Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a început să folosească drone britanice cu rază lungă, mai ieftine decât rachetele, pentru a lovi ținte economice din Rusia, inclusiv rafinării, într-o schimbare cu potențial de presiune directă asupra veniturilor Moscovei din petrol, potrivit Antena 3, care citează declarații pentru The Times din surse ale armatei ucrainene.
Sursele citate susțin că dronele britanice s-au dovedit „un instrument mai eficient” pentru astfel de ținte decât rachetele britanice Storm Shadow livrate anterior Ucrainei. În material se arată că Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km, în timp ce unele dintre dronele primite pot ajunge aproape de 1.000 km.
Un alt element operațional important este scalarea: dronele pot fi produse relativ rapid, stocate în număr mare și lansate în grupuri, ceea ce ar permite suprasolicitarea apărării antiaeriene ruse. Costul este indicat la 50.000–100.000 de lire sterline (aprox. 290.000–580.000 lei) pe unitate, „considerabil mai ieftine” decât multe rachete occidentale, conform aceleiași surse.
În articol sunt menționate două categorii de drone britanice folosite de Ucraina în ultimele șase luni:
Aceste aparate ar fi fost folosite, printre altele, în atacuri asupra rafinăriilor din Volgograd și Iaroslavl, potrivit surselor citate.
O sursă militară ucraineană de rang înalt afirmă că Ucraina folosește în principal propriile drone, cu rază de acțiune de până la 1.800 km, dar că modelele britanice „s-au comportat foarte bine” în atacurile la mare distanță.
Materialul include și o evaluare a impactului economic potențial: fostul director al departamentului britanic pentru operațiuni întrunite, mareșalul aerului Greg Bagwell, spune că loviturile asupra infrastructurii petroliere pot avea un efect strategic mai mare, deoarece veniturile din petrol sunt importante pentru economia Rusiei.
Totodată, este menționat că, în iunie, fostul ministru britanic al apărării Dan Jarvis a anunțat planuri de a furniza până la finalul anului cel puțin 150.000 de drone, plus 350 de rachete antiaeriene și sisteme radar. Valoarea dronelor era estimată la 500 milioane de lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), iar autoritățile britanice intenționau să acopere costul folosind active rusești înghețate, conform articolului.
Recomandate
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat la Kiev un pachet de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru ajutor militar și reconstrucție , într-un semnal de sprijin care combină finanțarea cu extinderea cooperării pe drone, cu potențial de a crește capacitatea Ucrainei de a lovi ținte mai adânc pe teritoriul Rusiei, potrivit Al Jazeera . Vizita a fost una surpriză, iar pachetul anunțat include atât componenta militară, cât și fonduri pentru reconstrucție. În același timp, Merz a vorbit despre „cooperare extinsă” în domeniul dronelor cu Ucraina, pe care publicația o descrie ca oferind Kievului o capacitate mai mare de a lovi mai în profunzime în Rusia. Ce se schimbă operațional: accent pe drone și capabilități de lovire Elementul cu impact direct asupra operațiunilor militare este extinderea cooperării pe drone. Conform informațiilor din material, aceasta ar urma să se traducă într-o capacitate sporită pentru Ucraina de a executa lovituri la distanțe mai mari, adică „mai adânc în interiorul Rusiei”. Mesaj politic către Moscova În paralel cu anunțul financiar și tehnic, Merz i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt războiului, notează aceeași sursă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre condiții, calendar sau mecanismele de implementare ale pachetului de sprijin. [...]
