Știri
Știri din categoria Externe
Vizita anunțată a lui Recep Tayyip Erdogan la București ar urma să aducă o ședință comună de guverne și un forum de afaceri, un format care poate accelera proiecte economice bilaterale, potrivit HotNews. Președintele Nicușor Dan a spus, sâmbătă, la Istanbul, că vizita este așteptată „cel mai probabil în acest an”.
În declarația de presă, Nicușor Dan a indicat că, odată cu vizita liderului turc, ar urma să aibă loc și o reuniune comună a celor două guverne.
„Aşteptăm o vizită a preşedintelui turc la Bucureşti, în acest an, foarte probabil. În momentul în care ea va avea loc, va avea loc şi o şedinţă comună de guverne.”
Președintele a mai spus că România își dorește organizarea unui forum de afaceri cu acest prilej, legând explicit inițiativa de obiectivul de a intensifica relațiile economice româno-turce.
„Ne dorim foarte mult, tocmai în perspectiva dinamizării relaţiilor economice, să avem cu acel prilej un mare forum de afaceri.”
Anunțul a fost făcut la Istanbul, unde Nicușor Dan a participat alături de Recep Tayyip Erdogan la ceremonia de acordare a pavilionului navei din clasa HISAR „Contraamiral August Roman”, navă cumpărată de Ministerul Apărării Naționale pentru Forțele Navale Române.
Conform informațiilor din articol, corveta ușoară a fost achiziționată în decembrie 2025 pentru 223 milioane de euro (aprox. 1,1 miliarde lei) și este prezentată ca prima navă nouă de mari dimensiuni intrată în dotarea forțelor române în ultimii peste 30 de ani. Pentru detalii de context, HotNews a publicat materiale separate despre participarea lui Nicușor Dan la Istanbul, despre achiziție și despre intrarea navei în serviciu: HotNews, HotNews, HotNews.
Deocamdată, data exactă a vizitei și agenda concretă a ședinței comune de guverne nu au fost detaliate în declarațiile citate.
Recomandate
Rusia transmite că nu își retrage ambasadorul din România și pregătește o ripostă diplomatică după expulzarea unui diplomat rus de către București, potrivit HotNews . Mesajul indică o escaladare controlată a tensiunilor la nivel de relații bilaterale, cu potențiale efecte operaționale asupra canalelor de comunicare și activității misiunilor diplomatice. Aleksei Fadeev , director adjunct în Ministerul rus de Externe, a declarat într-o conferință de presă că Moscova „respinge pretențiile” părții române și că nu vede motive „să imite gesturile teatrale ale altora”, precizând că nu intenționează să își recheme ambasadorul de la București pentru consultări. În același timp, oficialul rus a avertizat că expulzarea diplomatului rus „va primi cu siguranță un răspuns adecvat”, fără a detalia măsurile, dar indicând că reacția va veni „în forma și în termenele” pe care MAE rus le va considera „corespunzătoare și optime”. Contextul: expulzarea diplomatului și incidentul dronelor Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat pe 27 iulie expulzarea unui diplomat al Federației Ruse, după ce, în decurs de trei zile, Forțele Aeriene Române au doborât în spațiul aerian național trei drone despre care autoritățile române au spus că sunt de origine rusă. În urma deciziei, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la MAE pentru a i se transmite un protest. Separat, România și-a rechemat ambasadorul de la Moscova la București pentru consultări. Ce urmează: risc de măsuri „în oglindă” și presiune pe relația bilaterală Din declarațiile părții ruse reiese că Moscova nu va face, cel puțin deocamdată, pasul simbolic al retragerii ambasadorului pentru consultări, dar își rezervă dreptul la o reacție diplomatică. În practică, astfel de răspunsuri se traduc frecvent în măsuri „în oglindă” (de tip expulzări reciproce sau restricții), care pot afecta funcționarea curentă a reprezentanțelor și contactele oficiale. Pe 28 iulie, ambasada Rusiei la București a distribuit online declarații ale purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a respins acuzațiile României privind încălcarea spațiului aerian de către drone rusești și a susținut că Bucureștiul ar încerca să acopere consecințele sprijinului pentru Kiev, inclusiv prin referiri la impactul asupra situației „sociale și economice” din România. [...]
