Știri
Știri din categoria Externe

Primarul Londrei, Sadiq Khan, cere ca laburiștii să promită revenirea în UE. Edilul, membru al Partidului Laburist, a declarat că formațiunea ar trebui să intre în alegerile generale din 2029 cu un angajament explicit privind reintegrarea Regatului Unit în Uniunea Europeană.
Khan a făcut afirmațiile într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica, preluat de presa britanică. El susține că Brexitul „a făcut rău” țării și că actualul context internațional, inclusiv politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump, a adus „incertitudine economică”, diferită de situația de dinaintea referendumului din 2016.
În argumentația sa, primarul Londrei afirmă că ieșirea din UE a însemnat „mai puține investiții” în Regatul Unit și „mai puține exporturi” către Uniune. Khan spune că partidul ar trebui să fie „fără echivoc” în privința beneficiilor apartenenței la UE, invocând efectele economice ale perioadei post-Brexit.
Sadiq Khan propune și o succesiune de pași pentru o eventuală revenire: refacerea relațiilor cu UE - proces pe care, în opinia sa, guvernul laburist condus de Keir Starmer l-ar fi început deja - urmată de reintrarea în Uniunea Vamală și în piața unică în timpul actualei legislaturi. Uniunea Vamală presupune reguli comune pentru tarifele aplicate importurilor, iar piața unică se referă la libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor.
Primarul, aflat în funcție din mai 2016, a spus că „i-a frânt inima” să vadă cum Brexitul a determinat mulți europeni să părăsească Londra, cu efecte asupra economiei și societății. În plan politic intern, Partidul Laburist - la guvernare din iulie 2024 - urmează să treacă printr-un test electoral la scrutinurile locale și regionale din 7 mai, în timp ce formațiunea populistă de dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage, este creditată cu 25% în intențiile de vot pentru alegerile generale din 2029, notează sursa, care citează Agerpres.
Recomandate

Vizita lui Volodimir Zelenski în Serbia testează echilibrul geopolitic al Belgradului între dependența energetică de Rusia și parcursul de aderare la UE, potrivit G4Media . Deplasarea, programată sâmbătă, este prima a președintelui ucrainean în acest stat considerat aliat tradițional al Moscovei de la începutul invaziei ruse din 2022. Informația a fost confirmată pentru AFP de un înalt responsabil ucrainean, sub protecția anonimatului. Miza, în lectura Kievului, este una politică: apropierea Serbiei de pozițiile occidentale și reducerea influenței ruse în regiune. „Trebuie să-i despărțim pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat responsabilul ucrainean pentru AFP. Același oficial a descris vizita drept „o palmă pentru ruși” și a susținut că deplasarea ar transmite mesajul că Serbia nu mai poate fi tratată ca „domeniu rezervat al Rusiei”. De ce contează: Serbia între gazul rusesc și presiunea europeană Serbia se numără printre puținele țări care nu au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei după invazia din 2022, iar Belgradul „depinde foarte mult de Moscova pentru aprovizionarea sa cu gaz”, notează publicația. În același timp, Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce o obligă să mențină un „echilibru fragil” între Bruxelles și Moscova. În acest context, vizita lui Zelenski are potențialul de a complica și mai mult poziționarea publică a autorităților sârbe, într-un moment în care relația cu Rusia rămâne relevantă inclusiv prin prisma energiei. Context: întâlniri Vucic–Putin și gesturi limitate către Ucraina G4Media amintește că președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit în mai 2025 cu Vladimir Putin la Moscova, într-o perioadă în care majoritatea liderilor europeni evită astfel de vizite după declanșarea războiului. Ulterior, Vucic a mers în Ucraina la un summit regional, prima sa vizită acolo de la începutul conflictului, dar a refuzat să semneze declarația comună care condamna „războiul de agresiune brutal purtat de Rusia împotriva Ucrainei”. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre agenda vizitei sau eventuale acorduri. Semnalul principal rămâne unul politic: Kievul încearcă să deschidă un canal direct într-o capitală care a evitat până acum o aliniere fermă la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. [...]

UE a promis Spaniei asistență financiară de urgență pentru întărirea frontierei externe din Ceuta , pe fondul presiunii migratorii fără precedent din exclava spaniolă, potrivit Agerpres , care citează declarațiile comisarului european pentru migrație, Magnus Brunner , după o reuniune a UE pe tema migrației. Brunner a spus că sprijinul oferit de Uniunea Europeană include „asistență financiară de urgență” și vizează consolidarea protecției frontierelor externe în Ceuta. Contextul este criza de săptămâna trecută, când circa 70.000 de persoane au trecut frontiera din Maroc în exclava spaniolă. Comisarul european a pus evenimentele pe seama rețelelor criminale de trafic de persoane și a dezinformării din social media. De ce contează: presiune operațională și decizie rapidă la nivelul UE În evaluarea comisarului, episodul din Ceuta a testat capacitatea UE de a reacționa rapid și de a funcționa pe baza solidarității între statele membre, dar și „reziliența” în fața dezinformării. El a susținut că Europa „a reușit la acest test”. „Acest episod ne-a pus la încercare: pe de o parte în termeni de rapiditate a acțiunii, pe de altă în materie de solidaritate, dar și în capacitatea noastră de a rezista dezinformării.” Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă valoarea ajutorului financiar, calendarul alocării sau măsurile concrete care vor fi finanțate în Ceuta; comisarul a indicat însă că sprijinul este de urgență și este legat direct de întărirea protecției frontierei externe. [...]

