlantic profund”. „Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund.” Merz a mai spus că Berlinul este „în contact strâns și de încredere” cu partenerii, „inclusiv, și în special” cu Washingtonul, fiind citat de Politico. În același mesaj, cancelarul a legat consolidarea capabilităților de apărare ale Germaniei de obiectivul unui „parteneriat transatlantic reînnoit” și de menținerea unei „busole” orientate către „un NATO puternic” și un parteneriat „fiabil”. Miza operațională: prezența americană din Germania Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani, în baze strategice precum baza aeriană Ramstein, descrisă ca având un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale SUA. Pe acest fundal, Donald Trump a transmis miercuri că Statele Unite „analizează și examinează” posibilitatea reducerii efectivelor din Germania și că o decizie va fi luată „foarte curând”. Declarația a venit după ce Merz a afirmat că iranienii sunt mai puternici decât se estima și că SUA nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul. [...]
Dmitri Medvedev contestă public capacitatea SUA de a media conflicte , într-un mesaj care intră în tensiune cu linia oficială a Kremlinului privind rolul Washingtonului în negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a spus că este „puțin probabil” ca Statele Unite să fie un mediator eficient în conflictele internaționale, invocând acțiuni ale SUA pe scena mondială. Declarațiile par să contrazică poziția oficială a Moscovei, care susține că SUA joacă un rol important în căutarea unei soluții de pace între Rusia și Ucraina. „Este greu de crezut că o țară care răpește președinți și declanșează conflicte cu ușurință poate acționa ca mediator eficient în toate situațiile.” Medvedev a făcut afirmația la un forum dedicat educației și a indicat drept exemple „războiul din Iran” și o operațiune a forțelor speciale americane, despre care a spus că a fost ordonată de președintele Donald Trump în ianuarie, pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, și aducerea acestuia în SUA pentru a fi judecat pentru trafic de droguri. În același timp, el a susținut că administrația Trump depune eforturi pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, spre deosebire de cea a fostului președinte Joe Biden. Context: militarizarea Europei și recrutările din Rusia În intervenția sa, Medvedev a mai afirmat că Europa trece printr-un proces de militarizare intens, pe care l-a comparat cu perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Totodată, el a prezentat date despre recrutarea în armata rusă: 450.000 de persoane ar fi semnat contracte pentru a se alătura forțelor armate ruse în 2025; alte 127.000 ar fi semnat contracte „până în prezent” în acest an. Potrivit Reuters, după mobilizarea obligatorie din 2022, considerată nepopulară, Moscova se bazează pe recrutarea de soldați profesioniști, oferind plăți generoase pentru înrolare, în contextul războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Nici Rusia, nici Ucraina nu publică date despre pierderile din conflict. Reuters notează că publicația rusă independentă Mediazona a confirmat cel puțin 213.858 de morți în rândul militarilor ruși până săptămâna trecută, într-un proiect comun cu serviciul rus al BBC. [...]
Convorbirile Trump–Putin ridică semne de întrebare pentru UE, pe fondul incertitudinilor despre Ucraina și postura SUA în Europa , iar Bruxellesul încearcă să limiteze riscul ca deciziile de securitate să fie repoziționate fără coordonare transatlantică, potrivit Agerpres . Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , a declarat joi că discuțiile telefonice dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin „lasă fără răspuns numeroase întrebări”. Kallas a făcut declarațiile la Kuressaare (Estonia), unde participă la reuniunea miniștrilor de externe din țările nordice și baltice (formatul NB8). Contextul imediat este legat de Ucraina: liderul de la Casa Albă a anunțat miercuri că a discutat cu Putin despre o posibilă încetare a focului. Kallas a indicat că nelămuririle sunt amplificate de poziționări publice ale Rusiei în raport cu Iranul. „Evident, când vedem aceste convorbiri între președintele Trump și președintele Putin, atunci întotdeauna, știți, există o mulțime de întrebări fără răspuns, ținând cont că Rusia laudă în mod deschis lupta eroică pe care Iranul o duce împotriva Americii.” Bruxellesul apără prezența militară americană în Europa de Est În paralel, Uniunea Europeană a transmis joi că prezența trupelor americane în Europa de Est este „în interesul” Statelor Unite, ca reacție la declarații ale lui Donald Trump privind o posibilă reducere a forțelor armate în Germania. Anitta Hipper , purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pentru afaceri externe, a susținut că desfășurarea trupelor americane în Europa servește și intereselor SUA în acțiunea lor globală. „Desfășurarea trupelor americane în Europa servește în egală măsură intereselor SUA în cadrul acțiunii lor la scară mondială.” [...]