Ucraina își poate accelera dotarea cu ATACMS printr-un reexport aprobat automat în SUA potrivit news.ro , care citează portalul ucrainean Militarnî și un document al Departamentului de Stat al SUA publicat în procesul-verbal oficial al lucrărilor Congresului din 6 august 2026. Documentul indică achiziția din Turcia a 70 de rachete balistice M39 ATACMS și a 12 lansatoare M270, într-un transfer care ar urma să înceapă după expirarea termenului legal de 15 zile de examinare în Congres. Miza este una de reglementare și calendar: în acest caz, Congresul SUA nu trebuie să voteze separat pentru aprobarea reexportului. Dacă, în 15 zile calendaristice, ambele camere nu adoptă o rezoluție comună de interzicere, acordul guvernului SUA intră automat în vigoare. Departamentul de Stat a transmis documentele către legislatori pe 3 august, iar Camera Reprezentanților este în vacanță până pe 31 august, respectiv Senatul până pe 14 septembrie, potrivit Ukrainska Pravda. Ce include transferul notificat Congresului În total, Congresul a fost informat cu privire la transferul către Ucraina al următoarelor echipamente și muniții: 12 lansatoare M270 MLRS ; 70 de rachete balistice M39 ATACMS; 2.524 de proiectile neghidate M26 de 227 mm cu încărcături de luptă cu submuniție DPICM; 47.000 de proiectile de artilerie cu submuniție M509A1 de calibru 203 mm pentru tunurile autopropulsate 2S7 „Pion” și M110. Transferul ar urma să fie realizat prin intermediul unor companii turce, bulgare și americane de apărare și logistică, specializate în exporturi. De ce poate trece fără vot: pragurile din legea americană Materialul arată că legea americană impune notificarea Congresului atunci când valoarea inițială a echipamentelor de apărare principale este de cel puțin 14 milioane de dolari (aprox. 64 milioane lei) sau valoarea totală a altor bunuri și servicii de apărare este de cel puțin 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei). În astfel de situații, mecanismul este unul de „aprobare tacită”, în lipsa unei rezoluții comune de blocare în termenul prevăzut. Departamentul de Stat a informat Congresul că este dispus să autorizeze transferul, motivând că acesta corespunde obiectivelor SUA în domeniul asistenței de securitate. Context: interesul Turciei și al Ucrainei, plus detalii tehnice Documentele citate indică faptul că Turcia urmărește să își reducă stocurile de echipamente militare învechite, pentru a-și concentra resursele financiare pe modernizarea și întreținerea sistemelor existente. Ucraina, la rândul său, vizează consolidarea capacităților ofensive și defensive de sprijin de foc în contextul războiului. M39 este prima variantă de serie a rachetei balistice ATACMS, cu o rază maximă de acțiune de aproximativ 165 km. Potrivit informațiilor din articol, racheta folosește ghidare inerțială (autonomă), fără corecție pe semnal GPS, iar efectul este susținut de un focos cu submuniție de 560 kg, care transportă 950 de submuniții M74. Ukrainska Pravda mai amintește că, pe 28 iulie, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit în SUA cu reprezentanții Lockheed Martin , compania care produce ATACMS, HIMARS, F-16 și rachete pentru sistemele Patriot. [...]
Noua majoritate din Ungaria accelerează schimbarea conducerii statului : partidul de guvernământ Tisza l-a nominalizat pe fostul șef al Curții Supreme, András Baka, pentru funcția de președinte, într-o mișcare care vine după un amendament constituțional ce ar încheia mandatul actualului șef al statului, potrivit Antena 3 . Grupul parlamentar al Tisza a făcut nominalizarea pentru președinția Ungariei, iar, potrivit Reuters, Baka ar urma să fie ales marți de Parlament. Funcția de președinte este descrisă ca fiind în mare parte una ceremonială. Demersul este prezentat ca un gest simbolic al premierului Peter Magyar de a „demonta bastioanele de putere” ale fostului premier Viktor Orbán. Magyar susține că ar fi primit un mandat puternic din partea alegătorilor pentru a face aceste schimbări, conform aceleiași surse. Ce se schimbă procedural și de ce contează În Ungaria, președintele este ales de Parlament pentru un mandat de cinci ani, nu prin vot direct. Alegerea unui nou președinte are loc după ce Parlamentul a adoptat un amendament constituțional care prevede încetarea mandatului lui Tamás Sulyok, actualul șef al statului. Amendamentul a fost promovat de noua majoritate parlamentară condusă de Peter Magyar și este parte dintr-un demers mai larg de înlăturare din funcțiile-cheie a persoanelor asociate cu fostul guvern condus de Viktor Orbán. [...]
