Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump pregătește deportări către Republica Centrafricană, o destinație terță pentru migranți pe care SUA nu îi pot trimite acasă, potrivit Reuters. Planul vizează un grup de iranieni și alți migranți, într-un aranjament care ridică probleme de aplicare și control al garanțiilor procedurale, în condițiile în care unii dintre cei vizați au obținut deja protecție în instanțele americane.
Două avocate și un oficial informat asupra cazului au declarat că primul zbor către Republica Centrafricană ar urma să transporte aproximativ 20 de persoane, inclusiv sirieni și afgani, și ar putea pleca chiar de joi. Un cetățean turc care a invocat persecuție politică și care ar avea, de asemenea, protecție de tip „withholding of removal” (o formă de protecție care blochează deportarea către țara de origine) ar putea fi la bord, potrivit avocatului său, care a vorbit sub protecția anonimatului.
Printre iranienii vizați se află două femei care, potrivit avocatei lor, Emily Trostle, riscă tortură și persecuție dacă ar fi trimise înapoi în Iran. Una este convertită la creștinism, iar cealaltă este activistă pro-democrație, a precizat aceasta.
Cele două au fost reținute la sosirea în SUA în noiembrie 2024, au cerut azil și au obținut „withholding of removal” de la un judecător american de imigrație. Reuters notează că acest tip de protecție implică o constatare judiciară că persoanele respective se confruntă cu un risc mai mare de 50% de a fi persecutate sau torturate în Iran.
Administrația Trump a folosit acorduri de deportare în țări terțe, inclusiv cu vecina Republicii Centrafricane, Republica Democrată Congo, pentru a îndepărta persoane pe care nu le poate trimite legal în țările de origine. Washingtonul susține că aceste acorduri sunt legale, însă organizații pentru drepturile omului și avocați spun că detaliile sunt neclare, iar mulți dintre cei deportați ajung, în cele din urmă, repatriați.
Republica Centrafricană a acceptat recent, potrivit Reuters, un acord pentru a primi „third-country deportees” (deportați către o țară terță) din SUA, însă nici Departamentul de Stat al SUA, nici președinția din Republica Centrafricană nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
Persoanele deportate ar urma să fie ținute în apartamente în capitala Bangui și nu sunt așteptate să fie repatriate imediat, potrivit oficialului informat. Acesta a adăugat că, în timp, „sute” de migranți ar putea fi deportați în Republica Centrafricană în baza acordului.
Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a transmis că va oferi „asistență umanitară după sosire” migranților trimiși la Bangui, la cererea guvernului centrafrican, subliniind că nu este implicată în operațiunile de îndepărtare și că sprijinul va fi acordat „strict voluntar” și cu respectarea standardelor internaționale aplicabile. Reuters mai arată că SUA au acordat anul acesta 85 milioane de dolari (aprox. 391 milioane lei) către OIM pentru operațiuni în Republica Centrafricană.
În context, Reuters descrie Republica Centrafricană drept o țară cronic instabilă, afectată de violență și sărăcie, cu o populație de circa 5,5 milioane de oameni, marcată de cicluri repetate de tulburări după independența din 1960.
Reuters notează că SUA și Israel au lansat lovituri puternice asupra Iranului la finalul lui februarie, declanșând un război aflat acum în a treia lună. În acest cadru, Ali Rahnama, director juridic interimar la Iranian American Legal Defense Fund, a criticat planul de deportare:
„În chiar momentul în care Statele Unite promit poporului iranian libertate și sprijin pentru a se opune Republicii Islamice, trimit solicitanți de azil iranieni care au fugit de același regim înapoi către pieirea lor.”
Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a declarat săptămâna trecută că toți deportații vor beneficia de „due process” (garanții procedurale complete), potrivit Reuters.
Planul de deportare a iranienilor a fost relatat anterior de The New York Times, mai scrie Reuters.
