Știri
Știri din categoria Externe
Primarul Londrei, Sadiq Khan, cere ca laburiștii să promită revenirea în UE. Edilul, membru al Partidului Laburist, a declarat că formațiunea ar trebui să intre în alegerile generale din 2029 cu un angajament explicit privind reintegrarea Regatului Unit în Uniunea Europeană.
Khan a făcut afirmațiile într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica, preluat de presa britanică. El susține că Brexitul „a făcut rău” țării și că actualul context internațional, inclusiv politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump, a adus „incertitudine economică”, diferită de situația de dinaintea referendumului din 2016.
În argumentația sa, primarul Londrei afirmă că ieșirea din UE a însemnat „mai puține investiții” în Regatul Unit și „mai puține exporturi” către Uniune. Khan spune că partidul ar trebui să fie „fără echivoc” în privința beneficiilor apartenenței la UE, invocând efectele economice ale perioadei post-Brexit.
Sadiq Khan propune și o succesiune de pași pentru o eventuală revenire: refacerea relațiilor cu UE - proces pe care, în opinia sa, guvernul laburist condus de Keir Starmer l-ar fi început deja - urmată de reintrarea în Uniunea Vamală și în piața unică în timpul actualei legislaturi. Uniunea Vamală presupune reguli comune pentru tarifele aplicate importurilor, iar piața unică se referă la libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor.
Primarul, aflat în funcție din mai 2016, a spus că „i-a frânt inima” să vadă cum Brexitul a determinat mulți europeni să părăsească Londra, cu efecte asupra economiei și societății. În plan politic intern, Partidul Laburist - la guvernare din iulie 2024 - urmează să treacă printr-un test electoral la scrutinurile locale și regionale din 7 mai, în timp ce formațiunea populistă de dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage, este creditată cu 25% în intențiile de vot pentru alegerile generale din 2029, notează sursa, care citează Agerpres.
Recomandate
Franța și Germania contestă mandatul UE de a vorbi cu Moscova , iar disputa riscă să complice coordonarea europeană privind Ucraina și orice eventuală negociere cu Rusia, potrivit Politico , care descrie tensiunile izbucnite la summitul de la Bruxelles. În discuții purtate târziu în noapte, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au criticat demersurile președintelui Consiliului European, António Costa , de a deschide canale de comunicare cu Vladimir Putin. Confruntarea a scos la iveală o divergență de fond: nu doar „când” ar trebui UE să vorbească cu Kremlinul, ci și „cine” are legitimitatea să o facă în numele celor 27. Două tabere: „nu e momentul” vs. „UE trebuie să fie la masă” Potrivit relatării bazate pe cinci diplomați și oficiali informați despre discuțiile cu ușile închise, Macron și Merz susțin că nu este momentul pentru dialog cu Putin, iar când va fi, inițiativa ar trebui condusă de „ E3” (Franța, Germania și Regatul Unit) . De cealaltă parte, un număr mare de lideri europeni au apărat ideea că rolul de reprezentare revine UE, prin Costa. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a rezumat poziția: până când Putin arată că vrea să negocieze, „nimeni altcineva decât Costa nu poate reprezenta Uniunea Europeană”, iar dacă apare disponibilitatea de negociere, statele vor trebui să decidă din nou cum procedează. Ce a declanșat criza: contacte cu Moscova și acuzații de lipsă de transparență Miza imediată a fost faptul că șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, ar fi contactat de două ori oficiali la Moscova în ultimele săptămâni, potrivit mai multor oficiali citați. Unele capitale au reacționat dur, inclusiv pentru că mai mulți lideri ar fi aflat despre aceste contacte abia după apariția lor în presă. Un diplomat citat de publicație îl acuză pe Costa de comportament „foarte neprofesionist”, susținând că ar fi ascuns amploarea contactelor, devenite cunoscute după relatări de presă. Echipa lui Costa afirmă însă că discuțiile au avut „doar obiectivul de a stabili un canal de comunicare” pentru momentul în care ar fi necesar un canal diplomatic, precizând că au fost „scurte” și fără conținut substanțial. Există