Știri
Știri din categoria Externe
Cuba condiționează acceptarea ajutorului SUA de reguli umanitare, dar cere ridicarea embargoului, pe fondul unei crize de combustibil care a dus la pene de curent la nivel național și la blocarea unor servicii publice, inclusiv în spitale, relatează Al Jazeera.
Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că Havana ar accepta ajutor umanitar din partea Statelor Unite dacă este livrat „în deplină conformitate cu practicile umanitare recunoscute universal”. În același mesaj, liderul cubanez a susținut că, dacă scopul real este reducerea suferinței populației, Washingtonul „ar face mai bine” să ridice sau să relaxeze embargoul comercial.
Declarațiile vin la o zi după ce SUA au anunțat o ofertă de 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) sub formă de asistență umanitară, condiționată de introducerea unor „reforme semnificative” de către guvernul cubanez.
Díaz-Canel a numit oferta „paradoxală”, acuzând SUA de o „pedeapsă sistematică și nemiloasă” asupra populației și afirmând că situația umanitară este „calculată cu sânge rece și indusă deliberat”. El a indicat și care sunt urgențele imediate:
Cuba se află sub embargo comercial american din anii 1960. Potrivit materialului, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat, în 2025, presiunea asupra Havanei a crescut: în ianuarie, Trump a tăiat fluxul de fonduri și combustibil din Venezuela către Cuba și a amenințat cu tarife ridicate orice țară care furnizează petrol către Havana, măsuri descrise ca un blocaj de facto al combustibilului.
Efectele invocate sunt directe: pene de curent la nivelul întregii insule, penurie de energie și oprirea unor servicii publice, inclusiv în spitale. În plus, ministrul cubanez al Energiei, Vicente de la O Levy, a avertizat că țara a rămas complet fără motorină și păcură, ceea ce adâncește criza.
Departamentul de Stat al SUA a afirmat că a negociat în privat cu guvernul cubanez oferta de ajutor în schimbul reformelor și a reluat public propunerea, punând decizia în sarcina conducerii de la Havana.
În același timp, materialul notează că au existat relatări în presă despre presiuni americane ca Díaz-Canel să renunțe la funcție, deși nu este clar cine l-ar putea înlocui. Tot joi, o delegație americană condusă de directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit la Havana cu oficiali cubanezi, inclusiv cu Raul „Raulito” Rodriguez Castro, nepotul fostului președinte Raul Castro, discutând despre posibile cooperări pe teme de securitate regională și internațională.
Pentru mediul economic și operațional, miza imediată rămâne dacă ajutorul umanitar se materializează rapid și în ce condiții, în timp ce embargoul și restricțiile asupra aprovizionării cu combustibil continuă să afecteze funcționarea de bază a economiei și a serviciilor publice din Cuba.
Recomandate
Cuba ia în calcul un ajutor umanitar de 100 de milioane de dolari din SUA, pe fondul unei crize energetice care amplifică presiunea economică internă , potrivit G4Media . Havana spune că este dispusă să analizeze propunerea și modul de implementare, după o nouă pană masivă de curent raportată în estul insulei. Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez Parrilla , a declarat că autoritățile sunt pregătite „să asculte caracteristicile propunerii și modul în care aceasta va fi implementată”, într-o reacție la oferta Departamentului de Stat al SUA. Oferta americană vizează asistență umanitară directă în valoare de 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei), care ar urma să fie distribuită „în coordonare cu Biserica Catolică și alte organizații umanitare independente”, conform mesajului transmis de guvernul american și redat în articol. Cum ar urma să fie distribuit ajutorul și ce condiții apar Autoritățile cubaneze afirmă că nu au rețineri să colaboreze cu Biserica Catolică, invocând o experiență „îndelungată și pozitivă” de cooperare, și spun că sunt dispuse să discute detaliile ofertei și concretizarea ei. Context: pene de curent mai dese și sancțiuni mai stricte Anunțul vine pe fondul unei pene masive de curent în estul Cubei, potrivit companiei naționale de energie. În același timp, articolul notează că penele de curent au devenit tot mai frecvente după ce Statele Unite au introdus sancțiuni mai stricte împotriva regimului de la Havana. Materialul mai menționează că, de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o „blocadă energetică” impusă de administrația americană și cu amenințări, în condițiile în care președintele Donald Trump ar fi vehiculat în repetate rânduri ideea preluării controlului insulei. [...]