Recomandate
Un fost comandant canadian susține că o pace durabilă în Ucraina e improbabilă fără o schimbare de regim la Moscova sau o victorie militară ucraineană , potrivit unei declarații a generalului (r) Christopher Coates, citată de Kyiv Post după un interviu acordat agenției Ukrinform. Coates, fost comandant al Canada’s Joint Operations Command și în prezent director pentru politică externă la Macdonald-Laurier Institute , a vorbit după o vizită în Ucraina. El spune că, în condițiile actuale, orice aranjament bazat pe concesii teritoriale ar produce cel mult o pauză temporară, nu o încheiere stabilă a războiului, deoarece „ambițiile imperiale” ale Rusiei ar putea reapărea dacă își reface capacitatea. De ce contează: „condițiile de pace” sunt legate de capacitatea Rusiei de a susține războiul În analiza sa, Coates argumentează că punctul vulnerabil al Rusiei nu este doar militar, ci și economic și politic: un război pe care îl descrie drept „ilegitim”, purtat „din alegere politică”, cu costuri mari și câștiguri limitate. În timp, spune el, pierderile de personal și presiunea asupra economiei ar eroda capacitatea Moscovei de a continua conflictul, iar un sistem sprijinit pe propagandă și control mediatic ar fi „fragil” pe termen lung. „Un sistem construit pe minciuni începe, în cele din urmă, să se prăbușească din interior.” Cum vede evoluția frontului și riscurile pe termen scurt Coates afirmă că are încredere în capacitatea Ucrainei de a rezista, dar avertizează că aceasta operează cu resurse limitate, în timp ce Rusia are mai puține constrângeri. El descrie momentul actual drept un „punct de decizie”, nu o schimbare strategică ireversibilă: deși consideră că „valul se întoarce” în favoarea Ucrainei, situația rămâne fragilă, iar Rusia continuă să se adapteze, astfel încât „mici schimbări” pot influența traiectoria războiului. Totodată, el caracterizează Rusia drept o putere în declin, împinsă spre ceea ce numește „escaladare orizontală” – extinderea presiunii dincolo de câmpul de luptă, pe măsură ce câștigurile militare stagnează. Tehnologia și loviturile asupra infrastructurii petroliere, ca instrument economic Coates evidențiază adaptarea tehnologică rapidă a Ucrainei, în special folosirea dronelor, despre care spune că schimbă raportul cost–eficiență în războiul modern și expune limitele modelelor occidentale de producție de apărare, bazate pe sisteme scumpe și livrări reduse. În aceeași logică economică, el susține că loviturile ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruse au rol strategic: reduc veniturile Moscovei, obligă la dispersarea resurselor și au efecte psihologice și de moral pentru ambele părți, chiar dacă „nu vor decide singure” rezultatul războiului. Ce condiții pune pentru o pace „durabilă” Coates formulează explicit două scenarii care, în opinia sa, ar putea crea premisele unei înțelegeri stabile: moartea lui Vladimir Putin , pe care o numește „prima condiție necesară”; o victorie militară a Ucrainei, pe care o consideră o bază mai solidă pentru pace decât concesiile teritoriale. „Moartea lui Putin. Aceasta este prima condiție necesară.” „Îmi este foarte greu să-mi imaginez o pace durabilă cât timp Putin rămâne la putere. Văd doar o victorie militară pentru Ucraina ca o bază mai fundamentală pentru o astfel de pace.” [...]