și versiuni contradictorii despre informarea prealabilă a unor capitale: un diplomat spune că Germania, Franța, Regatul Unit și Comisia au fost informate înainte de apeluri, dar alți trei diplomați susțin că Berlinul nu ar fi fost avertizat. E3, „E5” sau instituțiile UE: cine conduce, de fapt, dosarul Summitul a expus și alte falii. Italia și Polonia, descrise ca un „E5” informal împreună cu E3, ar fi fost frustrate de excluderea din discuțiile inițiale dintre E3 și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit a doi oficiali. În paralel, unii oficiali UE au pus sub semnul întrebării dacă Consiliul European ar trebui să preia rolul de negociator în numele blocului, în locul Comisiei Europene sau al Serviciului European de Acțiune Externă (diplomația UE). Un diplomat UE citat de Politico spune că, pentru ca eventualele discuții cu Moscova să funcționeze, ar fi nevoie de un sistem de „mandatare și informare” (adică stabilirea unui mandat înainte de contacte și raportarea către state după). Ce urmează: discuții la Berlin despre formatul de dialog Tensiunile vin pe fondul unei dezbateri mai vechi în UE despre ce fel de comunicare, dacă există, ar trebui să aibă cu Putin și cine ar trebui să o conducă. Potrivit publicației, urgența a crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a încheiat un acord provizoriu de pace cu Iranul și a indicat la summitul G7 din Franța că își mută din nou atenția către Ucraina. În acest context, Merz urmează să îi găzduiască la Berlin, miercuri, pe Macron și pe premierii Regatului Unit, Poloniei și Italiei, iar diplomați citați spun că discuțiile vor include probabil și chestiunea dialogului cu Rusia. [...]
Ungaria a obținut diluarea concluziilor UE privind accelerarea aderării Ucrainei , după ce premierul ungar Péter Magyar a cerut eliminarea, „în ultimul moment”, a unei formulări care sugera deschiderea rapidă a următoarelor etape din negocieri, potrivit HotNews . Modificarea vizează concluziile reuniunii liderilor UE din 18 iunie, care au fost ajustate la insistența lui Magyar pentru a reduce caracterul de urgență al accelerării procesului de aderare a Ucrainei la Uniune, relatează Kyiv Independent, citat de publicația română. Ce s-a schimbat în textul final și de ce contează În proiectul de concluzii consultat de Kyiv Independent, Consiliul European „aștepta cu interes” deschiderea celorlalte „clustere” de extindere „cât mai curând posibil”, în conformitate cu abordarea „bazată pe merite”. În varianta finală agreată în seara de 18 iunie, formularea „cât mai curând posibil” a fost eliminată. Doi diplomați UE au confirmat separat pentru Kyiv Independent că Magyar a insistat pentru această modificare. Unul dintre ei a spus că Budapesta a dorit să sublinieze că Ucraina va trebui să adopte toate normele și că nu va putea „să ocolească regulile” în procesul de aderare. Context: clusterele de extindere, deschise pe rând Cu trei zile înainte de summit, UE deschisese primul dintre cele șase „clustere de extindere” pentru Ucraina și Republica Moldova – seturi de sarcini pe care țările candidate trebuie să le îndeplinească pentru a deveni state membre. Potrivit informațiilor citate, se preconiza că celelalte cinci clustere vor fi deschise cel târziu în iulie. Poziționări politice: Magyar vs. Orbán, Zelenski optimist Magyar a revendicat public intervenția într-o postare pe X, susținând că eliminarea clauzei privind accelerarea a fost făcută la inițiativa sa și că „nu a fost ușor”. El a prezentat episodul ca dovadă că poate reprezenta Ungaria mai eficient la nivel european decât predecesorul său, Viktor Orbán, afirmând: „Așa se poate proceda, dacă cineva nu vine doar să răstoarne mesele și să semene teamă, ci se străduiește să găsească un compromis”. Anterior, Magyar sugerase că vede aderarea Ucrainei la UE abia peste 10–15 ani, un orizont mai îndepărtat decât termenele invocate de Ucraina și de aliații săi europeni. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părăsit mai devreme reuniunea din 18 iunie și le-a spus jurnaliștilor că este sigur că vor fi deschise toate clusterele, adăugând că Ucraina „merită acest lucru” și „nu va renunța” la obiectiv. [...]
