Știri
Știri din categoria Externe
Analizele ucrainene indică faptul că rachetele balistice nord-coreene folosite de Rusia au fost construite cu electronice comerciale și prin metode de fabricație învechite, ceea ce sugerează o capacitate de producție care se bazează pe ocolirea sancțiunilor și pe soluții „ieftine”, cu efecte directe asupra fiabilității și performanței în teren, potrivit Antena 3.
Concluziile apar într-un raport publicat joi de Ministerul Apărării din Ucraina, după „studii de laborator” făcute pe resturi de rachete KN-23 și KN-24 cu combustibil solid, utilizate pe teritoriul Ucrainei la începutul anului 2024. Raportul susține că, deși există asemănări cu rachete rusești, modelele nord-coreene folosesc un combustibil mai puțin eficient energetic și ar avea nevoie de motoare cu 50% mai mari pentru a atinge aceeași rază de acțiune.
Ministerul ucrainean al apărării afirmă că, în producție, sunt folosite „metode învechite”, iar calitatea lipiturilor ar fi „cea de acum 50 de ani”.
Totodată, analiza criminalistică ar fi identificat vârfuri acoperite cu grafit, descris ca o soluție „relativ ieftină” pentru protecția la căldură în timpul zborului; informația este atribuită de Antena 3 unei relatări Business Insider.
Potrivit raportului, experții ucraineni au identificat rachetele KN-23 și KN-24 folosind scheme sud-coreene și fotografii din fabrici nord-coreene, menționând șapte similitudini-cheie. Ministerul mai spune că KN-23 ar avea un diametru specific al cadrului, folosit doar de Coreea de Nord.
KN-23 (cunoscută și ca Hwasong-11A) a fost prezentată în 2018 și este comparată frecvent cu racheta balistică rusească cu rază scurtă Iskander-M. KN-24 (Hwasong-11B) a apărut public în 2019 și are unele asemănări cu racheta tactică americană ATACMS. Raportul ucrainean susține însă că nu ar fi „analogi direcți” ai Iskander-9M723, ci ar indica faptul că Phenianul a „perfecționat o versiune inițială” a dezvoltării Iskander.
Unitățile de control ar conține „componente civile de la branduri de top”, iar ministerul ucrainean afirmă că Phenianul ar cumpăra astfel de cipuri pentru a ocoli sancțiunile.
În plus, Agenția de informații militare a Ucrainei a declarat la finalul lui 2024 că a identificat în KN-23 și KN-24 componente fabricate de companii din China, Japonia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite.
Kievul a raportat prima utilizare a KN-23 în ianuarie 2024, când Rusia ar fi lansat astfel de rachete asupra Harkovului. Oficialii ucraineni au spus atunci că munițiile erau imprecise și nesigure, susținând că cel puțin jumătate ar fi explodat în aer înainte de a-și atinge țintele.
În februarie 2024, Ucraina a anunțat că a doborât și rachete KN-24 lansate de Rusia asupra Kievului. La începutul lui 2025, Ucraina a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Kremlinului cel puțin 148 de rachete balistice.
Rusia a încercat să-și consolideze relațiile cu Coreea de Nord de la începutul războiului, primind trupe și armament pentru operațiuni precum respingerea Ucrainei din regiunea Kursk și pentru susținerea invaziei. Statele Unite și Coreea de Sud și-au exprimat îngrijorări, avertizând că Phenianul ar dobândi experiență de luptă valoroasă, inclusiv în tactici și producția de armament.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Rusia susține că a lovit o navă de marfă spre portul ucrainean Cernomorsk , într-un atac nocturn care, dacă se confirmă, menține presiunea operațională asupra rutelor de transport din Marea Neagră și asupra lanțurilor logistice ale Ucrainei, potrivit News . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că nava ar fi fost utilizată pentru aprovizionarea armatei ucrainene. Informația este relatată de Reuters , care precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile. Pe lângă ținta din Marea Neagră, Rusia afirmă că a lovit și mai multe obiective logistice în Harkov: un centru logistic; un centru de distribuție; un terminal logistic. Potrivit aceleiași surse, aceste locații ar fi fost folosite pentru depozitarea de echipamente „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară) destinate armatei ucrainene. În lipsa unei confirmări independente, amploarea pagubelor și impactul imediat asupra transportului maritim și a fluxurilor de aprovizionare rămân neclare. [...]