Presiunea bugetară din Rusia crește riscul unei escaladări militare în iarna 2026–2027 , pe fondul costurilor tot mai apăsătoare ale războiului și al unor semnale de stres financiar, potrivit Adevărul , care citează o analiză The New York Post . Miza Kremlinului ar fi o nouă ofensivă de amploare în sezonul rece, după ce campania militară din primăvara lui 2026 ar fi livrat rezultate modeste. În unele sectoare, Rusia ar fi pierdut mai mult teren decât a reușit să câștige, ceea ce alimentează întrebări despre eficiența strategiei actuale. Costul războiului: deficit mai mare și rezerve de aur în scădere Pe plan economic, materialul indică o deteriorare a indicatorilor-cheie, care se adaugă nemulțumirilor interne și problemelor din viața de zi cu zi, inclusiv întreruperi frecvente ale serviciilor de internet. The New York Post notează că presiunea internă asupra lui Vladimir Putin crește pe fondul „deteriorării rapide a situației economice”. Datele citate din Ministerul Finanțelor de la Moscova arată că deficitul bugetar federal a ajuns la 81,4 miliarde de dolari (aprox. 366 miliarde lei) în primele cinci luni ale anului, aproximativ dublu față de perioada similară din 2025. În paralel, Banca Centrală a Rusiei a raportat o reducere a rezervelor de aur cu 5,7 tone în aprilie, scădere pe care mai mulți economiști o consideră cea mai accentuată din ultimii 25 de ani. De ce iarna poate deveni „ultima carte” a Kremlinului În acest context, analiștii citați susțin că Moscova ar putea încerca să exploateze vulnerabilitățile Ucrainei din sezonul rece, inclusiv prin intensificarea bombardamentelor asupra infrastructurii. Maria Snegova, cercetător principal în cadrul programului Europa, Rusia și Eurasia al CSIS, afirmă: „Putin va aștepta probabil din nou venirea iernii pentru a relua atacurile masive și pentru a provoca o criză umanitară care să forțeze concesii în privința Donbasului.” Potrivit aceleiași analize, bombardamentele asupra infrastructurii ucrainene ar putea fi chiar mai intense decât în iarna precedentă. Ținte posibile: transport, energie, apă Experții avertizează că Rusia ar putea extinde lista obiectivelor vizate. Ekaterina Stepanenko, coordonatoarea echipei pentru Rusia și director adjunct al proiectului „Cognitive Warfare” din cadrul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , consideră că infrastructura feroviară ar putea deveni o țintă, pentru a perturba transportul de echipamente și aprovizionarea frontului. În același timp, instalațiile de alimentare cu apă sunt menționate ca posibile obiective, într-o strategie menită să crească presiunea asupra populației civile și asupra autorităților de la Kiev. Recrutarea devine mai dificilă, iar presiunea poate împinge spre escaladare Pe dimensiunea militară, analiștii occidentali citați arată că recrutarea de noi soldați ar fi mai dificilă decât în anii anteriori, iar autoritățile ruse ar încerca să atragă inclusiv studenți prin stimulente. Concluzia avansată de experți este că problemele economice și militare pot eroda capacitatea Rusiei de a susține pe termen lung ritmul războiului, dar, înainte ca aceste constrângeri să producă efecte decisive, Kremlinul ar putea încerca să obțină un avantaj printr-o nouă escaladare. În această logică, iarna 2026–2027 este descrisă drept un interval potențial decisiv pentru evoluția conflictului început în februarie 2022. [...]