Rusia transmite că nu își retrage ambasadorul din România și pregătește o ripostă diplomatică după expulzarea unui diplomat rus de către București, potrivit HotNews . Mesajul indică o escaladare controlată a tensiunilor la nivel de relații bilaterale, cu potențiale efecte operaționale asupra canalelor de comunicare și activității misiunilor diplomatice. Aleksei Fadeev , director adjunct în Ministerul rus de Externe, a declarat într-o conferință de presă că Moscova „respinge pretențiile” părții române și că nu vede motive „să imite gesturile teatrale ale altora”, precizând că nu intenționează să își recheme ambasadorul de la București pentru consultări. În același timp, oficialul rus a avertizat că expulzarea diplomatului rus „va primi cu siguranță un răspuns adecvat”, fără a detalia măsurile, dar indicând că reacția va veni „în forma și în termenele” pe care MAE rus le va considera „corespunzătoare și optime”. Contextul: expulzarea diplomatului și incidentul dronelor Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat pe 27 iulie expulzarea unui diplomat al Federației Ruse, după ce, în decurs de trei zile, Forțele Aeriene Române au doborât în spațiul aerian național trei drone despre care autoritățile române au spus că sunt de origine rusă. În urma deciziei, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la MAE pentru a i se transmite un protest. Separat, România și-a rechemat ambasadorul de la Moscova la București pentru consultări. Ce urmează: risc de măsuri „în oglindă” și presiune pe relația bilaterală Din declarațiile părții ruse reiese că Moscova nu va face, cel puțin deocamdată, pasul simbolic al retragerii ambasadorului pentru consultări, dar își rezervă dreptul la o reacție diplomatică. În practică, astfel de răspunsuri se traduc frecvent în măsuri „în oglindă” (de tip expulzări reciproce sau restricții), care pot afecta funcționarea curentă a reprezentanțelor și contactele oficiale. Pe 28 iulie, ambasada Rusiei la București a distribuit online declarații ale purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a respins acuzațiile României privind încălcarea spațiului aerian de către drone rusești și a susținut că Bucureștiul ar încerca să acopere consecințele sprijinului pentru Kiev, inclusiv prin referiri la impactul asupra situației „sociale și economice” din România. [...]

Atacul cu drone asupra unei nave comerciale deținute de germani în largul Odessei ridică riscul operațional pentru transportul maritim din Marea Neagră , după ce cargoul a fost scos din funcțiune și lovit din nou în timpul evacuării echipajului, potrivit Kyiv Post . Nava vizată este vrachierul „Emil”, sub pavilion Liberia, atacat pe 5 august la circa 39 de kilometri de Odesa, conform Deutsche Welle, citată de publicație. În urma loviturilor, mai multe sisteme tehnice au fost avariate, a izbucnit un incendiu la bord, iar nava a rămas fără capacitatea de manevră. În timpul evacuării echipajului, format din 11 membri, o altă dronă rusească ar fi lovit din nou nava, potrivit aceleiași relatări. Ce se știe despre navă și proprietate „Emil” este asociată cu compania de shipping Johann M. K. Blumenthal GmbH & Co. KG, cu sediul în Hamburg. Baze de date maritime o descriu ca pe o navă de aproape 292 de metri, cu un deadweight (capacitate de încărcare) de aproximativ 175.000 de tone. Tot în zonă a fost avariată și o a doua navă comercială, „Mera Queen”, sub pavilion Guineea-Bissau, care transporta cereale. Reacția Moscovei și implicații pentru lanțurile logistice Moscova a recunoscut atacarea unor nave comerciale în apropiere de Odesa, susținând că acestea ar fi transportat echipamente militare pentru Ucraina, însă nu a prezentat dovezi verificabile public pentru această afirmație. Atacul maritim a avut loc la câteva ore după un baraj masiv de rachete și drone asupra Kievului și regiunii înconjurătoare, care a afectat afaceri civile și infrastructură logistică. În rândul facilităților distruse sau avariate se numără depozite și centre de distribuție care aparțin sau aprovizionează companii mari, inclusiv branduri germane precum Puma și Liqui Moly, alături de retaileri și companii logistice ucrainene. Liqui Moly a confirmat că un depozit cu produse ale companiei a fost distrus, cu pagube estimate „în milioane”, fără răniți, și că lucrează la refacerea lanțului de aprovizionare. [...]