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
Analiza ISW contrazice direct bilanțul teritorial prezentat de Vladimir Putin pentru luna septembrie , indicând pierderi nete ale Rusiei pe front, într-un episod care arată miza „războiului cognitiv” – controlul percepțiilor despre evoluția conflictului – descris de institut. Potrivit Antena 3 , Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat de Moscow Times, susține că declarațiile liderului de la Kremlin despre „succesele” din Ucraina sunt atât de departe de realitatea de pe teren încât „seamănă cu niște halucinații”. ISW afirmă că, în loc să câștige cei 1.301 km pătrați revendicați de Putin, Rusia a încheiat septembrie cu pierderi teritoriale nete de 80,81 km pătrați. Institutul mai notează că, dacă sunt incluse și zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu au reușit să le controleze, pierderile teritoriale nete ar ajunge la 175,18 km pătrați. Ce a spus Putin și ce contestă ISW Pe 1 octombrie, la reuniunea Clubului de discuții Valdai, Putin a declarat că armata rusă ar fi preluat controlul asupra a 1.301 km pătrați de teritoriu ucrainean în septembrie, susținând că suprafața ar fi „de 2,5 ori mai mare decât în lunile precedente”. În evaluarea ISW, concluzia este opusă, pe baza analizei situației de pe linia frontului. Institutul consideră că astfel de declarații construiesc o imagine „fictivă” a câmpului de luptă și se înscriu într-un efort mai larg al Kremlinului de a prezenta evoluțiile într-o lumină favorabilă. „Război cognitiv” și posibile explicații pentru discrepanțe ISW descrie această abordare drept parte a unui „război cognitiv” – adică o strategie de influențare a percepțiilor publice și politice despre realitatea din teren. Institutul precizează că nu poate spune dacă Putin știe că cifrele prezentate nu corespund realității. O ipoteză avansată este că liderul rus ar putea primi date distorsionate de la comandamentul militar, pe fondul unei culturi înrădăcinate în structurile militare ruse de a ascunde eșecurile și de a transmite conducerii informații convenabile. Mesajul politic: Donețk și presiunea asupra Kievului Pe lângă bilanțul din septembrie, Putin a afirmat că Rusia ar fi capabilă să cucerească întreaga regiune Donețk mai devreme decât se așteaptă Europa și Ucraina și a sugerat că guvernul de la Kiev ar trebui să renunțe „de bunăvoie” la Donbas, pe care Rusia nu a reușit să îl ocupe complet nici după patru ani și jumătate de război. „Dacă pierderea acestor teritorii se va produce oricum inevitabil, mai are rost să vă agățați de ele?” Context: amenințări repetate și referiri la Kaliningrad Materialul mai arată că Putin a susținut un discurs-maraton de circa trei ore, în care a reluat teme recurente – conspirații, falsuri și amenințări cu arma nucleară – și a lansat noi avertismente la adresa Occidentului. El a invocat, între altele, riscuri la adresa exclavei Kaliningrad și a afirmat că Rusia ar apăra teritoriul inclusiv cu arme nucleare „dacă va fi necesar”. Totodată, Putin a susținut că Rusia nu intenționează să atace, dar a repetat că va riposta dacă se va considera atacată și a spus că furnizarea de arme Ucrainei reprezintă „o amenințare” care trebuie evaluată. În același context, a afirmat că Rusia nu va lovi „teritoriile și companiile” țărilor care furnizează arme Ucrainei „mâine”. De ce contează Diferența dintre cifrele prezentate de Kremlin și evaluarea ISW indică o miză care depășește frontul: credibilitatea informațiilor despre evoluția războiului și capacitatea Moscovei de a susține, intern și extern, o narațiune de succes. În lipsa unor clarificări independente suplimentare în material, rămâne de urmărit dacă și alte evaluări publice vor confirma amploarea pierderilor teritoriale nete invocate de ISW pentru luna septembrie. [...]
