Știri
Știri din categoria Externe

Atacul cu drone asupra celei mai mari rafinării din Moscova riscă să tensioneze alimentarea cu carburanți în capitala Rusiei, după ce instalația din cartierul Kapotnia a fost lovită și a izbucnit un incendiu, potrivit Antena 3. Rafinăria este situată la aproximativ 15 km de Kremlin și are un rol major în aprovizionarea orașului.
Rafinăria procesează aproximativ 11 milioane de tone de petrol pe an și asigură circa 50% din necesarul de motorină al Moscovei, potrivit șefului Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, Andrii Kovalenko, citat de nv.ua. Acesta susține că, în contextul atacurilor repetate asupra infrastructurii petroliere, la unele benzinării din Moscova ar fi fost introduse deja restricții de 20 de litri per mașină.
„Moscova este atacată, rafinăria din Moscova arde. Deși [dictatorul rus Vladimir] Putin a retras aproape toate sistemele cheie de apărare aeriană și antirachetă la Moscova, acest lucru nu îi salvează pe ruși. Putin nu este un garant al securității moscoviților”, a scris Kovalenko.
Analiștii Defense Express, citați în material, arată că unitatea afectată ar fi furnizat jumătate din capacitatea Rafinăriei din Moscova și 15–20% din consumul de combustibil al orașului Moscova. În plus, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat avariile și afirmă că rafinăria este implicată în aprovizionarea armatei ruse și furnizează combustibil pentru aviație către aeroporturile Domodedovo, Vnukovo, Șeremetievo și Jukovski.
Rafinăria este deținută de PJSC Gazprom Neft și este descrisă ca producător-cheie de combustibil pentru regiunea Moscova.
Pentru a ajunge la țintă, dronele ar fi trebuit să treacă peste până la patru straturi de apărare aeriană, potrivit Defense Express. Publicația menționează sisteme SAM Panțir (rachete antiaeriene) și rețele anti-drone, precum și existența unui al patrulea „inel” de apărare aeriană pe care Rusia îl formează în jurul Moscovei.
Atacurile cu drone ucrainene asupra obiectivelor strategice din Moscova „au devenit tot mai frecvente”, mai notează sursa. În lipsa unor date oficiale privind amploarea pagubelor și durata opririlor, impactul concret asupra aprovizionării rămâne de urmărit, însă informațiile din material indică un risc imediat de presiune suplimentară pe piața locală a carburanților din capitala Rusiei.
Recomandate

Uniunea Europeană vrea să înăsprească „plasa de siguranță” după extindere , pregătind mecanisme care să sancționeze noile state membre dacă, odată intrate în bloc, se abat de la reformele asumate sau folosesc drepturile de membru pentru a bloca deciziile comune, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: Bruxelles-ul caută instrumente care să reducă riscul ca viitoarele extinderi să aducă blocaje instituționale și recul pe statul de drept. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a spus într-un interviu pentru POLITICO, la reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Luxemburg, că „măsurile de protecție” ar urma să „lovească dur” dacă regulile nu sunt respectate după aderare. Ce mecanisme are în vedere Comisia Europeană Kos a indicat că Executivul european are „câteva idei” pentru consolidarea sistemului, inclusiv: mecanisme de protecție aplicabile după aderare; perioade de tranziție înainte ca anumite drepturi asociate statutului de membru să fie acordate integral. În paralel, Comisia consultă statele membre care se tem că viitoarele extinderi ar putea complica procesul decizional sau ar putea permite unor guverne să renunțe la reformele asumate după intrarea în UE. De ce contează: lecțiile din interiorul UE și presiunea pentru garanții Mai multe state membre, între care Franța, Germania și Țările de Jos, susțin că extinderea trebuie însoțită de garanții care să mențină reformele și să împiedice noii membri să afecteze echilibrul de putere din UE. În acest context, lideri precum cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron susțin o integrare „în etape”, în care unele state ar primi avantaje economice și politice înainte de aderarea deplină. Kos a făcut referire indirectă la experiența Ungariei, menționând blocaje repetate în deciziile UE privind sancțiunile împotriva Rusiei și încetinirea sprijinului pentru Ucraina prin utilizarea dreptului de veto. Totodată, articolul amintește că peste 10 miliarde de euro din fonduri europene pentru Ungaria au fost înghețate pe fondul acuzațiilor privind încălcarea obligațiilor legate de statul de drept și independența justiției. Ce urmează în extindere: Muntenegru, „model” pentru viitoarele aderări Declarațiile vin pe fondul deschiderii primei runde de negocieri detaliate cu Ucraina și Republica Moldova și în timp ce Muntenegru a încheiat negocierile pe încă două capitole, apropiindu-se de aderare. Kos a spus că tratatul de aderare al Muntenegrului va servi drept model pentru extinderile viitoare, inclusiv prin modul în care UE vrea să garanteze respectarea regulilor „peste cinci, zece sau cincisprezece ani” după aderare. Premierul Muntenegrului, Milojko Spajić, a declarat anterior pentru POLITICO că țara nu se opune unor mecanisme de protecție, dacă sunt clare, previzibile și aplicate doar când angajamentele nu sunt respectate. În același timp, Kos a insistat că procesul trebuie să rămână bazat pe merit: după deschiderea tuturor capitolelor de negociere, „țara care va livra mai mult va putea avansa mai rapid” între Ucraina și Republica Moldova. [...]