Declarațiile lui Dmitri Peskov leagă direct criza politică din Letonia de riscuri de securitate regională , într-un context în care incidentele cu drone asociate războiului din Ucraina ajung să aibă efecte asupra stabilității guvernelor europene, potrivit Mediafax . Secretarul de presă al Kremlinului a afirmat că „regimul de la Kiev nu va cruța pe nimeni” și că ar „exploata pe toată lumea” pentru interesele sale, dacă nu este „ținut în frâu”, declarații făcute într-un interviu acordat Canalului Unu, conform aceleiași surse. Legătura invocată de Moscova: demisii în Europa pe fondul „crizei din Ucraina” Peskov a avertizat țările baltice să se pregătească pentru „mai multe schimbări” și a susținut că ar putea urma și alte demisii în rândul cabinetelor europene, pe fondul evoluțiilor generate de războiul din Ucraina. „Dacă acest lucru continuă, aceasta nu va fi ultima generație de politicieni care vor cădea victime ale acțiunilor regimului de la Kiev, forțați să demisioneze din cauza diverselor scandaluri.” Ce s-a întâmplat în Letonia În aceeași zi, premierul leton Evika Siliņa a demisionat după prăbușirea coaliției, pe fondul unei dispute legate de ministrul Apărării, Andris Spruds, și tentativa de a-l înlocui cu Raivis Melnis. Criza politică a fost alimentată și de un incident de la începutul lunii mai, când două drone au intrat în spațiul aerian leton din Rusia și s-au prăbușit în estul țării, avariind patru rezervoare de petrol goale și declanșând o anchetă guvernamentală. Partenerii de coaliție din partea progresiștilor au refuzat să sprijine remanierea la Apărare și și-au retras sprijinul, lăsând guvernul fără majoritate parlamentară. Într-o postare pe X, Siliņa a pus ruptura pe seama „geloziei politice” și a „intereselor înguste de partid” și a transmis că se retrage fără a renunța la lupta politică. Ce urmează Letonia ar urma să organizeze alegeri parlamentare în octombrie. Reprezentanții tuturor partidelor parlamentare sunt așteptați să se întâlnească vineri pentru a încerca să numească un nou șef de guvern, potrivit informațiilor citate. [...]
Promisiunea de alegeri și „reforme” a lui Mahmoud Abbas , fără calendar, pune din nou sub semnul întrebării capacitatea Fatah de a-și reface legitimitatea la un congres care ar trebui să pregătească și tranziția de putere în era post-Abbas, potrivit Agerpres . În deschiderea congresului Fatah de la Ramallah (Cisiordania ocupată), președintele palestinian Mahmoud Abbas, în vârstă de 90 de ani și aflat în funcție de peste 20 de ani, a declarat că se pregătesc alegeri legislative și prezidențiale, însă fără să ofere un calendar. El a spus, de asemenea, că va continua implementarea măsurilor de reformă promise. Un congres cu miză de succesiune, pe fond de presiuni și erodare internă Congresul are loc într-un moment pe care analiștii îl descriu drept unul de „provocări imense”, pe fondul războiului din Fâșia Gaza, al extinderii colonizării și al scăderii legitimității Fatah. Abbas a legat reuniunea de ideea de continuitate democratică și de deschiderea partidului către tineri și femei. Potrivit AFP, citată în material, noul comitet central ar urma să aibă un rol decisiv în perioada post-Abbas, ceea ce ridică miza internă a alegerilor din partid dincolo de promisiunile generale privind reformele. Ce se votează și cine lipsește Congresul este programat să dureze trei zile și să reunească 2.500 de participanți, majoritatea la Ramallah, dar și în Gaza, Cairo și Beirut. Delegații urmează să aleagă: 18 reprezentanți în comitetul central; 80 de membri în consiliul revoluționar. În pofida mesajelor publice despre unitate, sunt absente figuri importante, inclusiv Nasser al-Kidwa (fost ministru de externe), care boicotează reuniunea și contestă legitimitatea conducerii partidului. Context: competiție internă și presiune pentru „punerea în ordine” a conducerii Jibril Rajub, secretar general al comitetului central al Fatah, a descris momentul drept unul dintre cele mai grave pentru mișcare și și-a exprimat speranța că reuniunea va contribui la menținerea obiectivului statului palestinian pe agenda internațională și la prezervarea OEP ca „singura reprezentantă legitimă” a palestinienilor. În același timp, Hani al-Masri, director al Centrului palestinian de cercetare politică și studii strategice (Masarat), a declarat pentru AFP că legitimitatea Fatah s-a erodat în lipsa unui proiect național unificat, a alegerilor și a unui consens național, dar a apreciat congresul ca un posibil prim pas spre „punerea în ordine a casei palestiniene”. Printre numele menționate ca potențiali succesori ai lui Abbas se află Jibril Rajub și vicepreședintele Autorității Palestiniene , Hussein al-Sheikh. Fiul cel mare al președintelui, Yasser Abbas, candidează și el pentru un loc în comitetul central. [...]
