Știri
Știri din categoria Externe
O coliziune între două avioane de vânătoare F-15K a generat pagube de circa 600.000 de dolari (aprox. 2,8 milioane lei), după ce piloții au apropiat aeronavele prea mult în încercarea de a face fotografii și videoclipuri, potrivit G4Media. Incidentul a avut loc în 2021, dar a fost făcut public abia recent.
Conform informațiilor preluate de G4Media, aeronavele s-au ciocnit în aer în timp ce piloții încercau să obțină „imagini cât mai bune”, reducând excesiv distanța dintre avioane. Piloții au supraviețuit, însă avariile au fost estimate la aproximativ 600.000 de dolari.
O anchetă ulterioară a stabilit vinovăția unui pilot, care a fost sancționat de superiori pentru comportament și pentru utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor, potrivit relatării citate de G4Media.
În material se menționează că informația a fost relatată de MEDIAFAX, iar detaliile despre cauză și anchetă sunt atribuite BBC.
Recomandate
Aleksandr Lukașenko încearcă să reducă riscul unei escaladări pe frontiera cu Ucraina , cerându-și scuze pentru insultele la adresa lui Volodimir Zelenski și insistând că Belarusul nu pregătește o intervenție militară împotriva Ucrainei, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 16 iunie, și sunt atribuite agenției de stat BELTA . Lukașenko a spus că a reacționat după ce Zelenski ar fi făcut afirmații pe care liderul belarus le consideră amenințătoare, dar a admis că tonul său a fost excesiv. „Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite (…) Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund.” Liderul de la Minsk a precizat că regretă „tonul și insulta”, însă nu și motivul reacției, și a formulat explicit scuzele către Zelenski. „Dacă Volodîmîr Oleksandrovici s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte.” Mesajul central: Belarusul nu ar urma să intre în război În același context, Lukașenko a susținut că Ucraina „nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare” din partea Belarusului și a reluat ideea că, încă din 2022, ar fi propus o cale de negociere pentru oprirea războiului. El a afirmat totodată că Zelenski ar trebui să fie „mai atent și mai prudent” și să evite declarații sau acțiuni pe care Minsk le-ar putea considera ostile. Context: exerciții militare cu Rusia, inclusiv pe componenta nucleară tactică Pe fundalul acestor declarații, Belarus a desfășurat recent exerciții militare împreună cu Rusia. Potrivit Ministerului Apărării de la Minsk , luna trecută au început antrenamente privind utilizarea armelor nucleare tactice, menite să testeze capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea „munițiilor speciale”, într-un context regional tensionat. Autoritățile belaruse au susținut că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională. [...]
Ucraina caută relansarea negocierilor de pace printr-un sprijin G7 mai puternic pe apărarea antiaeriană , după o întâlnire de circa 30 de minute între Volodimir Zelenski, Donald Trump și Emmanuel Macron la summitul G7 din Franța , relatează Adevărul , citând surse preluate de The Kyiv Independent . Întrevederea a fost prima discuție directă Zelenski–Trump din ultimele patru luni și a avut loc pe fondul eforturilor Kievului de a reporni negocierile cu Rusia. După întâlnire, cei trei lideri au participat și la o sesiune de lucru cu ceilalți șefi de stat și de guvern din G7, unde războiul din Ucraina a fost unul dintre subiectele centrale. Miza imediată: apărare antiaeriană și posibilă producție sub licență Zelenski a spus că partenerii din G7 au convenit să continue sprijinul pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, precizând că discuțiile au vizat atât „sisteme”, cât și „rachete”. Liderul ucrainean a afirmat că a abordat direct cu Trump posibilitatea obținerii unor licențe pentru producerea de sisteme și rachete antibalistice, iar președintele american ar fi privit favorabil propunerea, potrivit relatării. Trump a declarat ulterior că discuția cu Zelenski a fost una bună și că urma să se întâlnească din nou cu acesta în aceeași zi. „Am avut o întâlnire bună. Mă voi întâlni din nou cu Zelenski mai târziu astăzi”, le-a spus Trump jurnaliștilor, adăugând că Rusia „ar trebui să încheie un acord”. Presiune pentru o întâlnire directă Zelenski–Putin și blocaj diplomatic din februarie Întâlnirea de la G7 vine în contextul în care Ucraina încearcă să pună presiune pe Vladimir Putin pentru negocieri directe cu Zelenski, ceea ce ar fi prima discuție între cei doi lideri de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Zelenski susține că doar Putin poate lua decizia finală privind încheierea războiului și spune că speră ca Trump să ajute la organizarea unei întâlniri trilaterale Zelenski–Putin–Trump. Pe 15 iunie, liderul ucrainean a avertizat că, dacă Rusia refuză „și această oportunitate”, va fi nevoie de presiuni suplimentare. Potrivit oficialilor ucraineni și americani citați de The Kyiv Independent, negocierile de pace mediate de SUA sunt practic blocate din februarie, iar atenția Washingtonului s-ar fi mutat în ultimele luni către conflictul cu Iranul, ceea ce ar fi încetinit eforturile diplomatice legate de Ucraina. [...]