SUA condiționează relaxarea sancțiunilor pentru Iran de inspecții , iar negocierile privind programul nuclear ar urma să înceapă după semnarea, pe 19 iunie, a unui memorandum de înțelegere descris ca „acord-cadru”, potrivit Al Jazeera . Casa Albă a transmis că documentul propus cu Iranul este doar un cadru de lucru, nu un acord final, ceea ce indică faptul că principalele elemente – inclusiv parametrii tehnici și mecanismele de verificare – rămân de negociat. Oficiali americani citați de publicație spun că discuțiile despre programul nuclear iranian vor începe după semnarea din 19 iunie, iar orice reducere a sancțiunilor va fi legată de inspecții. Materialul nu oferă detalii despre calendarul negocierilor, formatul acestora sau instituțiile care ar urma să realizeze inspecțiile. [...]

Deficitul comercial UE–China a urcat la un record de 31,9 miliarde de euro în aprilie , iar Bruxellesul pregătește o discuție despre măsuri care să limiteze dependența industrială de importurile chineze, potrivit Digi24 , care citează date Eurostat și o analiză The Guardian . Uniunea Europeană cumpără din China cu aproximativ 1 miliard de euro pe zi mai mult decât exportă către piața chineză, pe fondul creșterii importurilor și al presiunii asupra industriei europene. Subiectul ajunge pe agenda unei reuniuni a liderilor europeni programate pentru joi, unde vor fi evaluate opțiuni de reducere a dezechilibrului. De ce contează: risc de dependență pe lanțuri industriale Pe lângă nivelul record al deficitului, îngrijorarea centrală este că importurile masive pot transforma avantajul de cost pe termen scurt într-o vulnerabilitate strategică pentru producția europeană. În material sunt menționate două zone sensibile: prezența tot mai mare a automobilelor electrice chinezești pe piața UE, provenite dintr-o industrie descrisă ca puternic subvenționată; utilizarea pe scară largă a componentelor chinezești în fabricile din Uniunea Europeană. Alexander Julius, președintele Eurometal (organizație a cumpărătorilor de produse siderurgice), avertizează că o dependență mai mare ar putea permite Chinei să influențeze disponibilitatea componentelor, cantitățile și prețurile, cu efecte potențiale inclusiv asupra industriei de apărare. Ce ar putea urma: cote, mai degrabă decât tarife noi Potrivit informațiilor apărute la Bruxelles, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, însă introducerea unor noi tarife vamale este considerată „puțin probabilă”, din cauza dificultăților politice de a obține sprijinul statelor membre. În schimb, analiștii văd mai realistă introducerea unor cote (limite cantitative) pentru importurile de produse chimice și automobile hibride din China. Contextul invocat: importurile de hibride chinezești au crescut puternic după 2024, când UE a introdus taxe vamale pentru vehiculele electrice, dar nu și pentru cele hibride. Semnal de piață: deficitul ar putea crește și în lunile următoare Rafael Jimenez Buendía, cercetător principal la Mercator Institute for China Studies, spune că datele pentru mai și iunie ar putea indica o creștere suplimentară a deficitului, invocând transporturi deja înregistrate de autoritățile vamale chineze, dar care nu ar fi încă reflectate în statisticile vamale ale UE. Potrivit acestuia, statisticile pentru mai și iunie urmează să fie publicate în iulie și august. În paralel, agenția de presă de stat chineză Xinhua a susținut săptămâna trecută că aproximativ jumătate din exporturile Chinei către UE ar fi componente care reduc semnificativ costurile de producție ale fabricilor europene. [...]

