Știri
Știri din categoria Externe
Peste 50 de localități din Liban au fost evacuate după un ordin al armatei israeliene, iar sute de oameni și-au părăsit casele în grabă, în timp ce explozii puternice au zguduit suburbiile Beirutului, potrivit relatăriim BBC.
Avertismentul transmis de armata israeliană a fost direct: „Pentru siguranța voastră, trebuie să vă evacuați imediat locuințele și să vă deplasați la cel puțin 1.000 de metri distanță, în zone deschise”. Oficialii israelieni au precizat că măsura vizează zonele aflate în apropierea pozițiilor Hezbollah, susținând că prezența civililor în aceste perimetre le pune viața în pericol.
Evacuarea are loc pe fondul intensificării loviturilor aeriene israeliene asupra unor cartiere din sudul Beirutului, inclusiv Dahiyeh, bastion al Hezbollah. Imaginile surprinse luni dimineață arată coloane de mașini blocate în trafic, familii care își încarcă bunurile în grabă și zone rezidențiale cuprinse de fum.
Operațiunile israeliene vin ca răspuns la atacurile cu rachete și drone lansate anterior de Hezbollah asupra nordului Israelului, într-un context regional deja tensionat de confruntarea directă dintre Israel și Iran.
Ordinul de evacuare, care vizează peste 50 de sate și orașe, marchează una dintre cele mai ample mișcări de populație din sudul Libanului din ultimii ani și ridică temeri privind extinderea conflictului pe frontul libanez.
Recomandate
Miniștri israelieni cer extinderea loviturilor asupra Dahiyeh, ceea ce poate ridica miza militară și politică în Liban , în timp ce armata israeliană continuă operațiunile în sudul țării vecine, relatează The Jerusalem Post . Potrivit publicației, mai mulți membri ai guvernului de la Ierusalim au cerut duminică dimineață intensificarea atacurilor împotriva Hezbollah și a cartierului Dahiyeh din Beirut, invocând lansările continue de drone și rachete ale grupării, în pofida unui armistițiu în vigoare între Israel și Liban. Presiune politică pentru „doctrina Dahiyeh” Ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich a descris atacurile Hezbollah asupra soldaților israelieni și comunităților din nord drept un „test” al așa-numitei „ doctrine Dahiyeh ” a premierului Benjamin Netanyahu și a cerut aplicarea ei „cu determinare și forță”, inclusiv prin demolarea unor clădiri în Dahiyeh. Ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a transmis că își va „clarifica” poziția față de Netanyahu privind luptele din Liban și a cerut un răspuns escaladat, formulat în termeni de represalii proporționale pentru fiecare incident. Ministrul pentru Aliyah și Integrare, Ofir Sofer, a susținut la rândul său că „Israel trebuie să atace Dahiyeh”, afirmând că nicio localitate israeliană nu ar trebui să devină o țintă „normalizată” pentru Hezbollah. Context operațional: avans în sudul Libanului și posibile constrângeri diplomatice În același material, The Jerusalem Post notează că postul public israelian KAN News a relatat, citând surse de securitate, că Israelul se pregătește pentru scenariul în care un posibil acord SUA–Iran ar putea genera presiuni pentru oprirea avansului terestru al IDF împotriva Hezbollah în Liban. Conform acestor surse, armata ar lua în calcul limitarea atacurilor mai adânc în Liban pentru a evita afectarea acordului, însă nu ar urma să se retragă din „zona de securitate”. Totodată, tema unei retrageri complete ar urma să fie discutată cu Libanul în cadrul unor discuții la Washington, mai târziu în iunie. KAN News mai susține că Divizia 36 a IDF a continuat să înainteze spre nord, iar unele relatări indică apropierea de orașul Nabatieh, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare independente despre pozițiile exacte sau calendarul operațiunilor. [...]