Franța și Germania contestă mandatul UE de a negocia cu Rusia , într-un episod care riscă să complice coordonarea europeană pe dosarul Ucraina și să prelungească incertitudinea privind „cine vorbește în numele Europei”, potrivit Digi24 . Într-o reuniune de vârf la Bruxelles descrisă ca neașteptat de tensionată, Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au criticat demersurile președintelui Consiliului European, Antonio Costa, de a deschide canale de comunicare cu Kremlinul, relatează Politico, citat de Digi24. Miza nu este doar oportunitatea unui dialog cu Vladimir Putin, ci și arhitectura deciziei: dacă inițiativa trebuie să aparțină instituțiilor UE sau unui grup restrâns de state. Două tabere și o dispută de mandat Potrivit informațiilor din culise invocate de publicația citată, discuția despre Rusia și Ucraina s-a purtat fără consilieri și fără telefoane, pe fondul sensibilității subiectului, și a depășit cu două ore durata programată. Summitul a conturat două poziții principale: Macron și Merz susțin că nu este momentul potrivit pentru discuții cu Putin, iar când va exista o fereastră diplomatică, inițiativa ar trebui să fie preluată de „E3” (Franța, Germania și Regatul Unit). Un număr mare de lideri UE au apărat ideea că rolul de reprezentare revine Uniunii , sprijinindu-l pe Costa. Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a respins explicit ideea unor „canale alternative”, avertizând, într-o declarație pentru Politico, asupra riscurilor negocierilor „pe ușa din spate” cu regimuri autoritare. Ce a declanșat conflictul: contacte cu Moscova și lipsa de informare În centrul disputei se află contactele inițiate de șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, care ar fi discutat de două ori cu oficiali de la Moscova în ultimele săptămâni, potrivit unor diplomați și oficiali UE citați în material. Un diplomat a acuzat că amploarea acestor contacte nu ar fi fost cunoscută de toți liderii și că unii au aflat abia după apariția informațiilor în presă, ceea ce a alimentat reacții de furie și acuzații de lipsă de profesionalism. Echipa lui Costa a susținut că discuțiile au avut ca unic scop stabilirea unui canal de comunicare „la momentul potrivit”, că au fost scurte și fără substanță. Există și versiuni contradictorii despre informarea prealabilă: un diplomat afirmă că Germania, Franța, Regatul Unit și Comisia Europeană au fost informate înainte, în timp ce alți diplomați susțin că Berlinul nu ar fi fost anunțat. De ce contează: risc de fragmentare în politica externă a UE Disputa scoate la suprafață o problemă operațională cu impact direct asupra capacității UE de a acționa coerent: lipsa unui mecanism acceptat de mandat și raportare pentru contacte diplomatice sensibile . Un diplomat UE citat în material spune că, pentru ca eventualele negocieri cu Moscova să funcționeze, este nevoie de „un sistem de atribuire a mandatelor și de informare ulterioară”. În paralel, au apărut și alte linii de fractură: Italia și Polonia ar fi fost nemulțumite că au fost excluse din discuțiile inițiale dintre „E3” și președintele ucrainean Volodimir Zelenski , iar unii oficiali s-au întrebat de ce Consiliul European ar trebui să conducă demersul, și nu Comisia Europeană sau Serviciul European de Acțiune Externă. Ce urmează Potrivit sursei, Merz urmează să îi primească la Berlin pe Macron și pe prim-miniștrii Regatului Unit, Poloniei și Italiei, iar tema dialogului cu Rusia ar urma să fie pe agendă. În lipsa unui acord intern privind mandatul și reprezentarea, tensiunile riscă să se transfere în decizii mai lente și mesaje nealiniate ale UE pe un dosar care depinde de coordonare strânsă cu Kievul și Washingtonul. [...]