Meta a fost obligată să plătească încă 567 de milioane de dolari (aprox. 2,6 miliarde lei) și să aplice restricții noi pentru conturile minorilor , după o decizie a unui judecător din statul american New Mexico, potrivit Mediafax . Hotărârea ridică miza de reglementare pentru platformele sociale, prin măsuri concrete impuse de instanță, nu doar prin sancțiuni financiare. Noua amendă se adaugă unei sancțiuni de 375 de milioane de dolari dispuse anterior în același dosar, astfel că Meta trebuie să achite în total 942 de milioane de dolari (aprox. 4,3 miliarde lei). Decizia este prezentată ca cea mai mare sancțiune aplicată până acum companiei într-un caz privind siguranța copiilor. De ce contează: instanța impune reguli operaționale, nu doar o amendă Judecătorul Bryan Biedscheid a calificat Meta drept o „problemă de interes public” („public nuisance”), un concept juridic folosit pentru situații care afectează sănătatea și siguranța societății. În motivare, magistratul a arătat că algoritmii Meta ar fi direcționat repetat utilizatorii minori către conținut dăunător și i-ar fi expus la materiale cu caracter sexual și la contacte cu prădători sexuali, cu efecte care, potrivit instanței, se răsfrâng asupra familiilor, școlilor, spitalelor și autorităților. Ce măsuri trebuie să aplice Meta pentru protecția minorilor Pe lângă plata sumei, judecătorul a impus o serie de obligații suplimentare pentru platformele companiei. Printre măsurile menționate în decizie: interzicerea recomandării conturilor utilizatorilor sub 18 ani către adulți; blocarea mesajelor directe între adulți și minori necunoscuți; interzicerea distribuirii de imagini cu nuditate de către utilizatorii minori; politică de toleranță zero pentru adulții implicați în exploatarea sexuală a copiilor; eliminarea afișării numărului de aprecieri („like-uri”) pentru utilizatorii sub 18 ani; oprirea notificărilor automate pe timpul nopții și în timpul programului școlar; introducerea unei limite obligatorii de utilizare de 90 de ore pe lună pentru conturile minorilor pe Facebook și Instagram. Unde merg banii și ce urmează în instanță Instanța a decis ca cele 567 de milioane de dolari să fie direcționate către un fond pentru reducerea efectelor negative asupra copiilor. Din sumă, aproximativ 420 de milioane de dolari (aprox. 1,9 miliarde lei) sunt alocați pentru servicii de sănătate mintală și programe de sprijin, iar restul pentru campanii de prevenire și instruirea profesorilor și a specialiștilor din sănătate. Meta a anunțat că va contesta decizia, susținând că investește în măsuri de protejare a utilizatorilor și că acuzațiile „denaturează faptele”, potrivit aceleiași surse. Procesul din New Mexico a fost deschis în 2023 de autoritățile statului, iar compania se confruntă cu mii de procese similare în SUA. Săptămâna viitoare, Meta urmează să fie judecată într-un nou proces în California, intentat de procurorii generali din aproape 40 de state americane pentru presupuse încălcări ale legislației privind protecția copiilor și a datelor personale. [...]

Donald Trump a transmis că SUA își prioritizează refacerea stocurilor de armament , după ce Volodimir Zelenski a cerut din nou rachete Patriot și muniție cu rază lungă, potrivit Mediafax . Întrebat la Casa Albă dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor Kievului, Trump a replicat: „Și noi vrem rachete”. Unghiul principal al mesajului este unul operațional: administrația americană sugerează că livrările suplimentare către Ucraina sunt condiționate de nevoia SUA de a-și reface propriile rezerve, după volumul mare de armament trimis în ultimii ani. De ce contează: semnal despre ritmul și condițiile sprijinului militar Trump a reluat criticile la adresa fostului președinte Joe Biden pentru amploarea ajutorului militar acordat Ucrainei. El a susținut că administrația precedentă ar fi furnizat armament și muniție în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), ceea ce, în versiunea prezentată de Trump, ar fi contribuit la diminuarea stocurilor militare americane. „Biden i-a dat muniție în valoare de 300 de miliarde de dolari.” Ce cere Kievul și ce răspunde Casa Albă Pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice asupra orașelor ucrainene, Zelenski încearcă să obțină sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, inclusiv sisteme Patriot și rachete cu rază lungă de acțiune. În plus, liderul ucrainean a cerut acordarea unei licențe care să permită producerea în Ucraina a rachetelor pentru sistemele Patriot. Casa Albă a transmis însă că nu a fost luată încă o decizie finală în această privință. „Nu suntem implicați direct în război” Întrebat despre atacurile asupra țintelor civile, Trump a insistat că SUA nu participă direct la conflict. „Nu suntem implicați. Suntem despărțiți de un ocean.” Totodată, el a afirmat că Rusia și Ucraina pierd, în medie, aproximativ 25.000 de oameni în fiecare lună, majoritatea militari, potrivit relatării citate de Mediafax. [...]