Știri
Știri din categoria Externe
Demisia procurorului general Ruslan Kravcenko deschide un nou front de risc instituțional pentru Ucraina, după ce biroul său a fost percheziționat într-o anchetă privind o presupusă rețea care ar fi protejat centre de apeluri frauduloase, potrivit Antena 3.
Kravcenko a anunțat că și-a înaintat demisia președintelui Volodimir Zelenski și Parlamentului, susținând că decizia este „politică” și că nu vrea ca funcția de procuror general să fie folosită „ca instrument într-o confruntare politică”. El a reiterat că nu a fost implicat în presupusa schemă investigată.
Cazul vizează o presupusă organizație criminală care ar fi protejat centre de apeluri frauduloase și ar fi spălat „milioane de hrivne”, conform anunțurilor făcute pe 5 septembrie de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO). În acest context, biroul procurorului general a fost percheziționat.
NABU l-a reținut pe Serhii Kropyva, adjunctul șefului departamentului de cooperare internațională al Procuraturii Generale. Curtea Supremă Anticorupție din Ucraina a decis pe 7 septembrie arestarea preventivă a acestuia până pe 2 noiembrie și a stabilit o cauțiune de 120 de milioane de hrivne, echivalentul a 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane lei).
Kravcenko afirmă că nu a cerut nimănui să protejeze activitatea centrelor de apeluri ilegale și că nu și-a folosit funcția în acest scop. Înregistrări publicate de NABU ar face referire la o persoană identificată drept „șeful”, cu patronimicul Andriiovych, descriere care — potrivit materialului — ar corespunde lui Kravcenko, însă NABU nu l-a identificat public drept suspect.
În anunțul demisiei, Kravcenko le-a mulțumit procurorilor care lucrează în țară, inclusiv celor care „documentează crimele Rusiei și apără interesele statului”.
Demisia procurorului general, în plină anchetă anticorupție care atinge vârful Procuraturii Generale, ridică miza asupra stabilității și credibilității instituțiilor de aplicare a legii din Ucraina. În perioada următoare, atenția se mută pe modul în care va fi gestionată tranziția la conducerea procuraturii și pe evoluția anchetei NABU/SAPO, în condițiile în care Kravcenko neagă implicarea, iar statutul său în dosar nu este, deocamdată, clarificat public.
Recomandate
Arestarea unui procuror de rang înalt și cauțiunea de 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane de lei) ridică presiunea pe curățarea instituțiilor-cheie din Ucraina , într-un dosar care vizează protejarea unor rețele de fraudă online și spălare de bani, potrivit Mediafax . Înalta Curte Anticorupție a Ucrainei a decis plasarea în arest preventiv până la 2 noiembrie a lui Serhii Kropyva, adjunct al șefului Departamentului de Cooperare Internațională din cadrul Parchetului General. El poate fi eliberat dacă achită o cauțiune de 120 de milioane de hrivne, echivalentul a aproximativ 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane de lei), conform Ukrinform. Miza economică: fraudă prin call-centere și spălare de bani Dosarul vizează protejarea unor call-centere frauduloase. Anchetatorii susțin că o grupare din care ar fi făcut parte și Kropyva primea mită pentru a permite funcționarea centrelor care înșelau ucraineni și cetățeni străini, iar ulterior banii obținuți erau spălați. Cazul face parte din operațiunea „Carthage ”, desfășurată de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO). Potrivit NABU, ar fi fost identificată o organizație infracțională condusă de un oficial din Parchetul General, creată la jumătatea anului 2025, care ar fi inclus procurori în funcție și persoane fără funcții oficiale. Cum ar fi fost „albiți” banii: proprietăți, bunuri și conturi pe numele apropiaților Conform anchetatorilor, banii obținuți ilegal ar fi fost spălați prin mai multe mecanisme, inclusiv: peste 20 de milioane de hrivne (aprox. 450.000 de dolari, adică aprox. 2,0 milioane de lei) cheltuite pe proprietăți imobiliare, bijuterii și alte bunuri de valoare; active de cel puțin 12 milioane de hrivne (aprox. 270.000 de dolari, aprox. 1,2 milioane de lei) trecute pe numele unor terțe persoane, inclusiv proprietăți într-un complex de apartamente din apropierea Munților Carpați, pe teritoriul Ucrainei; peste 10 milioane de hrivne (aprox. 225.000 de dolari, aprox. 1,0 milion de lei) depuse în conturile unor persoane apropiate și prezentate drept venituri legale din activități comerciale. Condiții stricte dacă plătește cauțiunea și interdicții de contact Procurorii anticorupție ceruseră inițial o cauțiune de 200 de milioane de hrivne (aprox. 4,5 milioane de dolari, aprox. 