Atacul cu drone asupra celei mai mari rafinării din Moscova riscă să tensioneze alimentarea cu carburanți în capitala Rusiei , după ce instalația din cartierul Kapotnia a fost lovită și a izbucnit un incendiu, potrivit Antena 3 . Rafinăria este situată la aproximativ 15 km de Kremlin și are un rol major în aprovizionarea orașului. Rafinăria procesează aproximativ 11 milioane de tone de petrol pe an și asigură circa 50% din necesarul de motorină al Moscovei, potrivit șefului Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina , Andrii Kovalenko, citat de nv.ua. Acesta susține că, în contextul atacurilor repetate asupra infrastructurii petroliere, la unele benzinării din Moscova ar fi fost introduse deja restricții de 20 de litri per mașină. „Moscova este atacată, rafinăria din Moscova arde. Deși [dictatorul rus Vladimir] Putin a retras aproape toate sistemele cheie de apărare aeriană și antirachetă la Moscova, acest lucru nu îi salvează pe ruși. Putin nu este un garant al securității moscoviților”, a scris Kovalenko. De ce contează: o unitate-cheie pentru consumul orașului și pentru armată Analiștii Defense Express, citați în material, arată că unitatea afectată ar fi furnizat jumătate din capacitatea Rafinăriei din Moscova și 15–20% din consumul de combustibil al orașului Moscova. În plus, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat avariile și afirmă că rafinăria este implicată în aprovizionarea armatei ruse și furnizează combustibil pentru aviație către aeroporturile Domodedovo, Vnukovo, Șeremetievo și Jukovski. Rafinăria este deținută de PJSC Gazprom Neft și este descrisă ca producător-cheie de combustibil pentru regiunea Moscova. Cum a fost posibil: patru „inele” de apărare depășite Pentru a ajunge la țintă, dronele ar fi trebuit să treacă peste până la patru straturi de apărare aeriană, potrivit Defense Express. Publicația menționează sisteme SAM Panțir (rachete antiaeriene) și rețele anti-drone, precum și existența unui al patrulea „inel” de apărare aeriană pe care Rusia îl formează în jurul Moscovei. Atacurile cu drone ucrainene asupra obiectivelor strategice din Moscova „au devenit tot mai frecvente”, mai notează sursa. În lipsa unor date oficiale privind amploarea pagubelor și durata opririlor, impactul concret asupra aprovizionării rămâne de urmărit, însă informațiile din material indică un risc imediat de presiune suplimentară pe piața locală a carburanților din capitala Rusiei. [...]
