Știri
Știri din categoria Externe
Relatările din presa ucraineană despre drona care a lovit un bloc din Galați ridică miza de securitate pentru România, prin faptul că incidentul este prezentat ca unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul unui stat NATO și UE în contextul atacurilor rusești din apropierea graniței, potrivit Mediafax.
Mai multe site-uri de știri din Ucraina, între care 24 Kanal, UNN și RBC-Ucraina, au relatat că drona a lovit o clădire rezidențială din municipiul Galați, provocând o explozie și un incendiu la nivelul etajelor superioare. În materialele publicate au fost incluse imagini și înregistrări video de la fața locului, cu acoperișul avariat și intervenția echipelor de urgență.
Un element comun al relatărilor este accentul pus pe faptul că evenimentul s-a produs pe teritoriul României, stat membru NATO și al Uniunii Europene. Unele publicații ucrainene descriu cazul ca o nouă dovadă a riscurilor generate de atacurile rusești desfășurate în apropierea frontierei româno-ucrainene.
Jurnaliștii ucraineni amintesc că nu este primul incident de acest tip în apropierea graniței. În ultimele luni, autoritățile române au raportat în repetate rânduri că fragmente de drone au ajuns pe teritoriul României după atacuri rusești asupra infrastructurii portuare din sudul regiunii Odesa.
În același context, presa de la Kiev subliniază că atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre continuă să creeze riscuri pentru localitățile de peste frontieră, inclusiv pentru orașe românești precum Galați și Tulcea.
Recomandate
Sprijinul public al președintelui Cehiei pentru apelul lui Nicușor Dan ridică presiunea pentru un răspuns coordonat în NATO și UE după incidentul de la Galați, în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, potrivit Mediafax . Președintele ceh Petr Pavel a calificat atacul drept „complet inacceptabil” și a transmis că simpla condamnare nu este suficientă. Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul în care incidentul a rănit două persoane, după ce drona a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire rezidențială din Galați. „Atacul nocturn fără precedent al unei drone rusești asupra unei clădiri rezidențiale din Galați, România, care a rănit două persoane, este complet inacceptabil.” Ce cere, de fapt, mesajul de la Praga Pavel a susținut explicit apelul președintelui României pentru o reacție internațională mai dură la incidente care afectează securitatea unui stat membru NATO și al Uniunii Europene. „Nu ar trebui să ne oprim doar la a condamna împreună acest atac.” „Susțin fără echivoc apelul președintelui român Dan pentru un răspuns internațional ferm.” În același mesaj, liderul ceh a transmis și un avertisment direct către Moscova, afirmând că astfel de atacuri „nu vor fi tolerate”. Contextul imediat: incidentul de la Galați și reacția instituțională din România Declarațiile vin după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României și a lovit un bloc de locuințe din Galați, incident în urma căruia două persoane au fost rănite. În paralel, după incident a fost convocată o ședință a CSAT , care s-a încheiat, iar Nicușor Dan urma să facă declarații, conform informațiilor din aceeași sursă. [...]
Zelenski cere sancțiuni UE mai dure după incidentul cu drona din Galați și oferă sprijin României , pe fondul riscului ca atacurile Rusiei din proximitatea graniței să aibă efecte directe pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei a reacționat după ce o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați , provocând un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și rănind ușor două persoane. În mesajul său, Zelenski a legat incidentul de atacurile rusești asupra regiunii Odesa, care se învecinează cu România. Mesajul lui Zelenski: sprijin pentru România și presiune sporită asupra Rusiei Zelenski a răspuns pe platforma X unei postări a șefei executivului european, care a afirmat că, prin acest incident, Rusia a încălcat „o altă linie roșie”. Liderul ucrainean a transmis că Ucraina este gata să sprijine România „în orice mod”. În același mesaj, Zelenski a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a preveni prelungirea sau extinderea războiului și a susținut că atacul din noaptea precedentă a vizat în mod deliberat regiunea sudică Odesa, inclusiv infrastructură civilă și nave civile de transport. Ce spune despre drona ajunsă în România În declarația citată de Euronews, Zelenski afirmă că una dintre drone, „practic un echivalent al modelului «Shahed»”, a lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România” și le-a urat răniților „însănătoșire rapidă”. Totodată, el spune că mizează pe noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, care „să fie cu adevărat puternice” și să genereze „pierderi semnificative” pentru Moscova, astfel încât atacurile să aibă costuri mai mari pentru agresor. [...]
