Știri
Știri din categoria Externe
Un atac cu drone atribuit Ucrainei ar fi scos din uz cel puțin un elicopter rusesc la baza aeriană Taganrog-Țentralnîi din regiunea Rostov, la circa 40 km de graniță, potrivit unei analize de imagini satelitare citate de Kyiv Post. Miza operațională: lovitura ar fi vizat nu doar aparate de zbor, ci o infrastructură folosită activ de armata rusă și legată de mentenanța aviației de transport.
Conform analiștilor din canalul de informații din surse deschise (OSINT) „Absolutely Reliable”, citați de publicația ucraineană Militarnyi, dronele ucrainene ar fi lovit baza în noaptea de 7 spre 8 septembrie. Evaluarea indică:
Imaginile disponibile ar fi arătat deteriorări în zonele în care cele două aeronave erau poziționate înainte de atac.
Baza Taganrog-Țentralnîi este descrisă ca fiind utilizată activ de armata rusă și găzduiește Uzina de reparații aeronautice 325, care repară aeronave militare de transport și componente pentru avioanele Il-76. Tot aici este dislocat și Regimentul 708 de Aviație de Transport Militar.
În acest context, o lovire care afectează aeronave și zone operaționale poate avea efecte dincolo de pierderea punctuală a unui aparat: poate pune presiune pe disponibilitatea flotei și pe activitățile de mentenanță din proximitatea frontierei.
La momentul publicării, nici Statul Major General al Ucrainei, nici autoritățile ruse nu confirmaseră public pagubele, notează Kyiv Post. Prin urmare, detaliile rămân la nivel de evaluare bazată pe imagini satelitare și analiză OSINT.
Recomandate
Ungaria expulzează 10 angajați ai misiunii diplomatice ruse , o decizie cu potențial de a complica relația bilaterală într-un moment în care Budapesta rămâne conectată economic la Rusia prin importuri de energie și proiecte nucleare, potrivit News . Ministrul ungar de Externe, Anita Orban, a declarat că cei zece „colaboratori” ai reprezentanței ruse au desfășurat în Ungaria activități „inacceptabile” pentru diplomați, invocând Convenția de la Viena , cadrul internațional care stabilește regulile și limitele activității diplomatice. Ea a precizat că a cerut informarea ambasadorului Rusiei la Budapesta și că persoanele vizate trebuie să părăsească teritoriul Ungariei. O măsură rară, fără ruperea relațiilor diplomatice Decizia este descrisă ca fiind fără precedent în ultimele decenii, în condițiile în care fostul guvern condus de Viktor Orban a menținut relații cordiale cu Moscova inclusiv după invazia rusă din Ucraina, din februarie 2022. Anita Orban a susținut că măsura are ca obiectiv protejarea „securității și suveranității Ungariei”, dar nu echivalează cu ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Potrivit declarațiilor sale, Budapesta intenționează să continue „dialogul necesar”, bazat pe respect reciproc și pe respectarea normelor. De ce contează: legăturile economice cu Rusia rămân relevante Chiar și în contextul unei înăspriri a poziției politice și de securitate, Ungaria are în continuare relații economice importante cu Rusia, conform aceleiași surse. Țara importă „cantități semnificative” de gaz și petrol și construiește reactoare nucleare suplimentare la centrala de la Paks cu ajutorul companiei ruse de stat Rosatom. În acest cadru, expulzările pot amplifica riscul de tensiuni în relația bilaterală, fără ca autoritățile ungare să anunțe, deocamdată, măsuri care să vizeze direct cooperarea economică sau proiectele energetice. [...]