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un armistițiu de Ziua Victoriei pare legată de securitatea Moscovei și de costurile războiului , într-un moment în care parada de 9 mai se anunță fără tehnică militară grea, pe fondul pierderilor de echipamente și al riscului de atacuri cu drone ucrainene, potrivit Adevărul . Inițiativa a fost discutată în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele SUA, Donald Trump. Conform consilierului de la Kremlin Yuri Ușakov , Putin a inițiat apelul. Ulterior, în Biroul Oval, Trump a spus că cei doi lideri nu mai vorbiseră de ceva timp și a întrebat dacă Putin „a anunțat deja” armistițiul, relatează Kyiv Post . De ce contează: 9 mai, între vulnerabilități militare și presiune diplomatică Pentru prima dată din 2008, parada de Ziua Victoriei ar urma să aibă loc fără echipamente militare grele – tancuri, lansatoare de rachete sau sisteme de artilerie. Oficial, Ministerul rus al Apărării invocă „situația operațională actuală”, însă analiștii citați în material indică două explicații principale: lipsa de echipamente , după „mai bine de patru ani” de lupte intense în Ucraina, care ar fi produs pierderi semnificative în vehicule blindate și artilerie; temeri de securitate , în condițiile în care Moscova rămâne vulnerabilă la atacuri cu drone ucrainene de lungă distanță. În acest context, un armistițiu temporar ar putea reduce riscul unor lovituri asupra capitalei în timpul unuia dintre cele mai importante evenimente simbolice pentru Kremlin. Separat de componenta de securitate, articolul notează și o miză politică: Kremlinul ar folosi propunerea pentru a se prezenta drept deschis negocierilor și pentru a pune presiune diplomatică asupra Kievului, cu riscul de a portretiza Ucraina ca reticentă dacă refuză. Reacția Kievului: cerere de detalii și accent pe un armistițiu mai lung Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a cerut Statelor Unite „detalii” despre condițiile unui armistițiu pe 9 mai și că a instruit reprezentanții Ucrainei să contacteze echipa președintelui american pentru clarificări. „Vom clarifica despre ce este vorba exact – câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai amplu.” Zelenski a reiterat că propunerea Ucrainei vizează un armistițiu pe termen lung, „securitate fiabilă și garantată” și o pace durabilă, menționând că Ucraina este pregătită să lucreze „în orice format demn și eficient”. [...]
Amenințarea lui Donald Trump privind reducerea trupelor SUA din Germania reaprinde riscurile economice locale și pune presiune pe Berlin să-și securizeze rapid „ancora” NATO , în condițiile în care prezența militară americană susține și mii de locuri de muncă și contracte, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru un „parteneriat transatlantic fiabil” și pentru menținerea unei linii bazate pe NATO, fără să răspundă direct amenințărilor președintelui american. Declarațiile au fost făcute la Munster, în vestul Germaniei, în timpul unei vizite la manevre militare. Merz a insistat că armata germană contribuie la construirea unei alianțe „NATO puternice și unite”, inclusiv în „locuri strategice din Germania, alături de Statele Unite”. În paralel, Trump a transmis pe Truth Social că „foarte curând va fi luată o decizie” privind efectivele americane din Germania, după o dispută legată de războiul din Iran. Miza: securitate, dar și locuri de muncă și contracte Germania găzduiește circa 35.000 de soldați americani, iar infrastructura militară americană are o amprentă operațională și economică importantă, inclusiv prin: baza Ramstein , relevantă pentru desfășurările SUA în Orientul Mijlociu; stocarea de arme nucleare la Buchel; Comandamentul SUA pentru Europa și Africa la Stuttgart; poligonul de antrenament de la Grafenwohr (Bavaria); spitalul militar de la Landstuhl. Agerpres notează că, deși prezența americană a fost redusă semnificativ după sfârșitul Războiului Rece, ea rămâne o „piatră de temelie” a politicii de securitate germane, mai ales pe fondul amenințării ruse crescânde după invazia din Ucraina. În același timp, această prezență înseamnă mii de locuri de muncă și contracte pentru o economie germană aflată în dificultate. Contextul politic al disputei Tensiunile au escaladat după ce Merz l-a criticat pe Trump, afirmând că „americanii nu au în mod vizibil nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” principala putere mondială. Trump mai amenințase în 2020, în primul său mandat, cu reducerea efectivelor la 25.000, invocând nivelul cheltuielilor militare ale Germaniei, însă planul nu a fost dus la capăt de administrația Joe Biden după schimbarea de la Casa Albă. [...]
Donald Trump ia în calcul reducerea trupelor SUA din Germania , o mișcare care ar putea schimba rapid configurația operațională a prezenței militare americane în Europa, pe fondul tensiunilor politice dintre Washington și Berlin, potrivit Agerpres . Președintele Statelor Unite a scris pe platforma Truth Social că „Statele Unite studiază și iau în considerare în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania”, adăugând că o decizie va fi luată „foarte curând”. Contextul politic: disputa Trump–Merz, legată de Iran Declarația vine după o serie de critici dure ale lui Trump la adresa cancelarului german Friedrich Merz , în contextul războiului din Iran. Trump l-a acuzat pe Merz, tot pe Truth Social, că „nu știe despre ce vorbește” în legătură cu Iranul. La rândul său, Merz afirmase că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Ce urmează Din informațiile transmise, nu rezultă câte trupe ar putea fi retrase și nici un calendar, dincolo de indicația că decizia ar urma să fie luată „foarte curând”. Agerpres notează că informația este transmisă de AFP și Reuters. [...]