20,3 milioane de lei), în timp ce apărarea a solicitat respingerea cererii, susținând că acuzațiile nu sunt întemeiate și că suma cerută este imposibil de achitat. Dacă va plăti cauțiunea, Kropyva va avea mai multe obligații, inclusiv să se prezinte la convocări, să anunțe schimbarea domiciliului, să predea pașapoartele pentru călătoriile în străinătate și să poarte un dispozitiv electronic de monitorizare. Instanța i-a interzis și să comunice cu martorii, printre care procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravchenko, și prim-adjuncta acestuia, Maria Vdovichenko. Reacția procurorului general: neagă implicarea și anunță măsuri interne În instanță, procurorul SAPO a prezentat informații potrivit cărora Kropyva ar fi avut o relație apropiată cu procurorul general Ruslan Kravchenko, inclusiv prin discuții interceptate care ar indica implicarea lui Kropyva în coordonarea unor lucrări la locuința procurorului general și alte episoade prezentate ca susțineri ale acuzării. Procurorul general a negat orice implicare: „Nu am nicio legătură cu protejarea call-centerelor ilegale, nu am dat instrucțiuni pentru sprijinirea unei asemenea activități și nu mi-am folosit atribuțiile de procuror general în acest scop”. Kravchenko a anunțat că angajatul vizat a fost suspendat și că a cerut pregătirea documentelor pentru demiterea acestuia, precizând că vinovăția urmează să fie stabilită de instanță. Totodată, a dispus verificarea activității Departamentului de Cooperare Internațională și a structurii care se ocupă de combaterea criminalității informatice, precum și testarea cu poligraful a angajaților implicați în coordonarea și investigarea dosarelor privind call-centerele ilegale (cu mențiunea că, în sistemul ucrainean, rezultatele au caracter orientativ). Decizia privind arestarea preventivă poate fi contestată în termen de cinci zile. NABU a anunțat că au fost identificați până acum cinci presupuşi membri ai organizației, iar ancheta continuă pentru a stabili dacă există și alți participanți. [...]
Marea Britanie pregătește o interdicție de import pentru bunuri din așezările israeliene ilegale din Cisiordania , o măsură cu impact direct de reglementare asupra companiilor și lanțurilor de aprovizionare care operează sau comercializează produse provenite din aceste zone, potrivit Al Jazeera . Ministrul britanic al pensiilor, Pat McFadden, a declarat presei britanice că ministrul de externe Ed Miliband urmează să prezinte marți în Parlament măsuri împotriva extinderii așezărilor. McFadden a invocat intensificarea activității de colonizare „în ultimele săptămâni și luni” drept motiv pentru accelerarea deciziei. Ce se știe despre măsură și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, interdicția vizează bunuri provenite din așezările israeliene considerate ilegale în Cisiordania ocupată. McFadden nu a oferit însă detalii despre modul în care va fi aplicată interdicția, ceea ce lasă deschisă întrebarea-cheie pentru mediul de afaceri: cum vor fi verificate originea și trasabilitatea produselor și ce obligații noi vor apărea pentru importatori și retaileri. Oficialul a insistat că măsura nu urmărește blocarea tuturor produselor israeliene, Israelul rămânând „un partener comercial important”. Contextul care a accelerat decizia În august, Israel a deschis licitația pentru 1.234 de unități locative în proiectul E1, un plan controversat care ar lega așezările din Ierusalimul de Est ocupat (anexat ilegal de Israel, potrivit sursei) de blocul de colonii Maale Adumim din Cisiordania. Palestinienii au avertizat că avansarea planului ar duce la izolarea comunităților palestiniene în „enclave deconectate, înconjurate de așezări”. Măsura britanică vine și după săptămâni de escaladare a atacurilor coloniștilor asupra satelor palestiniene, unele atrăgând critici rare inclusiv din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu și a ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, notează publicația. Reacții politice și presiune internă Mike Huckabee a criticat informațiile despre interdicție și a numit-o o „acțiune irațională”, într-o intervenție la BBC Radio, susținând că ar fi „discriminare” împotriva guvernului israelian și a evreilor. În plan intern, peste 140 de parlamentari laburiști au cerut o interdicție a comerțului cu firme israeliene care operează în Cisiordania ocupată, pe fondul unui sprijin public semnificativ pentru măsură, potrivit sursei. Dimensiunea fenomenului În așezările israeliene ilegale din Cisiordania trăiesc peste 500.000 de israelieni, într-un teritoriu în care locuiesc aproximativ trei milioane de palestinieni, mai arată Al Jazeera. [...]