Avertismentul extern despre un atac Hamas a fost ignorat în lanțul decizional , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre modul în care informațiile sensibile au fost gestionate la vârful executivului israelian înainte de 7 octombrie 2023, potrivit Digi24 , care citează o investigație publicată de Haaretz . Ce spune investigația: un apel de 45 de minute și un mesaj explicit Conform materialului Haaretz, președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohamed bin Zayed (MBZ), l-a sunat pe Benjamin Netanyahu cu aproximativ o săptămână și jumătate înainte de 7 octombrie 2023 și a discutat cu el timp de 45 de minute. În acea convorbire, MBZ ar fi avertizat că liderul Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, plănuia o operațiune de amploare împotriva Israelului, cu potențial de destabilizare regională și de subminare a Acordurilor Abraham . Investigația susține că trei surse străine de rang înalt ar cunoaște conținutul conversației, iar informațiile ar proveni dintr-o cercetare bazată pe zeci de surse, documente interne și corespondență, realizată pentru o carte intitulată „Ostatici: 843 de zile de abandon”. Miza operațională: de ce contează că șefii serviciilor nu au fost informați Elementul cu impact direct asupra funcționării aparatului de securitate este afirmația că Netanyahu ar fi primit avertismentul, dar nu i-ar fi informat pe șefii principalelor instituții de apărare. Potrivit relatării, șeful Shin Bet, șeful Mossadului și șeful Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului nu ar fi știut despre avertismentul transmis de bin Zayed . În logica operațională a unui stat aflat într-un context de escaladare, o astfel de omisiune poate afecta nivelul de pregătire, prioritizarea resurselor și calibrul măsurilor defensive. Netanyahu respinge acuzația, susținând că informația „este o minciună sfruntată”, notează Digi24, citând Haaretz. Contextul din culise: canalul secret de discuții și semnalul „zilzal” Investigația descrie și un fundal de contacte indirecte, cu aprobarea lui Netanyahu, între Israel și Hamas, în 2023, privind o „hudna” (armistițiu temporar) și posibile măsuri economice pentru Gaza, inclusiv ideea „G 4 G” („Gas for Gaza” – gaze pentru Gaza). Discuțiile ar fi ajuns, până în vara lui 2023, la punctul sensibil al schimbului de prizonieri și al returnării unor persoane și rămășițe ale unor soldați. În același timp, materialul menționează că Sinwar ar fi transmis, printr-un intermediar din Fatah (prezentat sub pseudonimul „Coal Eyes”), un avertisment formulat ca „zilzal” („cutremur”), interpretat de interlocutori ca semnal de război. Ulterior, pe 15 septembrie, avertismentul ar fi ajuns și la Shin Bet, iar șeful instituției ar fi cerut o convorbire imediată cu Netanyahu. În relatare apare și o ședință de securitate din 17 septembrie, la care ar fi participat ministrul Apărării, Yoav Gallant, și reprezentanți ai serviciilor, fără ca la final să fie luată o decizie. Ce urmează și ce rămâne neclar Textul disponibil este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că nu reiese dacă investigația aduce documente sau confirmări suplimentare privind deciziile luate (sau neluate) după avertismentul din apelul cu MBZ. Cert este că, în versiunea prezentată de Haaretz și preluată de Digi24, problema centrală nu este doar existența unui semnal extern, ci felul în care acesta ar fi fost (sau nu) distribuit în interiorul lanțului de comandă înaintea atacului din 7 octombrie 2023. [...]
Demisia procurorului general Ruslan Kravcenko deschide un nou front de risc instituțional pentru Ucraina , după ce biroul său a fost percheziționat într-o anchetă privind o presupusă rețea care ar fi protejat centre de apeluri frauduloase, potrivit Antena 3 . Kravcenko a anunțat că și-a înaintat demisia președintelui Volodimir Zelenski și Parlamentului, susținând că decizia este „politică” și că nu vrea ca funcția de procuror general să fie folosită „ca instrument într-o confruntare politică”. El a reiterat că nu a fost implicat în presupusa schemă investigată. Ancheta: protecție pentru „call center”-e frauduloase și spălare de bani Cazul vizează o presupusă organizație criminală care ar fi protejat centre de apeluri frauduloase și ar fi spălat „milioane de hrivne”, conform anunțurilor făcute pe 5 septembrie de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO). În acest context, biroul procurorului general a fost percheziționat. NABU l-a reținut pe Serhii Kropyva, adjunctul șefului departamentului de cooperare internațională al Procuraturii Generale. Curtea Supremă Anticorupție din Ucraina a decis pe 7 septembrie arestarea preventivă a acestuia până pe 2 noiembrie și a stabilit o cauțiune de 120 de milioane de hrivne, echivalentul a 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane lei). Ce spune Kravcenko și ce rămâne neclar Kravcenko afirmă că nu a cerut nimănui să protejeze activitatea centrelor de apeluri ilegale și că nu și-a folosit funcția în acest scop. Înregistrări publicate de NABU ar face referire la o persoană identificată drept „șeful”, cu patronimicul Andriiovych, descriere care — potrivit materialului — ar corespunde lui Kravcenko, însă NABU nu l-a identificat public drept suspect. În anunțul demisiei, Kravcenko le-a mulțumit procurorilor care lucrează în țară, inclusiv celor care „documentează crimele Rusiei și apără interesele statului”. De ce contează Demisia procurorului general, în plină anchetă anticorupție care atinge vârful Procuraturii Generale, ridică miza asupra stabilității și credibilității instituțiilor de aplicare a legii din Ucraina. În perioada următoare, atenția se mută pe modul în care va fi gestionată tranziția la conducerea procuraturii și pe evoluția anchetei NABU/SAPO, în condițiile în care Kravcenko neagă implicarea, iar statutul său în dosar nu este, deocamdată, clarificat public. [...]