UE ar urma să accelereze pregătirea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei după incidentul de la Galați , unde o dronă militară rusă s-a prăbușit pe o clădire, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) după o convorbire telefonică între ministrul interimar Oana Țoiu și Kaja Kallas , Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. MAE spune că discuția a avut loc „ca urmare a incidentului grav” de la Galați, pe care îl descrie drept o încălcare a spațiului aerian al unui stat membru UE, cu implicații pentru cetățeni. În același context, Kaja Kallas ar fi exprimat „solidaritatea fermă” a Uniunii în fața a ceea ce ministerul numește o „escaladare iresponsabilă” din partea Federației Ruse. De ce contează: semnal de înăsprire a regimului de sancțiuni Dincolo de dimensiunea de securitate, accelerarea unui nou pachet de sancțiuni ar însemna o posibilă extindere a constrângerilor economice și financiare asupra Rusiei, într-un moment în care UE folosește sancțiunile ca instrument principal pentru a reduce resursele disponibile pentru războiul din Ucraina. „România și partenerii europeni vor accelera procesul privind noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”, a arătat MAE. Context: 20 de pachete adoptate, discuții pentru al 21-lea Uniunea Europeană a adoptat până acum 20 de pachete de sancțiuni ca răspuns la invazia Ucrainei, potrivit informațiilor publicate de Consiliul UE pe pagina sa despre măsurile restrictive împotriva Rusiei, disponibilă aici . Cel mai recent set de măsuri a fost aprobat în aprilie 2026, iar la nivelul instituțiilor europene sunt deja în desfășurare discuții pentru pregătirea celui de-al 21-lea pachet. Ce includ, în linii mari, sancțiunile UE Conform aceleiași prezentări, sancțiunile UE vizează atât persoane și entități, cât și sectoare economice, prin: restricții individuale (înghețarea activelor și interdicții de călătorie în UE) pentru mii de persoane și entități; embargouri și restricții comerciale pentru produse-cheie; limitarea accesului la tehnologii avansate și servicii financiare; excluderea mai multor bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT; sancțiuni sectoriale pentru domenii considerate strategice, inclusiv energia, transporturile, industria minieră și comerțul. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre conținutul viitorului pachet și nici un calendar de adoptare, ci doar intenția de accelerare a procesului. [...]
O dronă rusească a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane , un incident care ridică miza de securitate pe flancul estic al NATO și poate alimenta tensiunile dintre Alianță și Rusia, potrivit Antena 3 . Drona a lovit un bloc de apartamente din România și a explodat în timpul unui atac lansat de Rusia asupra unui oraș-port ucrainean din apropiere, relatează CNN, care citează informații comunicate de Ministerul Apărării de la București. Potrivit aceleiași relatări, aparatul a căzut pe acoperișul unei clădiri rezidențiale din Galați, oraș aflat la granița cu Ucraina, în sud-estul României. Contextul imediat este legat de atacurile asupra zonei Izmail, de peste Dunăre, unde se află „cel mai mare port ucrainean de pe fluviu” și o țintă frecventă în război. Autoritățile ucrainene au anunțat că zona portuară Izmail a fost atacată de drone rusești aproximativ în același interval în care drona s-a prăbușit la Galați. Ce spun autoritățile și ce precedent invocă MApN Ministerul român al Apărării a indicat că dronele rusești au încălcat spațiul aerian al României de 28 de ori de când Moscova a început să atace porturile Ucrainei de peste Dunăre. În septembrie 2025, România a condamnat „acțiunile iresponsabile” ale Moscovei după ce a acuzat încălcarea spațiului aerian în timpul unui atac asupra Ucrainei, situație care a dus la mobilizarea de avioane de luptă. Politico scrie că drona ar fi trecut din Ucraina în România, citând MApN, și că incidentul s-a produs în jurul orei 1:00, ora Bruxelles-ului (2:00, ora României). Publicația mai notează că două avioane F-16 au fost ridicate în aer, iar piloții au fost autorizați să atace ținte pe durata alertei, într-o situație descrisă de minister drept „dinamică”. De ce contează: riscul de escaladare pe flancul estic al NATO Reuters apreciază că incidentul este de natură să crească tensiunile între NATO și Rusia. Agenția citează autoritățile române, potrivit cărora o dronă s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc cu 10 etaje din Galați, provocând o explozie și un incendiu care a rănit două persoane. Tot Reuters notează că este prima dată când o dronă lovește o zonă dens populată din România și produce victime, într-un context în care aliații Ucrainei sunt îngrijorați de extinderea războiului dincolo de granițele țării. Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat , a declarat că drona a afectat două scări ale clădirii și a avariat cinci mașini. [...]