Rusia ridică miza disputei cu UE pe tema legitimității alegerilor , după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a acuzat Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care să urmărească „pe ascuns” alegerile pentru Duma de Stat, programate în perioada 18–20 septembrie, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menșova”, iar Lavrov a spus că Moscova primește informații despre o astfel de pregătire. El a fost citat de agenția de presă TASS. Acuzația: „observatori” care ar monitoriza „în secret” scrutinul Lavrov a susținut că UE „începe să pregătească niște observatori speciali” care „vor urmări în secret” desfășurarea alegerilor din Rusia. În materialul citat de news.ro nu sunt prezentate dovezi sau detalii despre cine ar fi acești observatori, cum ar opera sau în ce cadru instituțional ar fi trimiși. Exemple invocate de Lavrov: Ucraina 2004 și România 2025 Pentru a-și susține argumentația, șeful diplomației ruse a invocat două precedente: Ucraina, 2004 : Lavrov a afirmat că „Occidentul a forțat” organizarea unui al treilea tur de scrutin și a pus presiune pe Curtea Constituțională a Ucrainei , deși „nu prevede un al treilea tur”, în urma căruia ar fi ajuns la putere Viktor Iușcenko, nu Viktor Ianukovici. România, 2025 : Lavrov a susținut că, după primul tur, „niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic”, iar câștigătorul — descris de el ca nealiniat „ordinelor de la Bruxelles” — ar fi fost ulterior „eliminat din cursă”, deși „nu era nimic de criticat”. Ce urmează Alegerile pentru deputații Dumei de Stat din cea de-a noua legislatură sunt programate în perioada 18–20 septembrie 2026 , iar acuzațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia și UE în jurul proceselor electorale și al recunoașterii legitimității acestora. [...]
Ungaria expulzează 10 angajați ai misiunii diplomatice ruse , o decizie cu potențial de a complica relația bilaterală într-un moment în care Budapesta rămâne conectată economic la Rusia prin importuri de energie și proiecte nucleare, potrivit News . Ministrul ungar de Externe, Anita Orban, a declarat că cei zece „colaboratori” ai reprezentanței ruse au desfășurat în Ungaria activități „inacceptabile” pentru diplomați, invocând Convenția de la Viena , cadrul internațional care stabilește regulile și limitele activității diplomatice. Ea a precizat că a cerut informarea ambasadorului Rusiei la Budapesta și că persoanele vizate trebuie să părăsească teritoriul Ungariei. O măsură rară, fără ruperea relațiilor diplomatice Decizia este descrisă ca fiind fără precedent în ultimele decenii, în condițiile în care fostul guvern condus de Viktor Orban a menținut relații cordiale cu Moscova inclusiv după invazia rusă din Ucraina, din februarie 2022. Anita Orban a susținut că măsura are ca obiectiv protejarea „securității și suveranității Ungariei”, dar nu echivalează cu ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Potrivit declarațiilor sale, Budapesta intenționează să continue „dialogul necesar”, bazat pe respect reciproc și pe respectarea normelor. De ce contează: legăturile economice cu Rusia rămân relevante Chiar și în contextul unei înăspriri a poziției politice și de securitate, Ungaria are în continuare relații economice importante cu Rusia, conform aceleiași surse. Țara importă „cantități semnificative” de gaz și petrol și construiește reactoare nucleare suplimentare la centrala de la Paks cu ajutorul companiei ruse de stat Rosatom. În acest cadru, expulzările pot amplifica riscul de tensiuni în relația bilaterală, fără ca autoritățile ungare să anunțe, deocamdată, măsuri care să vizeze direct cooperarea economică sau proiectele energetice. [...]
