Știri
Știri din categoria Externe
Departamentul de Justiție al SUA reia execuțiile federale și lărgește oficial metodele permise, inclusiv prin reinstituirea plutonului de execuție, într-o schimbare de politică cu impact direct asupra sistemului penitenciar federal și a procedurilor interne de aplicare a pedepsei capitale, potrivit G4Media.
Departamentul a anunțat că va relua execuțiile federale și că metodele de execuție ar urma extinse pentru a include electrocutarea și asfixierea cu gaz. În același timp, execuțiile federale includ injecțiile letale și extinderea numărului de metode, inclusiv pedeapsa capitală prin împușcare.
Un element operațional important este anularea unui moratoriu „pe termen nelimitat” și autorizarea cererilor de pedeapsă capitală pentru 44 de inculpați, potrivit informațiilor citate de presa americană.
Departamentul de Justiție a cerut Biroului Penitenciarelor să extindă protocoalele privind pedeapsa cu moartea, astfel încât să includă:
Într-un raport, instituția indică și alte metode care ar trebui incluse — plutoane de execuție, electrocutare și asfixiere cu gaz — menționând dificultăți în obținerea de substanțe pentru injecțiile letale.
Într-o notă a Departamentului de Justiție obținută de Fox News, instituția susține că măsurile „deschid calea” pentru efectuarea execuțiilor după epuizarea căilor de atac de către condamnații la moarte.
„Printre acțiunile întreprinse se numără readoptarea protocolului de injecție letală utilizat în timpul primei administrații Trump, extinderea protocolului pentru a include modalități suplimentare de execuție, cum ar fi plutonul de execuție, și eficientizarea proceselor interne pentru a accelera cazurile de pedeapsă cu moartea.”
Departamentul leagă decizia de un ordin executiv emis de președintele Donald Trump, care ar fi cerut, în prima zi, prioritizarea solicitării și implementării pedepselor cu moartea, invocând protejarea siguranței publice.
Recomandate
UE și SUA își coordonează politicile comerciale pentru minerale critice, ca răspuns la riscul dependenței de China , după semnarea la Washington a unui nou plan de cooperare menit să consolideze lanțurile de aprovizionare și să pregătească terenul pentru un acord comercial în acest sector strategic, potrivit Agerpres . Planul a fost semnat de secretarul de stat american Marco Rubio și comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic, într-un context în care competiția globală pentru accesul la resurse necesare tranziției energetice și industriei tehnologice se intensifică. „Concentrarea excesivă a acestor resurse, faptul că sunt dominate de unul sau două locuri, reprezintă un risc inacceptabil”, a declarat Rubio, făcând aluzie la China. Ce include planul și de ce contează pentru companii Comisia Europeană arată că, în baza planului, UE și SUA vor colabora pe „o gamă extinsă de politici și instrumente comerciale”, care vor fi aplicate inițial pentru anumite minerale critice și lanțurile de aprovizionare asociate. Domeniile menționate includ: stabilizarea prețurilor; unele subvenții; promovarea investițiilor și a cercetării; standarde comune pentru minerit și reciclare; mecanisme de răspuns rapid la întreruperile în aprovizionare. Pentru industrie, miza este reducerea riscului de șocuri de aprovizionare și de preț la materii prime care intră în produse cu valoare adăugată mare, de la electronice la echipamente pentru energie. Context: lanțuri de aprovizionare dominate de China Mineralele critice sunt folosite la fabricarea semiconductorilor, a bateriilor de ultimă generație și a unei game largi de componente electronice. Agerpres notează că China concentrează majoritatea rezervelor mondiale de pământuri rare și domină atât extracția, cât și rafinarea, având un cvasi-monopol în procesarea unor materiale. Este menționat și galiul, utilizat la fabricarea semiconductorilor. În același timp, UE a resimțit în pandemie vulnerabilitatea dependenței de importuri de materii prime critice din China, ceea ce a accelerat căutarea de parteneriate alternative. Ce urmează Planul vine după un acord de cooperare încheiat în februarie între SUA și UE pentru aprovizionarea cu materii prime critice, cu obiectivul de a contracara concurența Chinei, care poate furniza astfel de resurse la prețuri mult inferioare celor cerute de alte țări. Washingtonul și Bruxellesul mai arată că discuțiile sunt complementare celor din alte forumuri internaționale. [...]