Loviturile SUA după incidentul din Strâmtoarea Hormuz riscă să se transforme într-un acord rapid cu Iranul, care să calmeze piețele energetice, dar să lase nerezolvată problema nucleară – un rezultat pe care Israelul îl consideră potențial nefavorabil , potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Incidentul care a declanșat escaladarea a fost prăbușirea unui elicopter american Apache în apropierea uneia dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. Doi membri ai echipajului au fost salvați, iar Donald Trump a pus responsabilitatea pe seama Iranului, urmat de lovituri americane asupra Iranului. Publicația notează însă că împrejurările sunt încă investigate și că, inclusiv potrivit versiunii iraniene, nu există certitudine privind intenția din spatele evenimentului – nuanță care contează, deoarece Trump a tratat episodul ca pe un act de război. Miza Washingtonului: presiune militară, dar fără război lung și fără șocuri la pompă Analiza descrie o strategie în care amenințările și loviturile sunt folosite ca pârghie pentru a obține negocieri, fără a împinge situația până la colapsul discuțiilor. Un element central este sensibilitatea politică internă a SUA la prețurile combustibililor, mai ales în apropierea alegerilor de la mijlocul mandatului (midterms), ceea ce face ca orice perturbare în Hormuz să fie resimțită rapid la Washington. Trump a invocat și o dimensiune direct legată de energie și comerț: a susținut că armata americană ar fi ajutat „în secret” la transportul a peste 100 de milioane de barili de petrol prin Hormuz, cu 22 de nave care ar fi navigat noaptea fără lumini, după ce capacitățile radar iraniene ar fi fost afectate. Chiar și „după ce este îndepărtat stratul obișnuit de exagerare”, scrie autoarea, rămâne ideea-cheie că această criză se concentrează în jurul Hormuz – petrol, comerț, prețuri la energie și presiune politică asupra Casei Albe. În paralel cu loviturile, negocierile continuă, cu Qatar în rol de intermediar, într-un format pe care analiza îl descrie ca fiind departe de „diplomația clasică”: între comunicate ale US Central Command , postări pe rețele sociale și contacte în Doha. De ce se teme Israelul: „calm” în Hormuz, dar uraniu rămas în joc Diferența de obiective dintre SUA și Israel devine, în această lectură, structurală: Washingtonul ar putea urmări un acord limitat care să redeschidă fluxurile prin Hormuz și să reducă atacurile, în timp ce Israelul vizează neutralizarea durabilă a amenințării iraniene. Un punct de presiune recent este decizia Consiliului Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA/IAEA), care cere Iranului să raporteze stocul de uraniu îmbogățit și să permită verificări. Rezoluția a trecut cu 21 de voturi pentru, trei împotrivă și 10 abțineri. Potrivit AIEA, Iranul avea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit la 60% înainte de lovituri – „testul critic” pentru Israel, dar care, în logica unui acord rapid dorit de Trump, ar putea ajunge „împins în plan secund”. Analiza sugerează că aici se află tensiunea reală în relația Trump–Netanyahu: SUA pot folosi forța pentru a obține un acord rapid, fără ca acesta să desființeze complet capacitățile care îngrijorează Israelul. În acest context, publicația afirmă că Trump ar fi blocat o lovitură israeliană la Beirut, după avertismente iraniene că operațiunile continue în Liban ar pune în pericol contactele cu Washingtonul, și că i-ar fi cerut premierului israelian „reținere”. Patru scenarii, cu un risc major pentru piețe și pentru regiune Analiza conturează patru evoluții posibile: continuarea loviturilor limitate în paralel cu negocieri intensive (scenariul considerat cel mai probabil); un incident mortal care implică americani (atac asupra unei baze, nave sau personal), ce ar impune un răspuns mult mai amplu; prăbușirea negocierilor și revenirea la un război regional deschis, cu Israel implicat direct; „succesul” prea rapid: un acord care calmează Hormuz, reduce prețurile petrolului și îi oferă lui Trump o victorie politică, dar amână dosarul nuclear. În scenariul unui acord rapid, analiza susține că detaliile tehnice ar decide dacă înțelegerea are substanță sau doar efect de calmare a piețelor: unde este uraniul, cine verifică, când se verifică, ce se întâmplă la refuz, cine reactivează sancțiunile și ce rămâne din arsenalul de rachete al Iranului. Pentru Israel, riscul este să rămână cu un acord „lustruit”, prețuri mai mici la petrol și o capacitate nucleară iraniană care nu a fost pe deplin contabilizată. [...]