Un posibil acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de șoc pe piața petrolului , după ce Donald Trump a spus că documentele finale pentru „încheierea războiului cu Iranul” sunt aproape gata și că semnarea ar urma să aibă loc rapid în Europa, potrivit Libertatea . Miza economică majoră este legată de infrastructura petrolieră iraniană și de riscul de escaladare militară într-o zonă-cheie pentru exporturile de energie. Trump a declarat, de la Biroul Oval, că a ajuns la „un acord foarte bun” și că, după finalizarea documentelor „în următoarele zile”, ar putea exista o ceremonie de semnare „poate în Europa”. Președintele american a precizat că nu va participa personal, dar că vicepreședintele JD Vance ar urma să fie prezent și să semneze, inclusiv „chiar în acest weekend”. În aceeași zi, Trump a anunțat că a anulat atacurile planificate împotriva Iranului , într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, invocând faptul că discuțiile ar fi fost „vizualizate și aprobate” de autorități iraniene de rang înalt. De ce contează economic: petrolul și riscul de întrerupere a exporturilor În contextul tensiunilor, Trump amenințase anterior cu acțiuni militare „foarte puternice” și cu preluarea controlului asupra infrastructurii petroliere iraniene, inclusiv asupra insulei Kharg, descrisă drept cel mai important terminal petrolier al Iranului. Libertatea notează că insula Kharg, situată în Golful Persic, este vitală pentru economia iraniană, procesând aproximativ 90% din exporturile de petrol ale țării. Potrivit unor oficiali americani citați de CNN, o operațiune de preluare a insulei sau distrugerea infrastructurii energetice ar putea paraliza economia Iranului și capacitatea sa de a susține un conflict armat. Ce știm despre sprijinul politic și ce rămâne neclar Trump a susținut că negocierile și detaliile finale ale acordului ar avea sprijinul mai multor părți, enumerând: Statele Unite, Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Turcia, Pakistan, Bahrain, Kuweit, Iordania și Egipt. În același timp, a indicat că blocada porturilor iraniene va rămâne în vigoare până la finalizarea „tranzacției”. Detaliile acordului nu sunt publice, iar Trump a spus doar că data și locația semnării vor fi anunțate în curând. În lipsa conținutului documentelor, rămâne incert dacă înțelegerea va produce rapid efecte operaționale (ridicarea unor restricții, dezescaladare militară) sau dacă va rămâne vulnerabilă la schimbări de poziție, pe fondul precedentelor recente menționate în articol. [...]
Anunțul lui Donald Trump privind un „acord” de oprire a războiului cu Iranul a mișcat rapid piețele , împingând în jos cotațiile petrolului și susținând bursele asiatice, însă Teheranul spune că nu a luat încă o decizie finală, potrivit HotNews . Președintele SUA a declarat, într-o transmisiune televizată de sprijin pentru viceguvernatorul Georgiei, Burt Jones, că Statele Unite „au pus capăt războiului” cu Iranul și că partea iraniană ar fi acceptat să nu dețină niciodată arme nucleare , obiectiv pe care Trump l-a numit „95% din acord”. El a spus și că a anulat noi atacuri asupra Iranului și a sugerat că s-a ajuns la un „memorandum de înțelegere foarte ferm”, fără să detalieze termenii. Într-o declarație ulterioară din Biroul Oval, Trump a afirmat că documentele ar urma să fie finalizate „în următoarele zile”, cu o posibilă semnare „poate în Europa”, și a avansat ideea că vicepreședintele JD Vance ar putea semna chiar „în acest weekend”. Teheranul temperează: „Nu a ajuns încă la o concluzie definitivă” Diplomația iraniană a transmis însă că nu există, deocamdată, o decizie de semnare. Purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a declarat pentru mass-media de stat iraniană: „Până în prezent, Iranul nu a ajuns încă la o concluzie definitivă cu privire la acord.” Agenția semi-oficială Tasnim, afiliată IRGC, a reacționat la rândul ei, susținând că declarațiile lui Trump „nu ar trebui luate ad litteram”, în lipsa unor anunțuri oficiale din partea Iranului. Ce elemente au fost invocate și unde rămân goluri Din informațiile prezentate, Trump nu a oferit detalii despre conținutul compromisului, cu două excepții menționate în material: redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz după semnare; imposibilitatea ca Iranul să se doteze cu arme nucleare. Separat, potrivit unui mesaj postat pe X de biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi promis că orice acord final va include „eliminarea uraniului îmbogățit” din Teheran. Reacția Israelului și efectul imediat în piețe O sursă israeliană citată de CNN a spus că postarea lui Trump l-ar fi surprins pe Benjamin Netanyahu, aflat într-o întâlnire pe teme de securitate legate de Iran, și că Israelul nu avea cunoștință de un acord iminent sau de vreo aprobare. Pe plan economic, speranța unei detensionări a conflictului a dus la scăderea cotației petrolului Brent cu 1,11%, la 89,37 dolari (aprox. 411 lei) pe baril vineri dimineață. În același timp, bursele asiatice au crescut, cu indicele Nikkei din Tokyo în urcare cu aproape 4% și Kospi din Seul cu peste 7%, pe fondul reducerii percepției de risc în regiune. [...]