Un cargou rusesc sancționat, suspectat de legături cu transporturi de armament din Coreea de Nord, a fost reperat în largul Norvegiei, un episod care readuce în prim-plan riscul de eludare a sancțiunilor pe rutele arctice , potrivit Focus . Nava, identificată ca „ Maia-1 ”, a fost observată pe 22 octombrie navigând spre sud de-a lungul coastei norvegiene, după ce plecase cu o zi înainte din apropierea insulei Kildin, la nord de Murmansk. Destinația și încărcătura rămân necunoscute, iar imaginile satelitare invocate în relatare indică doar o posibilă prezență a navei în zonă, fără o confirmare „sigură” a identității pe baza fotografiilor. De ce contează: sancțiuni, dar trafic maritim activ în proximitatea Norvegiei Cazul este relevant prin prisma aplicării sancțiunilor occidentale: „Maia-1” se află pe listele de sancțiuni ale UE, SUA și ale altor state. UE a introdus sancțiuni în iunie 2024, motivând că nava ar fi transportat bunuri și tehnologie pentru sectorul rus de apărare și securitate. În paralel, nava continuă să opereze în regiuni sensibile, inclusiv în apropierea apelor norvegiene și pe rute arctice, ceea ce complică monitorizarea și ridică întrebări privind eficiența măsurilor restrictive atunci când încărcătura și destinația nu sunt publice. Ce se știe despre suspiciunile legate de armament Potrivit publicației norvegiene de specialitate Barents Observer , citată de Focus, nava este asociată cu posibile livrări de arme din Coreea de Nord. În toamna lui 2023, „Maia-1” ar fi transportat containere între Coreea de Nord și Rusia, iar observatori internaționali au suspectat că ar fi fost vorba despre arme și muniție, care ar fi fost ulterior folosite de Moscova în războiul din Ucraina. Separat, portalul de analiză NK Pro menționează suspiciuni că nava ar fi încărcat în mod repetat muniție în portul nord-coreean Rason în ultimii ani și că ar fi fost din nou acolo în mai 2026. În text mai apare și o informație neconfirmată public prin detalii suplimentare: nava ar fi fost văzută în 2022 în India cu arme la bord. Cine operează nava și ce rute folosește Proprietarul și operatorul este compania rusă MG-Flot (fostă Transmorflot), care, la rândul ei, este sancționată de UE, SUA și Marea Britanie. Compania este acuzată de legături cu Ministerul rus al Apărării și de implicare în livrări de arme din Iran și Coreea de Nord. „Maia-1” operează frecvent în Arctica și are clasă de gheață Arc4, ceea ce înseamnă că este întărită pentru navigație în ape cu gheață și poate utiliza Pasajul de Nord-Est de-a lungul coastei arctice ruse. În 29 septembrie 2026, nava a fost observată pe această rută, iar în august 2025 a navigat de-a lungul coastei norvegiene spre Arhanghelsk, continuând ulterior spre coasta siberiană. În lipsa unor date publice despre încărcătură și destinație, episodul rămâne, deocamdată, un semnal de monitorizare: o navă sancționată, asociată de surse specializate cu posibile transporturi de armament, continuă să fie activă pe rute nordice și în proximitatea apelor norvegiene. [...]
Republica Moldova ridică miza diplomatică în relația cu Rusia : Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut în raionul Telenești, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc vineri, 23 octombrie, la aproximativ 100 de metri de o locuință, iar decizia de expulzare a fost anunțată la câteva ore după cădere. Decizia Chișinăului: expulzare și mesaj de securitate Într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o „încălcare gravă” a suveranității și securității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor. „Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor” Instituția a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor. Totodată, ministerul a susținut că astfel de episoade arată riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Autoritățile ruse nu au comentat, deocamdată, decizia Chișinăului. Context: peste 100 de survoluri ilegale de la începutul războiului Potrivit Ministerului Apărării, de la declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au fost înregistrate peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al Republicii Moldova. Conform aceleiași surse, peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, iar multe au explodat. [...]