Președintele Israelului încearcă să reducă tensiunile cu Trump printr-un mesaj public de susținere pe Iran și Gaza , într-un moment în care relația dintre cei doi a fost recent afectată de disputa privind procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Isaac Herzog i-a transmis duminică președintelui SUA, Donald Trump, urări de „la mulți ani” la împlinirea a 80 de ani, lăudând sprijinul acestuia pentru Israel, poziția față de Iran și implicarea în eforturile de eliberare a ostaticilor din Gaza. Trump s-a născut pe 14 iunie 1946. Mesajul, publicat pe X (fostul Twitter), a inclus mulțumiri pentru ceea ce Herzog a numit leadershipul lui Trump în confruntarea cu „imperiul răului” reprezentat de Iran, precum și pentru angajamentul față de securitatea Israelului. În același mesaj, Herzog a spus că Israelul își va aminti rolul lui Trump în demersurile legate de ostaticii ținuți în Gaza. Context: tensiuni recente pe tema lui Netanyahu Salutul public vine după episoade de tensiune între cei doi lideri, legate de procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu. Publicația notează că Trump i-a cerut în repetate rânduri lui Herzog să îl grațieze pe Netanyahu, iar la un moment dat l-a numit pe președintele israelian „o rușine” și a afirmat că nu se va întâlni cu el până nu acționează. Biroul lui Herzog a răspuns atunci că Israelul este un stat suveran guvernat de statul de drept și că orice decizie privind o grațiere ar fi luată conform legii și fără presiuni externe. Mesaje paralele din partea ambasadorului SUA în Israel În aceeași zi, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a transmis și el lui Trump un mesaj de „HAPPY BIRTHDAY” pe X, urându-i sănătate și „leadership puternic” în continuare, potrivit relatării. [...]
Semnarea acordului SUA–Iran este programată pentru 19 iunie la Geneva , iar vicepreședintele american JD Vance spune că intenționează să fie prezent, potrivit Agerpres . Vance a adăugat că participarea președintelui Donald Trump este „posibilă”. Declarația a fost făcută duminică, într-un interviu pentru Fox News, în care Vance a indicat că se așteaptă să asiste la semnarea acordului „peste câteva zile”, în Elveția. „Am toată intenția de a fi acolo, dar este posibil ca însuși președintele să fie prezent.” Ce urmează și de ce contează Potrivit mediatorului pakistanez citat în material, acordul – care vizează încetarea războiului din Orientul Mijlociu – ar urma să fie semnat oficial la Geneva pe 19 iunie. Prezența la semnare a vicepreședintelui SUA, și posibil a președintelui, ridică nivelul politic al momentului și sugerează o miză majoră pentru implementarea și credibilitatea acordului, în condițiile în care detaliile acestuia nu sunt prezentate în știrea Agerpres. [...]
Tensiunile Trump–Netanyahu riscă să complice calendarul unui acord SUA–Iran , pe care Casa Albă îl consideră esențial pentru oprirea războiului și pentru controlul programului nuclear iranian, potrivit Digi24 . Donald Trump a declarat pentru Axios că înțelegerea dintre Statele Unite și Iran „este încă pe cale să fie încheiată duminică”, deși Israelul a lovit Beirutul, iar Iranul a amenințat cu represalii. Președintele american spune că atacul a „dat totul peste cap” și a amânat semnarea cu „câteva ore”. Atacul asupra Beirutului, factor de risc pentru semnare Escaladarea din Liban a avut loc cu câteva ore înainte ca SUA și Iranul să semneze un acord menit să pună capăt războiului dintre cele două țări. Trump a afirmat că a fost „șocat” când a fost informat de consilierii săi despre atacul israelian și că s-a înfuriat pe premierul Benjamin Netanyahu. „E groaznic — nu-mi venea să cred. Cu o oră înainte să semnăm înțelegerea”. Trump a recunoscut că Hezbollah ar fi atacat primul Israelul, dar a susținut că acel atac nu a produs pagube și nu au existat victime. Miza Washingtonului: control nuclear și inspecții „inopinate” În relatarea citată, Trump a prezentat acordul cu Iranul drept unul „benefic pentru Israel”, pentru că ar urma să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, să impună eliminarea materialului nuclear și să permită inspecții neanunțate la instalațiile nucleare iraniene. Relația cu Netanyahu, un element care poate influența implementarea În același context, Trump a descris direct nemulțumirea față de decizia lui Netanyahu de a lovi Beirutul, sugerând că aceasta a pus în pericol un moment diplomatic sensibil. „De ce a trebuit Bibi să lanseze un atac nenorocit? M-am enervat la culme. I-am spus-o în față. N-are pic de judecată. I-am spus-o clar”. Din informațiile disponibile în material, acordul era programat să fie semnat „peste câteva ore” față de momentul inițial, însă nu sunt oferite detalii suplimentare despre condițiile finale sau despre garanțiile de implementare în cazul unei noi escaladări. [...]