China și Thailanda vor să accelereze alinierea strategiilor de dezvoltare și cooperarea anti-fraudă , pe fondul unui context regional tensionat, după a treia reuniune a mecanismului bilateral de consultare la nivel de miniștri de externe, desfășurată la Bangkok, relatează Global Times . Întâlnirea a avut loc pe 24 aprilie 2026 între ministrul chinez de externe Wang Yi și Sihasak Phuangketkeow, vicepremier și ministru de externe al Thailandei. Wang a legat discuțiile de începutul celui de-al 15-lea plan cincinal al Chinei și de debutul guvernării noului guvern thailandez, susținând că mecanismul de consultare ar trebui să joace un rol de coordonare, „ghidat de consensul strategic” stabilit de cei doi șefi de stat. Ce urmăresc cele două părți: coordonare economică și măsuri operaționale Potrivit relatării, Wang a cerut menținerea schimburilor la nivel înalt, consolidarea încrederii politice și „alinierea strategiilor de dezvoltare”, inclusiv inițierea elaborării unui nou plan de acțiune pe cinci ani. Pe zona operațională, ministrul chinez a solicitat intensificarea eforturilor împotriva criminalității transfrontaliere, cu accent pe „eradicarea” jocurilor de noroc și a fraudelor, precum și întărirea colaborării multilaterale și implementarea „celor patru inițiative globale majore” promovate de China. De partea thailandeză, Sihasak a afirmat că Bangkokul va continua politica „o singură Chină” și a indicat disponibilitatea de a aprofunda cooperarea „în toate domeniile”, menționând explicit conectivitatea, economia și comerțul, precum și combaterea jocurilor de noroc online și a fraudelor prin telecomunicații. Dimensiunea de securitate regională: rolul Chinei în disputa Thailanda–Cambodgia Wang a spus că Beijingul susține soluționarea diferențelor prin dialog, nu prin forță, și și-a exprimat speranța că Thailanda și Cambodgia vor consolida încetarea focului, vor relua contactele bilaterale și vor rezolva cât mai rapid disputa de frontieră. El a adăugat că China, „prieten comun” al celor două țări, este dispusă să continue să ofere o platformă pentru refacerea încrederii și îmbunătățirea relațiilor. Sihasak a apreciat eforturile Chinei de a promova discuții de pace și de a media disputa de frontieră, exprimându-și așteptarea ca Beijingul să continue să joace „un rol constructiv”. Cooperare subregională: Lancang–Mekong „2.0” Cei doi miniștri au discutat și despre Cooperarea Lancang–Mekong și cooperarea în Asia de Est, convenind să își intensifice coordonarea pentru a „construi activ” un format Lancang–Mekong „2.0”, cu obiectivul de a ridica la un nou nivel ideea unei „comunități Lancang–Mekong cu viitor comun”. [...]
Impulsul diplomatic pentru reluarea negocierilor SUA–Iran rămâne fragil , după ce Teheranul transmite că nu vrea discuții directe cu americanii, deși Washingtonul își trimite emisarii în Pakistan, într-un context în care impasul lovește deja piețele și fluxurile de petrol, potrivit HotNews . Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a ajuns vineri la Islamabad pentru discuții legate de propunerile privind reluarea negocierilor de pace cu SUA, pe fondul unui război care durează de opt săptămâni și care, conform informațiilor citate, a provocat mii de morți și „haos pe piețele globale”. Miza economică: petrol blocat și presiune pe prețuri După campania de bombardamente a SUA și blocarea de către Iran a Strâmtorii Hormuz , cele două țări se află într-un „impas costisitor”. Consecințele economice menționate sunt directe: exporturile de petrol ale Iranului sunt blocate; prețurile benzinei din SUA au ajuns la maximele ultimilor ani. Negocieri fără „față în față”: poziția Iranului vs planul SUA Președintele american Donald Trump a declarat vineri pentru Reuters că Iranul intenționează să facă o ofertă care să satisfacă cerințele SUA, dar a adăugat că nu știe încă ce presupune aceasta. Întrebat cu cine negociază SUA, Trump a spus: „Nu vreau să spun asta, dar avem