Rusia blochează reluarea coridorului cerealelor pe Marea Neagră , ceea ce menține riscurile logistice și de cost pentru exporturile ucrainene de cereale și îngrășăminte, într-un moment în care rutele maritime rămân un punct sensibil al războiului, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova consideră „inacceptabilă și nerealistă” restabilirea Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră , acordul care permitea tranzitul navelor cu încărcături din porturile ucrainene. Declarația a fost făcută într-un interviu pe YouTube acordat bloggeriței ruse Iulia Menșova, iar informația este atribuită agenției EFE. De ce contează: presiune pe exporturile ucrainene și pe rutele maritime Inițiativa din Marea Neagră, semnată în iulie 2022 de Ucraina, Rusia, Turcia și Organizația Națiunilor Unite, avea rolul de a asigura exportul „în condiții de siguranță” de cereale, alimente și îngrășăminte din porturile ucrainene. Rusia s-a retras din acord în 2023, invocând, potrivit lui Lavrov, nerespectarea cerințelor ruse incluse în document și atacuri ucrainene cu drone maritime asupra navelor rusești din Marea Neagră. Ce alternativă a fost discutată și de ce o respinge Moscova Lavrov a afirmat că, după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene din regiunea Odesa – atacuri care „practic” au blocat exporturile ucrainene – Kievul ar fi susținut că „nu va supraviețui iernii” și că „este necesar să se facă ceva”. În acest context, șeful diplomației ruse a spus că Ucraina ar fi propus, cu sprijinul Turciei, un moratoriu ruso-ucrainean privind atacurile asupra navelor care transportă încărcături civile. Moscova respinge însă ideea, argumentând că „este imposibil de controlat ce transportă de fapt aceste nave”. Context politic invocat de Lavrov Lavrov a legat subiectul și de evoluțiile mai largi ale războiului, susținând că atacurile ucrainene asupra unor obiective civile din Rusia, inclusiv rafinării, vor primi un răspuns „mai dureros pentru Ucraina”. Totodată, el a acuzat Occidentul că ar fi împiedicat Ucraina să ajungă la un acord de pace cu Rusia, indicând în mod special luna aprilie 2022 și rolul fostului premier britanic Boris Johnson, afirmații pe care le-a spus că le sprijină cu articole din presa americană. [...]