Turcia, Arabia Saudită și Pakistan au semnat un pact de apărare colectivă care poate ridica riscul de escaladare militară în Golf , printr-o clauză de tip „un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, într-un moment în care tensiunile cu Iranul rămân ridicate, potrivit Adevărul . Acordul, semnat vineri la Mecca , prevede și exerciții militare comune, schimb de informații și întărirea capacității de descurajare colectivă. În logica acestui aranjament, un nou atac major asupra Arabiei Saudite ar putea activa pactul și ar putea atrage în conflict Pakistanul și Turcia, notează publicația, care citează CNN. Ce schimbă pactul în arhitectura de securitate din regiune Din perspectiva Riadului, înțelegerea adaugă un strat de protecție peste parteneriatul tradițional de securitate cu Statele Unite, pe fondul îndoielilor din regiune privind capacitatea Washingtonului de a-și proteja în continuare aliații din Golf. Adevărul punctează și greutatea militară a celor doi parteneri ai Arabiei Saudite: Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO , după SUA, iar Pakistanul este singura țară musulmană care deține arme nucleare. În acest context, pactul este prezentat ca un semnal de descurajare în fața amenințării iraniene. Ce prevede, concret, și ce rămâne neclar Elementul central este angajamentul politic potrivit căruia un atac împotriva uneia dintre cele trei țări „va fi considerat un atac împotriva tuturor”. În plus, alianța include: organizarea de exerciții militare comune; schimb de informații; consolidarea descurajării colective. Totuși, declarația comună nu detaliază ce obligații concrete ar avea fiecare stat și nici în ce măsură pactul ar impune intervenție militară efectivă pentru apărarea reciprocă. Rezerve publice și posibilă extindere Un oficial turc a declarat pentru CNN că acordul nu vizează un actor anume, iar Ministerul saudit de Externe a susținut că nu este un demers de creare a unei „axe militare” sau a unui „bloc sectar”. Același oficial turc a adăugat că și alte țări din regiune s-ar putea alătura, ceea ce ar deschide perspectiva unei alianțe mai largi, pe un model similar NATO. Contextul imediat: Iran, Israel și tensiuni între aliați regionali Acordul vine pe fondul extinderii prezenței militare a Israelului în regiune și al deteriorării relațiilor dintre Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În paralel, Pakistanul și Turcia au fiecare graniță cu Iranul și au propriile motive pentru a evita extinderea conflictului: Pakistanul gestionează o populație șiită numeroasă și o relație sensibilă cu Teheranul, iar Turcia și Iranul au interese comune legate de separatismul kurd, deși concurează pe alte dosare regionale. Reacția Iranului și miza de descurajare Primele reacții de la Teheran au fost negative. Ebrahim Rezaei, membru al Comisiei pentru securitate națională și politică externă a Parlamentului iranian, a transmis pe X că un „acord pe hârtie” nu ar garanta securitatea Arabiei Saudite, potrivit materialului. În același timp, Adevărul amintește că Iranul a atacat în repetate rânduri ținte din Arabia Saudită în timpul războiului, inclusiv infrastructură civilă și instalații energetice, iar deși atacurile directe s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, grupări susținute de Iran din Yemen și Irak au continuat să vizeze regatul. În această logică, pactul de la Mecca funcționează ca avertisment: un atac major ar putea declanșa o reacție în lanț, cu potențial de extindere rapidă a conflictului. [...]