Riscul ca Europa să fie împinsă în afara negocierilor de pace din Ucraina revine pe agenda aliaților Kievului, odată cu semnalele că Donald Trump vrea să reia controlul discuțiilor după ce a anunțat „încheierea” războiului cu Iranul, potrivit Antena 3 , care citează Politico . La sosirea la summitul G7 din Franța, Trump a avut o interacțiune cordială cu președintele Emmanuel Macron, în pofida criticilor reciproce din perioada recentă. În acest context, liderul american a spus că, după dosarul Iran, se va concentra pe războiul din Ucraina și va încerca „să îl rezolve”. „Acum că am terminat și cu asta (cu războiul din Iran – n. red.), o să ne concentrăm pe asta (războiul din Ucraina – n. red.) și o să încercăm să o rezolvăm.” Trump a invocat și nivelul pierderilor umane, afirmând că „25.000 de oameni mor în fiecare lună, majoritatea soldați”, o formulare care, potrivit materialului, nu îi liniștește pe aliații europeni ai Ucrainei. Miza pentru europeni: influența în negocieri și linia de presiune asupra Rusiei În spatele declarațiilor publice, oficiali europeni se tem că o reintrare activă a lui Trump în dosarul ucrainean ar putea marginaliza Europa și ar putea deraia strategia de „presiune maximă” asupra Rusiei. Un diplomat european citat anonim spune că „un Trump distras” de la discuțiile despre Ucraina „nu era neapărat ceva rău”. Marți, Trump urmează să se alăture celorlalți lideri G7 și președintelui Volodimir Zelenski pentru o discuție de două ore despre războiul din Ucraina. Zelenski a insistat public că implicarea SUA rămâne esențială și a vorbit despre „noi idei bune” apărute după o discuție telefonică de duminică cu Trump. Bani și sprijin: UE cere intensificarea contribuțiilor Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că majorarea sprijinului financiar pentru Ucraina ar trebui să fie în fruntea agendei G7. Ea a precizat că pachetul de 90 de miliarde de euro oferit de UE acoperă două treimi din nevoile financiare ale guvernului de la Kiev pentru acest an și anul viitor, iar pentru restul „avem nevoie ca partenerii Ucrainei să-și intensifice sprijinul”. Tot von der Leyen a anunțat: granturi europene suplimentare de 75 de milioane de euro pentru Ucraina; un împrumut de 15 miliarde de euro acordat Franței pentru consolidarea industriei de apărare, prin programul SAFE . Semnale care cresc tensiunea: emisari la Moscova și sancțiuni în discuție Potrivit materialului, îngrijorările europenilor au fost alimentate de o convorbire telefonică îndelungată între Trump și Vladimir Putin, în ziua de naștere a președintelui american. În plus, Iuri Ușakov, consilier al lui Putin, a afirmat că negociatorii desemnați de Trump pentru dosarul ucrainean, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma să meargă la Moscova „în viitorul apropiat”. În paralel, UE intenționează să definitiveze în următoarele săptămâni al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să înăsprească măsurile împotriva „flotei din umbră” de petroliere rusești și să mențină plafonul de preț pentru petrolul rusesc. Articolul notează însă că există puține indicii că SUA ar dori să procedeze similar, în condițiile în care Washingtonul ar fi relaxat sancțiuni asupra sectorului energetic rus pe fondul creșterii prețurilor mondiale. Ce urmează: două întrebări pentru G7 Potrivit sursei, discuțiile de marți sunt așteptate să fie dominate de două teme: cum poate fi determinat Putin să negocieze serios și cine ar trebui să negocieze în numele aliaților Ucrainei. Înaintea summitului, oficiali europeni și ucraineni au spus că vor sprijinul SUA pentru o poziție comună fermă care să excludă ideea ca Kievul să cedeze teritorii, însă rămâne deschisă întrebarea dacă Trump împărtășește această abordare și dacă își dorește europenii la masa negocierilor. [...]