Mesajul lui Xi către Trump sugerează o încercare de detensionare cu miză economică în relația China–SUA, într-un moment în care competiția dintre cele două puteri apasă pe comerț și investiții, potrivit Agerpres . Xi Jinping a declarat, la un dineu organizat la Beijing în onoarea președintelui american Donald Trump , aflat într-o vizită de stat în China, că „redarea măreției Americii” – sloganul politic asociat lui Trump – este compatibilă cu „marea reînnoire” a Chinei, concept central în retorica liderului chinez. „Realizarea marii reînnoiri a națiunii chineze și redarea măreției Americii pot merge perfect mână în mână, se pot hrăni una din alta și pot aduce binefaceri lumii întregi.” De ce contează: semnal de „coexistență” într-o relație cu efecte directe asupra economiei globale Mesajul lui Xi se aliniază doctrinei oficiale a Beijingului, care evită să se prezinte public drept rival sau concurent al SUA și promovează ideea unei relații de „parteneriat câștigător pentru toată lumea” cu Washingtonul. În termeni practici, o astfel de poziționare are rolul de a reduce presiunea politică asupra relației bilaterale, cu efecte potențiale asupra fluxurilor comerciale și a climatului investițional. În același discurs, Xi a insistat pe dimensiunea simbolică a relației dintre cele două state: „Popoarele chinez și american sunt două mari popoare.” Context: ce înseamnă „marea reînnoire” în narativul Beijingului „Marea reînnoire a națiunii chineze” este descrisă ca ideea că China, după „peste un secol de slăbiciune, războaie și umilințe”, trebuie să-și recapete statutul de mare putere prosperă, influentă și respectată la nivel global. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui banchet oficial, în timpul vizitei de stat a lui Donald Trump în China. Agerpres notează că relatarea este atribuită agenției AFP. [...]