Slovenia a relaxat restricțiile față de Israel, inclusiv pe zona de armament , după schimbarea de guvern de la Ljubljana, potrivit Agerpres . Noul executiv conservator condus de naționalistul Janez Jansa a ridicat embargoul asupra armelor impus Israelului și a anulat interdicțiile de intrare pe teritoriul sloven aplicate premierului israelian Benjamin Netanyahu și la doi miniștri. Decizia inversează măsurile adoptate anul trecut de guvernul liberal condus atunci de Robert Golob, care impusese restricții în contextul războiului din Gaza, într-o linie similară cu cea urmată și de alte state membre ale Uniunii Europene. Ce măsuri au fost anulate și de ce contează Guvernul Jansa, instalat în funcție săptămâna trecută, a anunțat că a anulat interdicțiile de intrare care îi vizau pe: Benjamin Netanyahu, premierul Israelului; Itamar Ben-Gvir, ministrul securității naționale; Bezalel Smotrich, ministrul finanțelor. Executivul sloven a motivat decizia prin nevoia de a relua contactele la nivel politic. „Acest lucru va permite restabilirea condițiilor pentru un dialog politic normal cu Israelul.” În paralel, Slovenia a lăsat să expire embargoul asupra armelor, considerând decretul „inutil” în raport cu legislația națională din domeniul apărării și cu criteriile UE privind exporturile de armament. Context: schimbare de direcție după instalarea guvernului Jansa Pe lângă ridicarea restricțiilor de intrare și a embargoului, guvernul Jansa a eliminat și interdicția de a importa produse provenite din coloniile evreiești din Cisiordania ocupată. În același timp, Israelul a anunțat săptămâna trecută deschiderea primei sale ambasade în Slovenia, pe fondul unei „încălziri” a relațiilor după schimbarea guvernului și alegerea lui Jansa ca prim-ministru de către Parlament la finalul lunii mai. Tot după preluarea mandatului, guvernul a retras un steag palestinian arborat simbolic pe clădirea guvernului, de la momentul în care Ljubljana a recunoscut statul palestinian în 2024. Relațiile bilaterale se deterioraseră sub guvernul anterior de centru-stânga, condus de Robert Golob, care calificase ofensiva militară israeliană din Gaza drept „genocid”, mai notează Agerpres, citând AFP. [...]
Amânarea funeraliilor lui Ali Khamenei împinge Iranul într-o nouă etapă de tranziție politică, cu efecte directe asupra calendarului instituțional și a stabilității interne , potrivit Agerpres . Primarul Teheranului, Alireza Zakani, citat de AFP, a indicat că funeraliile liderului suprem iranian, ucis pe 28 februarie în prima zi a războiului, au fost „amânate” pentru sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Acesta estimează, citat de agenția iraniană Fars , că funeraliile naționale vor avea loc între 26 iunie și 5 iulie, în luna Muharram din calendarul musulman. Ali Khamenei, care a condus Republica Islamică aproape 37 de ani, a murit la 86 de ani, în timpul bombardării reședinței sale din centrul Teheranului. Funeraliile naționale erau prevăzute inițial pentru 4 martie, dar au fost amânate din cauza războiului. Iranul menționase recent jumătatea lunii iunie pentru funeraliile naționale, care ar urma să dureze trei zile la Teheran și în orașele sfinte Qom și Mashhad (nord-est), unde Khamenei va fi înmormântat. În planul succesiunii, fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba , i-a succedat la începutul lunii martie, însă nu a mai apărut în public de atunci; rănit într-o lovitură aeriană, el comunică exclusiv prin mesaje scrise, conform aceleiași surse. [...]