Parlamentul European a restricționat folosirea unor denumiri „de carne” pentru produse vegetale , într-o decizie care poate obliga producătorii de alternative vegetale să-și ajusteze etichetarea și marketingul pe piața UE, potrivit Antena 3 . Marți, eurodeputații au adoptat o lege care interzice denumirea „friptură vegetală”, într-un text care, conform Agerpres (care citează AFP), a fost intens dezbătut și a făcut în martie obiectul unui compromis. Miza a crescut pe fondul avântului alternativelor vegetale, în special în Germania, descrisă drept cea mai mare piață europeană din acest segment. Ce se schimbă pe etichete și ce rămâne permis Compromisul la care s-a ajuns limitează utilizarea unor termeni la produsele din carne. Concret, termenii „friptură”, „bacon” și „ficat” ar urma să fie folosiți exclusiv pentru produse din carne. În schimb, în această etapă, hamburgerii vegetarieni și cârnații vegetali își pot păstra denumirile, potrivit aceleiași surse. De ce contează: o decizie cu impact de reglementare pentru industrie În dezbatere, politicieni de dreapta și reprezentanți ai industriei cărnii au susținut extinderea interdicțiilor și la termeni precum „friptură” sau „cârnat” pentru produse vegetariene, argumentând că astfel de denumiri slăbesc „recunoașterea unui produs brut și 100% natural”. Varianta adoptată a rămas, deocamdată, la un set mai restrâns de termeni. Textul definește, de asemenea, carnea drept „părțile comestibile ale animalelor” și exclude folosirea acestui termen pentru produse de laborator sau produse celulare. Ce urmează: aprobarea statelor membre și negocieri noi Compromisul trebuie aprobat formal de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În plus, reglementarea se aplică, deocamdată, până la finele anului viitor, iar controversa nu este considerată încheiată: sunt deja în curs negocieri privind organizarea comună a piețelor din UE pentru produsele agricole, revizuită o dată la șapte ani. Inițiatoarea Céline Imart (PPE) a salutat înțelegerea ca fiind favorabilă crescătorilor de animale. „Este o victorie pentru producătorii noștri, pentru expertiza lor și pentru transparența de care au nevoie consumatorii.” În dezbatere a intervenit și Paul McCartney, care, potrivit AFP, a luat atitudine pentru a apăra „fripturile de soia” și „cârnații de tofu”. [...]
Kremlinul susține că nu există o invitație oficială pentru o întâlnire Putin–Zelenski la G7 , ceea ce reduce șansele unui contact direct în marja summitului și menține negocierile blocate în disputa privind „canalele” și condițiile de dialog, potrivit Kyiv Post . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova nu a primit nicio solicitare formală, transmisă prin „canale recunoscute”, pentru ca președintele rus Vladimir Putin să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la summitul G7. Peskov a adăugat că nu există o comunicare structurată între Moscova și Kiev. În aceeași linie, Kremlinul a reiterat că Putin și-a enunțat deja condițiile pentru dialog și a sugerat că Zelenski ar putea „veni la Moscova” dacă este pregătit pentru discuții „serioase”. Ce spune Kievul: propuneri transmise pe mai multe canale Declarația Kremlinului vine după ce Zelenski a afirmat că a propus o întâlnire cu Putin la G7, găzduit în Franța. O sursă citată de RBC-Ukraine, menționată de publicație, a spus că oferta ar fi fost transmisă prin mai multe canale, inclusiv prin intermediari și contacte diplomatice, însă Moscova nu ar fi oferit un răspuns clar. Zelenski a insistat în repetate rânduri pentru discuții directe cu Putin, inclusiv printr-o scrisoare deschisă din 4 iunie, în care a cerut o întâlnire față în față pentru a discuta încheierea războiului. Poziția lui Putin: respingerea discuțiilor „imediate” Potrivit articolului, Putin a respins ideea unor discuții imediate, declarând la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg că o astfel de întâlnire ar fi „fără sens”. Tot acolo, Putin a susținut că Zelenski ar fi încercat anterior să obțină o întâlnire privată printr-un om de afaceri rus; Zelenski a indicat ulterior că era vorba despre Roman Abramovici . [...]
Beijingul respinge acuzațiile UE, iar disputa riscă să alimenteze noi tensiuni politice între Bruxelles și China , într-un moment în care relația bilaterală este deja sensibilă pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Agerpres . China a dezmințit marți acuzațiile formulate de șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , potrivit cărora Beijingul ar fi instruit soldați ruși care ar fi fost desfășurați ulterior în Ucraina. Informația este transmisă de Agerpres , care citează AFP. Materialul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile privind conținutul exact al acuzațiilor și răspunsul oficial al Chinei nu sunt accesibile din textul public. [...]