Publicarea în timp real a unor imagini cu operațiuni Mossad în Iran a fost gândită ca o tactică de „supraîncărcare” a aparatului de securitate iranian , pentru a-l împinge spre arestări în masă care să îngreuneze identificarea agenților reali, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații atribuite fostului șef al Mossad, David Barnea , scurse dintr-o intervenție în fața unui public restrâns. În centrul episodului se află decizia neobișnuită a Mossad de a publica, în iunie 2025, mai multe videoclipuri cu agenți acționând împotriva regimului din Iran. Publicația notează că materialele video au fost lansate în ziua de 13 iunie 2025 și au prezentat rolul co-lider al Mossad, alături de aviația israeliană, într-o lovitură preventivă asupra rachetelor balistice și apărării antiaeriene ale Iranului. Din perspectiva filmărilor, operațiunile ar fi inclus folosirea de drone lansate din interiorul Iranului, cu fețele agenților acoperite. Miza operațională: arestări în masă ca „ecran” pentru agenți Barnea a spus, conform relatării, că publicarea deliberată a videoclipurilor urmărea să declanșeze arestări pe scară largă și să facă mai dificil pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) să distingă între agenți reali și persoane fără legătură cu Mossad. „Am vrut să ne asigurăm că arestează atât de mulți oameni în Iran încât să nu poată distinge grâul de neghină și, în cele din urmă, să-i elibereze pe toți.” În același context, fostul șef al Mossad a afirmat că Iranul „a eliberat toți deținuții”. The Jerusalem Post precizează că declarațiile ar fi fost distribuite într-un material video de Yediot Ahronot, iar publicația israeliană spune că i-a confirmat autenticitatea. Cifra invocată: 21.000 de arestări într-o singură zi Potrivit lui Barnea, IRGC ar fi arestat 21.000 de persoane în a doua zi a luptelor. Argumentul său a fost că, la un asemenea volum, chiar și dacă ar fi fost prinși „unul sau doi” agenți, autoritățile ar fi ajuns să elibereze oamenii, pentru că „poveștile” ar fi devenit imposibil de diferențiat. Barnea a mai susținut că multe dintre persoanele arestate sau executate de IRGC ca „agenți Mossad” nu ar fi avut, de fapt, legătură cu agenția. În plus, el a afirmat că „aproape toți” agenții Mossad nu au fost prinși și că, la finalul operațiunii din iunie 2025, a transmis public un mesaj de sfidare către IRGC: „Vom [continua să] fim acolo, așa cum am fost acolo.” Context: operațiuni coordonate și utilizarea dronelor Articolul amintește că Iranul mai acuzase anterior Mossad de folosirea dronelor, inclusiv într-un atac asupra facilității de la Karaj, în iunie 2021. În cazul operațiunii din iunie 2025, publicația susține că ulterior s-a confirmat utilizarea unui „întreg depozit” de drone pentru atacuri și sabotaj, alături de vehicule telecomandate și agenți umani implicați inclusiv în asasinate. The Jerusalem Post mai notează că, în septembrie 2025, a relatat „în exclusivitate” că zeci de femei din Mossad ar fi pătruns în Iran și ar fi operat la sol în timpul atacurilor Israelului asupra programelor nucleare și de rachete balistice ale Teheranului, iar Barnea ar fi trimis simultan sute de agenți sau persoane operate de agenți în misiuni coordonate. În lectura publicației, explicațiile lui Barnea ar închide „misterul” privind motivul pentru care Mossad și-ar fi asumat riscul de a difuza în timp real fragmente din acțiuni care, în mod normal, rămân complet clandestine. [...]
Matteo Salvini își consolidează controlul asupra Ligii și anunță presiuni pentru stoparea sprijinului financiar către Ucraina , o poziționare care poate complica negocierile bugetare și echilibrul din coaliția de guvernare de la Roma, potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Salvini a fost reales duminică lider al partidului de extremă dreapta Liga , formațiune aflată la guvernare în Italia. În discursul său, el a promis că va face presiuni asupra guvernului pentru a opri sprijinul financiar pentru Ucraina, într-un moment în care, spune el, „situația economică este dificilă” și ar trebui pus sub semnul întrebării dacă Italia trebuie să continue să trimită bani și arme. Realegerea vine după ce Salvini a convocat în septembrie un congres extraordinar al partidului, demers interpretat de analiști drept o încercare de a-și întări autoritatea înaintea alegerilor de anul viitor. La vot au participat 705 delegați: Salvini a obținut aproximativ două treimi din voturi, iar contracandidatul său, Massimo Garavaglia, o cincime. Miza imediată: bugetul Italiei pe 2027–2029 Salvini a spus că primul punct de pe agenda sa este aprobarea, marți, a proiectului de lege bugetar al Italiei pentru perioada 2027–2029. În acest context, el leagă explicit dificultățile economice de necesitatea reevaluării cheltuielilor legate de sprijinul pentru Ucraina, ceea ce poate alimenta tensiuni politice în interiorul coaliției. Presiunea internă pe Liga: scădere în sondaje și concurență pe dreapta Deși conduce Liga din 2013 și a dus partidul la un vârf de 34% la alegerile europarlamentare din 2019, sondajele recente plasează formațiunea sub 5%, în spatele aliatului Forza Italia. În paralel, Viitorul Național, un nou grup de extremă dreapta format în februarie de disidenți ai Ligii, se apropie de 9%, potrivit aceleiași surse. Italia se confruntă și cu proteste pe fondul creșterii costurilor vieții, al cheltuielilor militare și al politicilor guvernamentale, iar măsurile de securitate au fost întărite după incidente violente în Milano, notează Reuters. [...]