Uniunea Europeană schimbă ritmul sancțiunilor împotriva Rusiei, trecând la prelungiri anuale , o decizie care reduce frecvența negocierilor politice și crește predictibilitatea cadrului de restricții pentru companii și piețe, potrivit Antena 3 . Pentru prima dată, sancțiunile sunt extinse cu 12 luni, nu cu șase, cum se întâmpla până acum. O purtătoare de cuvânt a președintelui Consiliului European , Antonio Costa , a declarat joi că UE a decis această prelungire anuală. Măsura vine în contextul în care Uniunea a introdus mai multe pachete de sancțiuni după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Ce vizează sancțiunile și de ce contează economic Conform informațiilor din articol, sancțiunile UE urmăresc în special trei zone cu impact direct asupra economiei ruse: veniturile din vânzările de combustibili fosili pe piețele internaționale; industria de armament; instituțiile financiare ale Rusiei. Trecerea la un orizont de 12 luni înseamnă, practic, mai puține momente de „reînnoire” care pot deveni puncte de presiune politică și de incertitudine pentru mediul de afaceri (de la bănci și asigurări până la companii cu expunere pe energie și comerț). Ce se schimbă procedural la nivelul UE Până acum, sancțiunile erau reînnoite semestrial, iar prelungirea necesita aprobarea unanimă a liderilor celor 27 de state membre. În noua formulă, aceeași logică a unanimității rămâne relevantă, dar ciclul de decizie se rarefiază, ceea ce poate reduce riscul de blocaje repetate de la o rundă la alta. Context politic: sprijinul pentru Ucraina, din nou în unanimitate Antena 3 notează că sprijinul european pentru Ucraina a primit un impuls după ce fostul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orban, a pierdut alegerile în acest an. Ulterior, UE a deschis oficial negocierile de aderare cu Kievul și a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Tot joi, cei 27 de șefi de stat și de guvern reuniți la Bruxelles au adoptat în unanimitate o declarație comună de sprijin pentru Ucraina, pentru prima dată după mai mult de un an, după ce Orban refuzase anterior să susțină astfel de poziții. La ce să ne așteptăm în continuare Din informațiile disponibile în material nu rezultă modificări ale conținutului sancțiunilor, ci o schimbare a duratei de prelungire. Efectul imediat este un cadru mai stabil pe termen de un an, cu implicații de planificare pentru actorii economici care operează sub restricțiile existente sau care sunt afectați indirect de ele. [...]
Discuțiile din UE despre un canal de dialog cu Moscova au blocat agenda summitului și au scos la iveală lipsa unei formule comune pentru rolul Ucrainei în eventuale negocieri , potrivit Kyiv Post . În prima zi a reuniunii, liderii europeni au amânat până aproape de ora 23:00 (ora locală) o cină dedicată strategiei față de China, din cauza disputelor legate de războiul Rusiei în Ucraina. UE a bifat, în paralel, un moment simbolic: liderii l-au felicitat pe președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pentru deschiderea formală a negocierilor de aderare. După plecarea lui din sală, discuția s-a mutat rapid pe tema „angajării” Kremlinului, în condițiile în care, conform materialului, Rusia nu dă semne că ar dori negocieri de pace. Cine ar trebui să conducă eventualele discuții cu Rusia Liderii UE s-au contrazis pe configurația de țări care ar urma să conducă posibile negocieri viitoare cu Moscova: Emmanuel Macron a susținut implicarea Marii Britanii și ideea ca „Europa”, nu doar UE, să preia conducerea. Friedrich Merz a preferat formatul diplomatic E3 (Franța, Marea Britanie și Germania). Donald Tusk a cerut un grup mai larg decât E3, din care Polonia nu face parte; în plus, formatul este asociat cu negocierile acordurilor de la Minsk din 2015, după anexarea Crimeei de către Rusia. Giorgia Meloni a propus numirea unui singur emisar al UE care să deschidă dialogul cu Moscova. Potrivit a doi diplomați UE citați de Euractiv (menționat în material), Meloni a argumentat că o „voce unificată” aleasă de toate cele 27 de state membre ar întări blocul în negocieri. Într-o declarație pentru presa italiană, ea a spus că profilul ideal ar veni „dintr-o țară medie sau mai mică”. „Linie directă” către Kremlin, o inițiativă care a divizat statele membre O altă sursă de tensiune a fost inițiativa președintelui Consiliului European, António Costa, de a crea o „linie directă” cu Kremlinul pentru a fi pregătit de negocieri viitoare. Conform unor diplomați de rang înalt citați în articol, Costa i-a cerut șefului său de cabinet, diplomatul portughez Pedro Lourtie, să facă două apeluri telefonice către diplomați ruși. Demersul a generat atât critici, cât și susținere, iar statele baltice, Danemarca și alte țări nordice au fost cele mai critice, inclusiv pe motiv că inițiativa nu ar fi fost coordonată în prealabil cu un grup larg de state. Materialul notează și contextul: oficiali europeni au spus că inițiativa a venit după ce Zelenski ar fi cerut UE, la un summit din aprilie, să preia rolul de mediator rămas liber după ce americanii s-au concentrat pe războiul cu Iranul. De ce contează Pentru mediul economic și pentru companiile expuse la riscuri geopolitice, mesajul principal este că UE nu are încă o arhitectură politică stabilă pentru un eventual proces de negociere cu Rusia, iar divergențele interne pot întârzia deciziile pe alte dosare strategice (inclusiv China). În același timp, discuția despre „cine vorbește” în numele Europei indică o competiție de influență între capitale, cu efect direct asupra predictibilității politicilor externe și de securitate ale blocului. [...]