Moscova acuză UE și Ucraina că încearcă să deschidă un nou front în Caucaz , susținând că Tbilisi ar fi împins spre un conflict armat cu Rusia, potrivit Agerpres . Declarațiile vin pe fondul comemorării războiului din 2008 din Georgia și al tensiunilor persistente legate de regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud. Ministerul rus de Externe a indicat drept „contribuție reală” la stabilizarea situației inițierea delimitării frontierelor de stat dintre Georgia, Osetia de Sud și Abhazia, urmată de demarcarea lor fizică. În același mesaj, diplomația rusă a acuzat „Occidentul”, „regimul nazist de la Kiev” și „politicienii georgieni radicali” că ar încerca să atragă Georgia în „noi aventuri sângeroase” în Caucazul de Sud. Mesaj către politica internă din Georgia Moscova a invocat și „încercări din cadrul societății georgiene de a reinterpreta evenimentele din august 2008”, menționând partidul de guvernământ Visul Georgian , descris de opoziția georgiană drept prorus. Ministerul rus de Externe a salutat faptul că Visul Georgian îl consideră pe fostul președinte Mihail Saakașvili pe deplin responsabil pentru declanșarea conflictului armat. Totodată, Moscova a spus că remarcă declarații ale unor politicieni georgieni despre necesitatea reconcilierii cu abhazii și osetinii de sud, exprimând speranța ca această schimbare de abordare să fie urmată de „acțiuni concrete” pentru îmbunătățirea relațiilor cu cele două teritorii. Context: recunoaștere limitată și prezență militară rusă Conform informațiilor din material, independența Abhaziei și a Osetiei de Sud este recunoscută în prezent doar de Rusia, Venezuela, Nicaragua și Siria. În august 2008, în Osetia de Sud a avut loc un conflict armat scurt, în care armata rusă a intervenit pentru a alunga trupele georgiene de pe teritoriu. Kremlinul menține baze militare în ambele regiuni, iar Osetia de Sud este descrisă ca fiind, în fapt, un protectorat finanțat de statul rus. [...]
Volodimir Zelenski susține că lipsa licențelor Patriot a blocat producția în Ucraina , ceea ce ar fi putut reduce dependența Europei de livrări limitate de rachete, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis sâmbătă din Serbia, pune accentul pe un obstacol de reglementare și industrie de apărare: drepturile de producție (licențele) pentru un sistem american-cheie. Zelenski a afirmat că Ucraina ar fi putut produce deja sisteme Patriot „pentru toată lumea” dacă ar fi primit licențele necesare din partea SUA și a partenerilor europeni cu 3-4 ani în urmă. În lipsa acestora, Kievul rămâne dependent de livrări lunare, despre care spune că există prin acorduri, dar „cantitățile nu sunt suficiente”. De ce contează: licențele, un blocaj de reglementare cu efect direct în teren În logica prezentată de președintele ucrainean, problema nu ține doar de finanțare sau de capacități industriale, ci de aprobări și drepturi de producție care întârzie extinderea rapidă a ofertei. Zelenski a descris situația ca pe o întârziere birocratică („suntem ocupați cu hârtiile”), insistând că nu e vorba de formalități fără consecințe, ci de muniție reală. Ce spune Zelenski despre livrări și cine poate ajuta în Europa Liderul de la Kiev a indicat Germania și Polonia drept principalii parteneri europeni care pot furniza astfel de rachete, în timp ce țările nordice și Țările de Jos ar sprijini în cantități mai mici. El a mai spus că discută zilnic cu state europene sau din Orientul Mijlociu pentru a obține rachete suplimentare, „în afara pachetului american”. În același timp, Zelenski a evitat să ofere cifre privind volumele livrate, motivând că nu poate detalia aceste informații. Discuția cu Biden și așteptările legate de Trump Zelenski a declarat că a vorbit cu Joe Biden în 2022, „în primul an al războiului”, cerând o licență pentru Patriot, și că a solicitat licențe și altor parteneri europeni în primii ani ai conflictului, pe fondul unei producții pe care o descrie drept „foarte mică”. El a mai afirmat că președintele SUA, Donald Trump, „le va oferi licențele necesare”, fără a prezenta însă un calendar sau detalii despre forma acordurilor. Context: vizita în Serbia și posibile consecințe regionale Zelenski a ajuns în Serbia vineri, 7 august, în prima sa vizită în această țară de la invazia rusă din 2022. Adevărul notează că informația despre caracterul „inedit” al vizitei și despre context este atribuită Agerpres, iar Reuters este citată cu evaluarea că deplasarea ar putea duce „foarte probabil” la deteriorarea relației Serbiei cu Rusia, aliat tradițional și furnizor major de gaz. Potrivit aceleiași relatări, președintele sârb Aleksandr Vucic a spus că discuțiile vizează negocierile de aderare la UE și cooperarea economică și energetică. [...]