Avertismentul extern despre un atac Hamas a fost ignorat în lanțul decizional , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre modul în care informațiile sensibile au fost gestionate la vârful executivului israelian înainte de 7 octombrie 2023, potrivit Digi24 , care citează o investigație publicată de Haaretz . Ce spune investigația: un apel de 45 de minute și un mesaj explicit Conform materialului Haaretz, președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohamed bin Zayed (MBZ), l-a sunat pe Benjamin Netanyahu cu aproximativ o săptămână și jumătate înainte de 7 octombrie 2023 și a discutat cu el timp de 45 de minute. În acea convorbire, MBZ ar fi avertizat că liderul Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, plănuia o operațiune de amploare împotriva Israelului, cu potențial de destabilizare regională și de subminare a Acordurilor Abraham . Investigația susține că trei surse străine de rang înalt ar cunoaște conținutul conversației, iar informațiile ar proveni dintr-o cercetare bazată pe zeci de surse, documente interne și corespondență, realizată pentru o carte intitulată „Ostatici: 843 de zile de abandon”. Miza operațională: de ce contează că șefii serviciilor nu au fost informați Elementul cu impact direct asupra funcționării aparatului de securitate este afirmația că Netanyahu ar fi primit avertismentul, dar nu i-ar fi informat pe șefii principalelor instituții de apărare. Potrivit relatării, șeful Shin Bet, șeful Mossadului și șeful Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului nu ar fi știut despre avertismentul transmis de bin Zayed . În logica operațională a unui stat aflat într-un context de escaladare, o astfel de omisiune poate afecta nivelul de pregătire, prioritizarea resurselor și calibrul măsurilor defensive. Netanyahu respinge acuzația, susținând că informația „este o minciună sfruntată”, notează Digi24, citând Haaretz. Contextul din culise: canalul secret de discuții și semnalul „zilzal” Investigația descrie și un fundal de contacte indirecte, cu aprobarea lui Netanyahu, între Israel și Hamas, în 2023, privind o „hudna” (armistițiu temporar) și posibile măsuri economice pentru Gaza, inclusiv ideea „G 4 G” („Gas for Gaza” – gaze pentru Gaza). Discuțiile ar fi ajuns, până în vara lui 2023, la punctul sensibil al schimbului de prizonieri și al returnării unor persoane și rămășițe ale unor soldați. În același timp, materialul menționează că Sinwar ar fi transmis, printr-un intermediar din Fatah (prezentat sub pseudonimul „Coal Eyes”), un avertisment formulat ca „zilzal” („cutremur”), interpretat de interlocutori ca semnal de război. Ulterior, pe 15 septembrie, avertismentul ar fi ajuns și la Shin Bet, iar șeful instituției ar fi cerut o convorbire imediată cu Netanyahu. În relatare apare și o ședință de securitate din 17 septembrie, la care ar fi participat ministrul Apărării, Yoav Gallant, și reprezentanți ai serviciilor, fără ca la final să fie luată o decizie. Ce urmează și ce rămâne neclar Textul disponibil este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că nu reiese dacă investigația aduce documente sau confirmări suplimentare privind deciziile luate (sau neluate) după avertismentul din apelul cu MBZ. Cert este că, în versiunea prezentată de Haaretz și preluată de Digi24, problema centrală nu este doar existența unui semnal extern, ci felul în care acesta ar fi fost (sau nu) distribuit în interiorul lanțului de comandă înaintea atacului din 7 octombrie 2023. [...]
Rusia blochează reluarea coridorului cerealelor pe Marea Neagră , ceea ce menține riscurile logistice și de cost pentru exporturile ucrainene de cereale și îngrășăminte, într-un moment în care rutele maritime rămân un punct sensibil al războiului, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova consideră „inacceptabilă și nerealistă” restabilirea Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră , acordul care permitea tranzitul navelor cu încărcături din porturile ucrainene. Declarația a fost făcută într-un interviu pe YouTube acordat bloggeriței ruse Iulia Menșova, iar informația este atribuită agenției EFE. De ce contează: presiune pe exporturile ucrainene și pe rutele maritime Inițiativa din Marea Neagră, semnată în iulie 2022 de Ucraina, Rusia, Turcia și Organizația Națiunilor Unite, avea rolul de a asigura exportul „în condiții de siguranță” de cereale, alimente și îngrășăminte din porturile ucrainene. Rusia s-a retras din acord în 2023, invocând, potrivit lui Lavrov, nerespectarea cerințelor ruse incluse în document și atacuri ucrainene cu drone maritime asupra navelor rusești din Marea Neagră. Ce alternativă a fost discutată și de ce o respinge Moscova Lavrov a afirmat că, după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene din regiunea Odesa – atacuri care „practic” au blocat exporturile ucrainene – Kievul ar fi susținut că „nu va supraviețui iernii” și că „este necesar să se facă ceva”. În acest context, șeful diplomației ruse a spus că Ucraina ar fi propus, cu sprijinul Turciei, un moratoriu ruso-ucrainean privind atacurile asupra navelor care transportă încărcături civile. Moscova respinge însă ideea, argumentând că „este imposibil de controlat ce transportă de fapt aceste nave”. Context politic invocat de Lavrov Lavrov a legat subiectul și de evoluțiile mai largi ale războiului, susținând că atacurile ucrainene asupra unor obiective civile din Rusia, inclusiv rafinării, vor primi un răspuns „mai dureros pentru Ucraina”. Totodată, el a acuzat Occidentul că ar fi împiedicat Ucraina să ajungă la un acord de pace cu Rusia, indicând în mod special luna aprilie 2022 și rolul fostului premier britanic Boris Johnson, afirmații pe care le-a spus că le sprijină cu articole din presa americană. [...]