Negarea Kremlinul ui nu oprește exodul preventiv al bărbaților ruși , pe fondul zvonurilor despre o posibilă mobilizare după alegerile parlamentare din 20 septembrie, potrivit Focus . Deși Vladimir Putin respinge public scenariul unei noi încorporări, incertitudinea îi împinge pe unii să plece temporar din țară sau să-și planifice concediile în jurul datei scrutinului. În Moscova, un antreprenor de 36 de ani, identificat doar cu prenumele Eradzh, spune că și-a folosit un asistent bazat pe inteligență artificială pentru a evalua „probabilitatea” unei încorporări și, după ce estimarea a crescut, a decis să cumpere un zbor spre Cipru, unde intenționează să stea cel puțin două luni. Raționamentul lui pornește de la ideea că Rusia „uzează” zeci de mii de voluntari atrași cu prime mari pentru frontul din Ucraina, dar obține câștiguri teritoriale reduse, ceea ce ar putea crește presiunea pentru o nouă mobilizare. Ce spune Kremlinul și de ce negația nu convinge Kremlinul neagă că ar pregăti o mobilizare. Putin a numit relatările despre acest subiect „un nonsens total” și „un atac informațional asupra Rusiei”, afirmând ulterior că Rusia ar avea suficiente trupe și că „în prezent nu există niciun scenariu” care să facă necesară o mobilizare. În același timp, mulți ruși invocă precedentele din 2022, când autoritățile au negat atât intenția de a invada Ucraina, cât și planurile unei mobilizări, înainte ca acestea să se materializeze. În plus, sunt menționate raportări izolate despre tactici de recrutare mai dure în regiunea Pensa și faptul că decretul de încorporare din 2022 ar fi rămas formal în vigoare, ceea ce, în percepția publică, ar permite o mobilizare „mascată”. Miza economică: costul unei noi mobilizări și limitele bugetare Un element-cheie din relatare este argumentul financiar: analistul militar Dmitri Kusnez susține că, spre deosebire de 2022, statului rus i-ar lipsi banii pentru a plăti recruții unei noi mari mobilizări. În evaluarea lui, Rusia ar continua să recruteze mai mult personal decât pierde pe câmpul de luptă, invocând date verificabile din bugetul rus, baze de date notariale și anunțuri de deces. Kusnez adaugă că o mobilizare ar putea permite teoretic formarea de noi unități, dar beneficiul potențial ar fi contrabalansat de riscul unei nemulțumiri sociale masive. Totuși, el avertizează că deciziile lui Putin nu sunt neapărat „raționale” și indică o posibilă problemă de personal specializat, în special piloți de drone. Cum reacționează populația: plecări, planuri de „evitare” și frică Pe fondul zvonurilor, autoritățile încearcă să transmită normalitate, inclusiv prin inițiative publice precum puncte de consultații medicale gratuite în Moscova. Dar pentru o parte a populației, semnalele nu sunt suficiente. Focus descrie mai multe reacții individuale: Alexander, un instructor de fitness de 36 de ani din Moscova, a plecat la final de august în Thailanda împreună cu soția sa, spunând că nu mai suporta nopțile nedormite; ca fost membru al unei unități speciale, consideră riscul de a fi încorporat prea mare. Ivan, un inginer constructor de 24 de ani, afirmă că el și prietenii și-au programat concediul în străinătate astfel încât să acopere perioada dinainte și de după alegerile parlamentare, urmând să monitorizeze știrile din Georgia. În lipsa unei clarități verificabile despre intențiile reale ale conducerii de la Moscova, incertitudinea rămâne, iar comportamentul preventiv al unor cetățeni sugerează că, dincolo de declarațiile oficiale, costul social și economic al zvonurilor este deja prezent. [...]
Ciocnirea a două Su-35 ridică semne de întrebare despre siguranța operațională a aviației ruse. Potrivit Mediafax , două avioane rusești de vânătoare Su-35 s-au ciocnit în aer, iar incidentul s-a soldat cu moartea unuia dintre piloți; celălalt a fost nevoit să se catapulteze. Accidentul a avut loc duminică, în regiunea Kursk din Rusia, conform canalului de Telegram al aviației militare ruse, citat de publicația Militarnyi. Circumstanțele exacte rămân neclare, iar autoritățile ruse nu au comentat public incidentul, mai notează aceeași sursă. De ce contează: impact asupra disponibilității flotei și a misiunilor Su-35S (denumire NATO: „Super Flanker”) este prezentat ca un avion de vânătoare multifuncțional, cu două motoare, de generația a patra, dezvoltat pe baza Su-27, potrivit KyivPost. Modelul este descris drept „coloana vertebrală” a flotei de avioane de luptă a Rusiei, cu peste 100 de aparate aflate, potrivit informațiilor, în serviciu activ. În contextul operațional, aeronavele sunt folosite frecvent pentru: acoperirea avioanelor de vânătoare-bombardament Su-34, în sprijinul forțelor terestre; interceptarea dronelor și rachetelor ucrainene; atacarea sistemelor ucrainene de apărare aeriană. Context: livrări recente și pierderi în războiul aerian Armata rusă a primit cel mai recent lot de avioane Su-35S la 27 august, potrivit informațiilor din articol. Separat, Mediafax amintește că, în iulie, un avion de vânătoare ucrainean F-16 a obținut prima victorie aeriană, doborând un avion de vânătoare rus, potrivit unei declarații făcute de generalul Dan Caine, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major al SUA, la o audiere în Senat. Caine nu a precizat tipul aeronavei ruse, însă „ar fi fost vorba” despre un Su-35, conform sursei citate. [...]