Atacurile ucrainene asupra porturilor rusești au tăiat puternic exporturile către Turcia , iar pierderea de venituri pune presiune directă pe o economie care depinde de fluxurile din energie și materii prime, potrivit Focus . În august, exporturile Rusiei către Turcia au scăzut cu aproximativ 40% față de nivelurile obișnuite, ajungând la 1,93 miliarde dolari (1,71 miliarde euro). Pe baza datelor Institutului de Statistică al Turciei, citate de Moscow Times , publicația notează că pentru Kremlin asta înseamnă un minus de circa 1,3 miliarde dolari (aprox. 1,1 miliarde euro) față de un nivel considerat normal. Ce s-a întâmplat operațional: rute mai lungi, costuri mai mari, porturi lovite Scăderea este legată de intensificarea, din iulie, a atacurilor ucrainene asupra unor porturi rusești de la Marea Neagră și Marea Azov. Conform articolului, au fost distruse terminale care gestionau transportul de cereale, alimente sau combustibil, iar aproximativ 100 de nave ar fi fost avariate. Efectul economic imediat este dublu: volume mai mici la export; costuri logistice mai mari, deoarece exportatorii sunt împinși spre rute mai lungi și mai scumpe pentru a livra în Turcia. Pentru Rusia, Turcia este al treilea partener comercial ca importanță, după China și India. Focus mai arată că acesta este a doua oară când exporturile lunare către Turcia coboară sub pragul de 3 miliarde dolari (în februarie s-a mai întâmplat, apoi livrările și-au revenit). De ce contează: lovitura se vede în energie și în venituri bugetare Publicația indică scăderi pe mai multe categorii de mărfuri (cărbune, fier și oțel, cupru, combustibili și cereale), însă subliniază impactul asupra a două exporturi-cheie: cerealele și petrolul. Pe energie, Focus consemnează o deteriorare a indicatorilor în august 2026: veniturile zilnice din exportul de combustibili fosili au coborât la 604 milioane euro pe zi; volumul exportat s-a redus cu 7%; potrivit Center for Research on Energy and Clean Air (CREA) , veniturile din exportul de produse petroliere pe mare au scăzut cu 32% față de luna anterioară, la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă. Miza este bugetară: articolul argumentează că planificarea financiară a Kremlinului „stă și cade” cu exporturile energetice; dacă acestea nu aduc suficienți bani, guvernul de la Moscova ar fi forțat să taie investiții și subvenții. Implicații externe: presiune pe piața petrolului și pe prețuri Focus leagă slăbirea exporturilor rusești de un efect de piață mai larg: dacă Rusia nu își poate valorifica rezervele la export, foștii cumpărători sunt împinși către alți furnizori (de exemplu SUA), ceea ce poate amplifica competiția pentru barili disponibili și poate urca prețurile en-gros, cu întârziere și la pompă. În același timp, publicația notează un posibil factor de temperare: analiștii Kpler ar vedea o creștere puternică a exporturilor de țiței din statele din Golf, ceea ce, pe termen mediu, ar putea reduce o parte din presiunea de pe piață. Totuși, articolul precizează că aceste fluxuri sunt în principal relevante pentru cumpărătorii asiatici, iar Germania importă doar cantități mici din Golful Persic. [...]
Premierul Albaniei cere schimbarea regulilor de extindere ale UE, avertizând că promisiunile făcute Ucrainei pe aderare, în forma actuală, sunt nerealiste , potrivit Adevărul . Edi Rama a spus că, „prin procedura obișnuită de aderare, cu toate criteriile”, Ucraina „nu va fi niciodată acceptată”, calificând drept „o minciună” ceea ce i se promite Kievului. Într-un interviu pentru Die Welt, Rama a susținut că mecanismul actual de aderare nu este potrivit pentru Ucraina și a propus o formulă de integrare treptată, care să ofere acces mai rapid la structurile europene înainte de acordarea statutului deplin de membru. Miza: eliminarea veto-ului, ca să nu mai fie blocată extinderea Dincolo de cazul Ucrainei, premierul albanez a legat direct credibilitatea extinderii de modul în care UE ia decizii în Consiliul European. El pledează pentru eliminarea dreptului de veto al statelor membre, argumentând că regula unanimității face Uniunea vulnerabilă la blocaje tactice generate de guverne individuale. „Într-o lume în care Europa trebuie să concureze cu China, SUA și India, este inacceptabil ca un singur stat membru să poată bloca decizii pentru întreaga Uniune Europeană” Rama a invocat și situații repetate în care dispute bilaterale au blocat procesele de aderare ale statelor din Balcanii de Vest. Context: UE pregătește „ foi de parcurs ” pe etape pentru patru candidați În paralel, UE lucrează la propuneri care ar urma să ofere un traseu etapizat, cu repere și obligații, pentru patru țări considerate „lideri” ai integrării europene: Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania. Potrivit informațiilor citate de Adevărul din Politico (care invocă doi oficiali europeni), documentele ar urma să includă reformele necesare, termene orientative și obligațiile statelor membre pentru continuarea negocierilor. Kosovo, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Turcia și Serbia nu ar urma să primească, deocamdată, astfel de foi de parcurs. Inițiativa este plasată în contextul unei revizuiri separate a politicii UE de „pregătire pentru extindere”, iar oficialii europeni ar considera că statele candidate ar trebui să aibă o cale mai bună către „integrarea treptată”, în care beneficiile economice și accesul la proiecte comune să fie legate de progresul realizat. [...]