Un conflict juridic între Ucraina și instanțele italiene riscă să blocheze repatrierea a sute de copii evacuați din calea războiului , într-un caz care pune în tensiune dreptul de tutelă recunoscut la Kiev și regulile de protecție a minorilor aplicate în Italia, potrivit Kyiv Post , care citează o relatare CNN. Disputa vizează, în prim-plan, un grup de 25 de minori evacuați dintr-un centru de copii din regiunea Sumî (nordul Ucrainei) în primele săptămâni ale invaziei ruse. Liubov Rudyka, directoarea centrului și tutorele legal al copiilor conform legislației ucrainene, i-a dus la Napoli în vara lui 2022, considerând măsura temporară. La sosire, autoritățile italiene au aplicat legislația internă de protecție a copilului, dezvoltată în contextul crizei migranților din Europa. Conform documentelor juridice citate, instanțele italiene nu au recunoscut tutela stabilită în Ucraina, au încadrat copiii drept „minori neînsoțiți”, le-au acordat statut de refugiat și au numit tutori legali italieni și familii-gazdă. Miza: cine decide „interesul superior al copilului” și dacă repatrierea e posibilă În ultimii patru ani, pe măsură ce autoritățile ucrainene au încercat să organizeze întoarcerea copiilor în zone considerate stabilizate, instanțele pentru minori din Italia au blocat repetat repatrierea, arată materialul. Tensiunile au escaladat în aprilie, când Kievul a aflat că un băiat ucrainean de 15 ani, Sasha, a fost adoptat legal de familia italiană care îl găzduia, deși avea mamă biologică în Ucraina care cerea întoarcerea lui. Dmytro Lubineț, ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, a acuzat Roma că exclude intenționat autoritățile ucrainene din verificările de bunăstare și din procedurile legale. „Atitudinea [Italiei] nu este, de fapt, diferită de poziția părții ruse… ne-au luat copiii și ne refuză accesul la ei.” Argumentele părților: protecție împotriva întoarcerii în zone de război vs. dreptul la repatriere Avocați italieni și familii-gazdă susțin că respectă norme interne și internaționale menite să protejeze copiii de întoarcerea forțată în zone de conflict activ. Rosa Emanuela Lo Faro, avocată care reprezintă o parte dintre minori, a confirmat că în unele cazuri instanțele italiene au impus interdicții totale de comunicare între copii și tutorii lor ucraineni sau prieteni. Ea a spus că a cerut Curții Supreme de Casație din Italia să anuleze unele dintre aceste măsuri, dar a subliniat că fondul juridic rămâne complicat. Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) menține că întoarcerea în Ucraina ar trebui să aibă loc doar voluntar și doar dacă statul-gazdă consideră că este în „interesul superior” al copilului. Familiile italiene invocă, la rândul lor, riscurile de securitate și faptul că unii copii s-au integrat în școli din Italia și și-au pierdut parțial limba maternă. Volodîmîr Ivaniuta, reprezentant numit de guvernul ucrainean pentru a pleda cauza copiilor în Italia, respinge argumentul că blocajul ar fi justificat doar de existența unor familii adoptive și susține că instanțele se opun repatrierii și în situații fără adopție. „Sunt copii aflați în grija noastră care sunt în centre, nu există persoane anume interesate de ei, și totuși nu li se permite să se întoarcă.” Dimensiunea problemei: sute de copii, mai multe sisteme judiciare europene Potrivit autorităților ucrainene, peste 4.800 de copii au fost evacuați în 2022 din școli rezidențiale către state europene. În prezent, peste 300 ar fi împiedicați activ să se întoarcă de către autorități locale, majoritatea cazurilor fiind blocate în sistemele juridice din Italia, Germania și Austria, conform aceleiași surse. În paralel, materialul reamintește amploarea impactului războiului asupra copiilor: Rusia ar fi ucis cel puțin 707 copii ucraineni din 2022, peste 2.500 ar fi fost răniți și peste 2.300 ar fi în continuare dați dispăruți, potrivit datelor citate. [...]