de-a face cu persoanele care sunt la conducere în prezent.” În paralel, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului a afirmat că oficialii iranieni nu intenționează să se întâlnească cu reprezentanții americani, chiar dacă emisarii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, aveau în plan să se deplaseze la Islamabad. Potrivit aceleiași poziții, preocupările Iranului ar urma să fie transmise Pakistanului. Washingtonul trimite emisari, iar Vance ar putea urma Înainte de declarația iraniană, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Witkoff și Kushner vor pleca sâmbătă dimineață spre Pakistan pentru discuții cu Araqchi. Leavitt a susținut că SUA au observat „unele progrese” din partea Iranului în ultimele zile și speră la pași suplimentari în weekend. Ea a mai precizat că vicepreședintele JD Vance, care a condus la începutul lunii o primă rundă de discuții eșuate cu Iranul, este pregătit să se deplaseze și el în Pakistan. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării de comentarii privind afirmația Iranului că nu va negocia direct. Separat, surse pakistaneze citate au indicat că o echipă americană de logistică și securitate era deja la Islamabad pentru eventuale discuții. Turneul lui Araqchi și condiția SUA privind nuclearul Pakistanul a confirmat sosirea lui Araqchi la Islamabad, unde a fost vizibilă o prezență militară și paramilitară masivă în zonele centrale. Două surse guvernamentale au declarat că Araqchi a mers direct la o întâlnire cu ministrul pakistanez de externe Ishaq Dar, la Hotelul Serena, locul unde a avut loc prima rundă de discuții cu SUA. Araqchi a scris pe X că vizitează Pakistan, Oman și Rusia pentru coordonare cu partenerii pe teme bilaterale și consultări privind evoluțiile regionale, iar turneul ar include și discuții despre eforturile de a pune capăt războiului. În același timp, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că Iranul mai are șansa unei „înțelegeri bune” cu SUA, condiționată de renunțarea la arma nucleară „în moduri semnificative și verificabile”. Ultima rundă de negocieri ar fi trebuit reluată marți, dar nu a mai avut loc: Iranul a spus că nu era pregătit să se angajeze, iar delegația americană condusă de Vance nu a plecat din Washington. Trump a prelungit unilateral marți armistițiul de două săptămâni, pentru a lăsa timp reluării negocierilor. [...]
Administrația Trump reia canalul de negocieri cu Iranul în Pakistan , într-o nouă încercare de a transforma armistițiul prelungit unilateral într-un acord care să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner , urmează să ajungă sâmbătă dimineață la Islamabad pentru discuții cu reprezentanții delegației iraniene, negocieri intermediate de Pakistan. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus la Fox News că speră într-o „conversație fructuoasă” care să ducă la un acord. Tot ea a afirmat, într-o discuție cu jurnaliștii la Casa Albă, că administrația Trump a observat „unele progrese” din partea Iranului în ultimele zile, fără să ofere detalii. Miza: armistițiul extins și posibilitatea reluării discuțiilor la nivel înalt În paralel, Reuters a relatat anterior că ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, era așteptat vineri în capitala pakistaneză pentru a discuta propuneri de reluare a negocierilor de pace cu SUA. Leavitt a mai declarat că vicepreședintele JD Vance, care a condus o primă rundă de discuții cu Iranul la Islamabad la începutul acestei luni – descrisă ca un eșec – este pregătit să se deplaseze în Pakistan dacă actualele discuții vor produce rezultate. Ce urmează Potrivit informațiilor din material, Trump a prelungit marți, unilateral, un armistițiu de două săptămâni cu Iranul, pentru a oferi mai mult timp negocierilor privind încheierea războiului. În acest context, deplasarea de la Islamabad este prezentată ca o nouă încercare de a debloca un proces care, până acum, nu a livrat un rezultat. [...]