Percepția chinezilor despre Donald Trump se traduce în incertitudine de piață și costuri mai mari pentru afaceri , de la efectele războiului comercial asupra veniturilor până la scumpirea benzinei pe fondul conflictului din Iran, potrivit Digi24 , care citează un reportaj din The New York Times . Într-un centru comercial din Beijing, o investitoare, Sunny Sun, spune că își urmărește atent portofoliul și se declară îngrijorată de impactul anunțurilor făcute după întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping . Ea descrie o stare de incertitudine în „starea de spirit a pieței”, pe fondul imprevizibilității pe care i-o atribuie liderului american. „Există cu siguranță o oarecare incertitudine în ceea ce privește starea de spirit a pieței, deoarece Trump este genul de persoană care spune un lucru astăzi și altul mâine, când se întoarce în Statele Unite. Cuvintele sale pot provoca de fapt agitație la nivel global.” Efecte în economie: de la tarife la construcții în declin În Fuzhou, un comerciant de oțel spune că afacerea sa a fost afectată de războiul comercial, într-un moment în care vinde către industria construcțiilor, sector descris ca fiind în declin. Un alt localnic leagă slăbirea economiei chineze de tensiunile comerciale, deși reportajul notează că problemele provin „probabil, în parte”, și din recesiunea din imobiliare sau alți factori. Un comerciant de oțel, Chen Gang, pledează pentru reducerea tensiunilor tarifare și pentru cooperare, sugerând totodată o diferență între discursul public și ceea ce se discută „în spatele ușilor închise” în lumea afacerilor. „Ar fi mai bine să evităm războaiele tarifare și să cooperăm pur și simplu în spirit de prietenie, fără toate aceste tensiuni.” Costuri cotidiene: benzina, conflictul din Iran și percepția despre SUA Reportajul descrie și impactul indirect al tensiunilor geopolitice asupra costurilor de zi cu zi: un șofer de taxi din nordul Chinei se plânge că majorarea prețurilor mondiale la benzină, pe fondul conflictului din Iran, l-a obligat să plătească mai mult la pompă. În același timp, o parte dintre opiniile negative despre Statele Unite sunt puse pe seama dezinformării de pe rețelele sociale, cu exemple de relatări neverificate menționate de intervievați. Ce urmează: așteptări de stabilizare după întâlnirile Trump–Xi În pofida criticilor, mulți dintre cei intervievați își exprimă speranța că întâlnirile dintre Donald Trump și Xi Jinping vor duce relația SUA–China pe o traiectorie mai stabilă, cu accent pe ideea că pacea ar susține o economie mai bună. „Nu vrem război, vrem pace. Vrem să avem relații bune cu Statele Unite și vrem să ne dezvoltăm economia. Numai pacea poate duce la o economie mai bună.” [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ține traficul aproape de zero și împinge în sus prețurile la carburanți , pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Teheran și Washington privind „blocada” acestei rute-cheie pentru comerțul global cu energie, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a declarat că Strâmtoarea Ormuz „suferă acum în primul rând din cauza agresiunii americane și a blocadei” impuse de SUA. El a făcut afirmațiile pentru Press TV, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai statelor BRICS de la New Delhi. „Strâmtoarea Ormuz suferă acum în primul rând din cauza agresiunii americane și a blocadei pe care au impus-o asupra ei.” De ce contează: Ormuz, un punct critic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz are un rol central în comerțul global din domeniul energiei, iar deteriorarea situației de securitate a afectat direct fluxurile comerciale. Potrivit informațiilor citate, amenințările, controalele și atacurile asupra navelor au adus traficul prin strâmtoare „aproape de zero”, ceea ce a fost asociat cu o creștere accelerată a prețurilor la carburanți. Ce spune Iranul despre accesul navelor comerciale Din perspectiva Teheranului, calea navigabilă ar rămâne deschisă pentru navele comerciale, cu condiția ca acestea să „coopereze” cu forțele navale iraniene. În același timp, Iranul susține că strâmtoarea nu este blocată, însă companiile de navigație ar trebui să se coordoneze cu puncte de contact iraniene înainte de a folosi un coridor în apropierea coastei iraniene, „în schimbul unor comisioane ridicate”. În material se arată că experți în drept internațional consideră că această practică încalcă dreptul de tranzit. Totodată, surse iraniene afirmă că strâmtoarea ar fi minată. Context: blocada navală a SUA și tentativa eșuată de redeschidere La jumătatea lunii aprilie, SUA au impus o blocadă navală navelor care se îndreaptă spre porturile iraniene, într-un efort de a reduce veniturile Iranului din petrol, conform aceleiași relatări. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a încercat să redeschidă strâmtoarea prin misiunea militară „Operation Freedom”, însă a oprit-o după două zile, invocând eforturi diplomatice. Ce urmează: risc ridicat de reaprindere a conflictului Deși un armistițiu ar fi intrat în vigoare la începutul lui aprilie, tensiunile militare din Strâmtoarea Ormuz au rămas ridicate, iar atacurile și schimburile de focuri dintre forțele americane și iraniene au alimentat riscul de reizbucnire a conflictului, pe o rută cu impact direct asupra piețelor de energie și a costurilor de transport maritim. [...]