România a informat NATO după prăbușirea unei drone la Galați , iar ministrul de Externe, Oana Țoiu , spune că este nevoie de „creșterea presiunii asupra Rusiei”, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de securitate și coordonare aliată: Bucureștiul ridică nivelul discuției în NATO și UE, în contextul unui incident pe teritoriul României care a produs victime și pagube. Țoiu a declarat la Antena 3 că autoritățile române i-au informat pe aliați și pe secretarul general al NATO și că există „certitudinea” că este vorba despre „o dronă a Rusiei”. Ministrul a calificat incidentul drept „inacceptabil”, insistând că nu este doar o încălcare a spațiului aerian, ci un risc direct pentru cetățenii români. Ce urmează pe linia diplomatică: discuții în NATO și UE Șefa diplomației române a spus că România va continua demersurile diplomatice și va discuta cu partenerii din NATO și din Uniunea Europeană pentru întărirea securității pe flancul estic. „Este nevoie de creșterea presiunii asupra Rusiei și de fermitatea răspunsului diplomatic. Vor urma discuții, atât cu aliații, cât și în Uniunea Europeană, pentru a ne asigura că întărirea flancului estic rămâne o prioritate.” Întrebată despre activarea Articolului 4 din Tratatul NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat membru consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate), Țoiu a afirmat că incidentul are „gravitate majoră” și că președintele Nicușor Dan va face precizări „astăzi”, conform aceleiași surse. Contextul incidentului: explozie, incendiu și persoane rănite O dronă s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați , incident urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10, potrivit Adevărul . A fost emis și un mesaj RO-Alert pentru județele Brăila, Tulcea și Galați. Două persoane rănite au fost transportate la spital, iar alți doi locatari, cu atac de panică, au primit îngrijiri la fața locului, conform Adevărul . [...]
Poziția Ungariei de a nu trimite arme Ucrainei complică linia comună NATO-UE , iar Kremlinul încearcă să o folosească drept argument pentru oprirea livrărilor occidentale, potrivit Digi24 . Kremlinul a salutat public faptul că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , menține poziția predecesorului său, Viktor Orbán, de a refuza trimiterea de arme către Kiev. Mesajul Moscovei este că pacea ar veni „mai repede” dacă livrările de armament către Ucraina ar înceta. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax, și vin după întâlnirea de joi dintre Peter Magyar și secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Bruxelles, relatează Agerpres. „Apreciem aceasta pozitiv. Dacă una dintre părţi afirmă că nu consideră necesar să alimenteze conflictul, nu putem decât să ne bucurăm.” Ce a transmis Budapesta după discuția cu NATO Peter Magyar a indicat, într-o postare pe X, că Ungaria nu își schimbă poziția privind sprijinul militar direct pentru Ucraina: „I-am comunicat secretarului general că Ungaria nu va trimite arme sau echipament militar pentru conflictul ruso-ucrainean.” Cum își construiește Kremlinul mesajul către Europa Peskov a folosit reacția la poziția Ungariei pentru a susține două idei principale: Rusia ar prefera ca „toate țările” să decidă oprirea livrărilor de armament către Kiev, susținând că astfel „pacea ar veni mai repede”. Europa, în viziunea Moscovei, nu ar putea juca rol de mediator, deoarece „participă la conflict de partea Ucrainei”. „Nu uitaţi că armele europene trag asupra noastră şi nu putem ignora aceasta. În consecinţă, Europa nu poate pretinde în niciun fel că ar putea juca rolul de mediator.” În același timp, Peskov a spus că discuțiile din Uniunea Europeană despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia și căutarea unor parteneri pentru dialog reprezintă „un lucru pozitiv”, pe care Moscova îl salută. [...]