Emmanuel Macron cere „măsuri decisive” pentru întărirea autonomiei strategice a UE , pe fondul unor îndoieli tot mai mari privind garanțiile de securitate din NATO și al presiunilor simultane din partea SUA, Rusiei și Chinei, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis la Atena, are o miză de reglementare și politică pentru mediul economic: o Uniune mai „suverană” înseamnă, în practică, decizii mai ferme în apărare, comerț și finanțe, cu efecte directe asupra companiilor europene. În timpul unei întâlniri cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis , la Agora Romană din centrul Atenei, președintele francez a descris contextul geopolitic drept „un moment unic” în care „un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor” și a susținut că acesta este „momentul potrivit” pentru decizii rapide. NATO și Articolul 5, în centrul avertismentului Macron a nuanțat afirmația privind SUA, arătând că președintele american rămâne un „aliat”, însă nu întotdeauna „de încredere” sau „previzibil”. În acest cadru, el a spus că există „îndoieli” legate de Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă), pe care Donald Trump l-ar fi pus sub semnul întrebării. Potrivit lui Macron, această situație „slăbește de facto Alianța”, chiar dacă NATO rămâne, în evaluarea sa, o „alianță strategică bună”. În același timp, liderul francez a pledat pentru „consolidarea pilonului european” al NATO, adică pentru o capacitate mai mare a statelor europene de a acționa și finanța apărarea în interiorul alianței. „O adevărată putere”: argumentul economic din spatele suveranității Macron a reluat tema suveranității europene, susținând că „provocarea” pentru UE este să devină „o adevărată putere”. El a argumentat că, luate împreună, apărarea, comerțul și serviciile financiare ale statelor membre sunt deja suficient de importante pentru a fi comparabile cu cele ale Statelor Unite și Chinei. În logica prezentată la Atena, această masă economică ar trebui transformată într-o capacitate politică și strategică mai coerentă, într-un moment pe care Macron l-a descris drept o oportunitate: „Acest moment ar putea fi momentul european”. [...]
Rusia își extinde infrastructura de lansare pentru drone cu reacție , un pas care poate crește ritmul și flexibilitatea atacurilor asupra Ucrainei, potrivit Antena 3 , care citează o analiză pe imagini din satelit publicată de Business Insider . Imaginile din satelit analizate indică extinderea șinelor de lansare la baza de drone Tsimbulova, din regiunea Oriol (Rusia), la aproximativ 160 km de granița cu Ucraina. Datele provin din imagini colectate de compania americană de informații spațiale Vantor. Ce s-a schimbat la baza Tsimbulova La Tsimbulova au fost identificate patru șine de lansare, dintre care două par a fi fost extinse. Conform Vantor, șinele extinse au 85 de metri, iar construcția lor a început la finalul lunii decembrie 2025. Pentru cele două șine mai scurte, construcția ar fi început la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie, potrivit lui Kyle Glen, investigator open-source (surse deschise) la Centrul pentru Reziliență Informațională din Marea Britanie, citat de Business Insider. De ce contează: pregătire pentru o nouă generație de drone Evaluarea analiștilor citați este că șinele mai scurte ar susține dronele mai vechi Geran-3 și Geran-4, iar șinele mai lungi ar fi proiectate pentru noul Geran-5. Strategic Aviation of Russia, un grup open-source, a publicat pentru prima dată imagini din satelit ale bazei Tsimbulova pe Telegram la începutul săptămânii. În material se arată că familia de drone Geran este folosită de Rusia pentru atacuri unidirecționale (muniție „kamikaze”). Geran-2 este descrisă ca o copie produsă intern a dronei iraniene Shahed-136, utilizată de Moscova din 2022 pentru atacuri asupra orașelor și infrastructurii civile ucrainene. Spre deosebire de Geran-2, propulsată de o elice, variantele Geran-3, Geran-4 și Geran-5 ar avea motoare cu reacție și ar fi lansate de pe calea ferată pentru a fi accelerate până la viteza de zbor înainte ca motorul să preia controlul. Context: intensificarea atacurilor și reacția Ucrainei Tsimbulova este prezentată ca una dintre bazele folosite de Rusia pentru lansarea dronelor spre Ucraina și, potrivit lui Glen, unul dintre cele două situri care ar avea infrastructura necesară pentru variantele mai noi Geran; celălalt ar fi în regiunea Donețk ocupată. În paralel, Rusia și-a intensificat atacurile nocturne cu drone: aproape 16.000 de drone în primele trei luni din 2026, față de peste 10.000 în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor citate în articol. Ca răspuns, Ucraina își accelerează dezvoltarea și producția de drone interceptoare mai ieftine. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Ucraina poate produce cel puțin 2.000 de drone interceptoare pe zi, jumătate dintre acestea fiind disponibile pentru aprovizionarea națiunilor partenere. [...]