Volodimir Zelenski cere accelerarea aderării Ucrainei la UE ca garanție de securitate pentru Europa , într-un moment în care discuțiile de extindere rămân sensibile politic, iar Budapesta blochează formulări mai ambițioase în concluziile Consiliului European, potrivit Reuters . La summitul liderilor UE de la Bruxelles, Zelenski a spus că „viitorul Europei” este decis de apărarea Ucrainei și că cea mai bună garanție pentru securitatea blocului ar fi acordarea unei căi accelerate de aderare pentru Kiev. În fragmente din discursul său publicate pe X, președintele ucrainean a argumentat că „fiecare națiune democratică din Europa merită să fie în UE” și că Ucraina „merită acest lucru” pentru costul plătit în război pentru a rămâne „liberă, independentă și… europeană”. Extinderea UE: avans procedural, dar fără consens pe „accelerare” În paralel cu mesajul politic al Kievului, procesul tehnic de aderare avansează: ambasadorii UE au convenit săptămâna trecută să împingă înainte discuțiile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, urmând ca negocierile să înceapă cu primul dintre cele șase „clustere” (pachete de capitole) de aliniere a legislației și standardelor la cele ale Uniunii. Concluziile Consiliului European publicate după summit au salutat începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina și au precizat că UE „așteaptă cu interes deschiderea celorlalte clustere, în conformitate cu abordarea bazată pe merit”. Totuși, Ungaria a reușit să elimine din text o referire la accelerarea aderării Ucrainei, a afirmat premierul Peter Magyar într-o postare pe X. Miza financiară: bani pentru armată și 6 miliarde de euro din Facilitatea Europeană pentru Pace Zelenski a legat direct securitatea Europei de finanțarea armatei ucrainene și a spus că UE și „coaliția celor dispuși” pot dezvolta instrumente financiare pentru a asigura acest sprijin. El a cerut și deblocarea a 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) din Facilitatea Europeană pentru Pace, mecanism al UE destinat susținerii securității internaționale. În același timp, liderul ucrainean a avertizat că, dacă războiul nu se încheie curând, Ucraina va avea nevoie de ajutor pentru iarnă, inclusiv rachete de apărare antiaeriană și combustibil. Ținta declarată: încheierea războiului până la finalul anului, dar cu presiune pe Rusia Zelenski a spus că Ucraina vrea ca războiul cu Rusia să se termine până la finalul anului și a cerut sprijin pentru pregătirea sezonului rece. În comentarii ulterioare publicate pe Telegram, el a afirmat că obiectivul este încheierea conflictului „înainte de iarnă” prin diplomație și presiune asupra Rusiei, dar a adăugat că Ucraina înțelege „cu cine are de-a face”. Totodată, Zelenski a îndemnat Europa să rămână vigilentă și să mențină presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni „fără portițe”, confiscări „fără excepții” și finanțarea Ucrainei. În replică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de Reuters, a declarat după atacul ucrainean cu drone că Moscova va efectua „lovituri masive coordonate în mod regulat” împotriva Ucrainei. [...]