Aleksandr Lukașenko încearcă să reducă riscul unei escaladări pe frontiera cu Ucraina , cerându-și scuze pentru insultele la adresa lui Volodimir Zelenski și insistând că Belarusul nu pregătește o intervenție militară împotriva Ucrainei, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 16 iunie, și sunt atribuite agenției de stat BELTA . Lukașenko a spus că a reacționat după ce Zelenski ar fi făcut afirmații pe care liderul belarus le consideră amenințătoare, dar a admis că tonul său a fost excesiv. „Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite (…) Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund.” Liderul de la Minsk a precizat că regretă „tonul și insulta”, însă nu și motivul reacției, și a formulat explicit scuzele către Zelenski. „Dacă Volodîmîr Oleksandrovici s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte.” Mesajul central: Belarusul nu ar urma să intre în război În același context, Lukașenko a susținut că Ucraina „nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare” din partea Belarusului și a reluat ideea că, încă din 2022, ar fi propus o cale de negociere pentru oprirea războiului. El a afirmat totodată că Zelenski ar trebui să fie „mai atent și mai prudent” și să evite declarații sau acțiuni pe care Minsk le-ar putea considera ostile. Context: exerciții militare cu Rusia, inclusiv pe componenta nucleară tactică Pe fundalul acestor declarații, Belarus a desfășurat recent exerciții militare împreună cu Rusia. Potrivit Ministerului Apărării de la Minsk , luna trecută au început antrenamente privind utilizarea armelor nucleare tactice, menite să testeze capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea „munițiilor speciale”, într-un context regional tensionat. Autoritățile belaruse au susținut că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională. [...]

Ucraina caută relansarea negocierilor de pace printr-un sprijin G7 mai puternic pe apărarea antiaeriană , după o întâlnire de circa 30 de minute între Volodimir Zelenski, Donald Trump și Emmanuel Macron la summitul G7 din Franța , relatează Adevărul , citând surse preluate de The Kyiv Independent . Întrevederea a fost prima discuție directă Zelenski–Trump din ultimele patru luni și a avut loc pe fondul eforturilor Kievului de a reporni negocierile cu Rusia. După întâlnire, cei trei lideri au participat și la o sesiune de lucru cu ceilalți șefi de stat și de guvern din G7, unde războiul din Ucraina a fost unul dintre subiectele centrale. Miza imediată: apărare antiaeriană și posibilă producție sub licență Zelenski a spus că partenerii din G7 au convenit să continue sprijinul pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, precizând că discuțiile au vizat atât „sisteme”, cât și „rachete”. Liderul ucrainean a afirmat că a abordat direct cu Trump posibilitatea obținerii unor licențe pentru producerea de sisteme și rachete antibalistice, iar președintele american ar fi privit favorabil propunerea, potrivit relatării. Trump a declarat ulterior că discuția cu Zelenski a fost una bună și că urma să se întâlnească din nou cu acesta în aceeași zi. „Am avut o întâlnire bună. Mă voi întâlni din nou cu Zelenski mai târziu astăzi”, le-a spus Trump jurnaliștilor, adăugând că Rusia „ar trebui să încheie un acord”. Presiune pentru o întâlnire directă Zelenski–Putin și blocaj diplomatic din februarie Întâlnirea de la G7 vine în contextul în care Ucraina încearcă să pună presiune pe Vladimir Putin pentru negocieri directe cu Zelenski, ceea ce ar fi prima discuție între cei doi lideri de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Zelenski susține că doar Putin poate lua decizia finală privind încheierea războiului și spune că speră ca Trump să ajute la organizarea unei întâlniri trilaterale Zelenski–Putin–Trump. Pe 15 iunie, liderul ucrainean a avertizat că, dacă Rusia refuză „și această oportunitate”, va fi nevoie de presiuni suplimentare. Potrivit oficialilor ucraineni și americani citați de The Kyiv Independent, negocierile de pace mediate de SUA sunt practic blocate din februarie, iar atenția Washingtonului s-ar fi mutat în ultimele luni către conflictul cu Iranul, ceea ce ar fi încetinit eforturile diplomatice legate de Ucraina. [...]