Știri
Știri din categoria Externe
Noua serie de lansări balistice ale Coreei de Nord ridică din nou riscul de escaladare regională, după ce Phenianul a tras duminică mai multe rachete în largul coastei de est, încălcând interdicțiile impuse prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, potrivit Stirile Pro TV.
Lansările au avut loc în apropierea orașului Sinpo, pe coasta de est a Coreei de Nord, în jurul orei 6:10 dimineața, a transmis armata sud-coreeană într-un comunicat. Este a șaptea lansare de rachete balistice a Coreei de Nord în acest an și a patra în luna aprilie, notează Reuters, citată în material.
Biroul prezidențial al Coreei de Sud a anunțat că a convocat o ședință de urgență pe teme de securitate, potrivit relatărilor din mass-media. La rândul său, guvernul Japoniei a comunicat pe rețelele de socializare că rachetele ar fi căzut în apropierea coastei de est a Peninsulei Coreene și că nu a fost confirmată nicio incursiune în zona economică exclusivă a Japoniei.
Testele cu rachete balistice încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord. Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare.
În același timp, un profesor de la Universitatea Kyungnam, Lim Eul-chul, a apreciat că, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului, Coreea de Nord vede momentul drept o oportunitate pentru modernizarea puterii nucleare și a capacității balistice.
Lansările vin în contextul în care China și Statele Unite se pregătesc pentru un summit la mijlocul lunii mai, unde este de așteptat ca președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping să discute și despre Coreea de Nord.
Separat, Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că Phenianul a înregistrat progrese „foarte serioase” în capacitatea de a produce arme nucleare, probabil odată cu adăugarea unei noi instalații de îmbogățire a uraniului. La finalul lunii martie, liderul nord-coreean Kim Jong Un a afirmat că statutul țării ca stat dotat cu arme nucleare este „ireversibil” și că extinderea „forței de descurajare nucleară” este esențială pentru securitatea națională.
Recomandate
Noile tiruri nord-coreene cu rachete balistice cresc presiunea de securitate în regiune , după ce armata sud-coreeană a raportat duminică lansări multiple dinspre zona Sinpo , în direcția Mării de Est, potrivit G4Media . Episodul ridică la șase numărul testelor balistice cunoscute efectuate de Phenian de la începutul anului, într-un context în care astfel de lansări sunt, în principiu, interzise de sancțiunile ONU . Statul major interarme sud-coreean a precizat că rachetele, neidentificate deocamdată, au fost detectate în jurul orei 06:10 (ora locală; 21:10 GMT) și că este vorba despre rachete balistice cu rază scurtă de acțiune. Conform aceleiași surse, proiectilele ar fi parcurs circa 140 km, iar serviciile de informații sud-coreene și americane fac o analiză a caracteristicilor tehnice. Autoritățile de la Seul au anunțat o reuniune de urgență pe securitate, iar armata sud-coreeană a transmis că va răspunde „de o manieră zdrobitoare” la orice provocare. Context: o serie de teste în aprilie În ultimele săptămâni, Coreea de Nord a derulat mai multe teste de armament, potrivit agenției oficiale KCNA, citată în material: pe 6, 7 și 8 aprilie: teste ale unor sisteme de arme, inclusiv rachete balistice; pe 14 aprilie: un test cu rachete de croazieră lansate de pe un distrugător din Marea Galbenă, în prezența liderului Kim Jong Un. De ce contează: diferența dintre rachete balistice și de croazieră, în regimul de sancțiuni Sancțiunile ONU impuse Coreei de Nord pentru programul de arme nucleare interzic, în principiu, tirurile cu rachete balistice, care au o parte semnificativă a traiectoriei în spațiu. În schimb, rachetele de croazieră — care zboară în atmosferă — rămân permise, conform informațiilor citate. [...]
Partidul Tisza obține majoritatea necesară pentru schimbarea Constituției Ungariei , după ce rezultatele finale ale alegerilor legislative i-au adus 141 de mandate din 199, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de reglementare: noul lider de la Budapesta, Peter Magyar , are acum pârghia parlamentară pentru reforme constituționale și pentru revizuirea unor legi controversate din perioada Viktor Orban. După numărarea tuturor voturilor din scrutinul din 12 aprilie — inclusiv voturile prin corespondență și cele din străinătate, precum și voturile transferate — Tisza a depășit estimările inițiale și a ajuns la 141 de mandate, notează Agerpres, citând Reuters. O numărătoare preliminară indica 138 de parlamentari. Ce se schimbă în arhitectura politică Victoria Tisza, partid plasat la dreapta spectrului politic, pune capăt unei perioade de 16 ani în care Viktor Orban și Fidesz au condus Ungaria. Orban și-a recunoscut rapid înfrângerea, în contextul unei participări record la vot, după ce Magyar și-a asigurat o majoritate clară. Declinul Fidesz este accentuat: dacă în 2022 partidul lui Orban câștigase 87 din 106 circumscripții uninominale, la acest scrutin a obținut doar zece, ceea ce se traduce prin 52 de mandate în noul Parlament, potrivit Reuters. De ce contează „super-majoritatea” pentru legislație Pragul relevant este majoritatea de două treimi, necesară pentru modificări constituționale. Cu 141 de mandate, Tisza îl depășește, iar acest lucru îi oferă lui Peter Magyar spațiu de manevră pentru a-și urmări agenda anunțată, inclusiv reforma constituțională și combaterea corupției, conform informațiilor citate de Reuters. Într-o reacție după publicarea rezultatelor finale, Magyar a descris victoria astfel: „O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent și, în același timp, responsabilitate”. În perioada următoare, atenția se va muta pe modul în care noua majoritate va folosi această capacitate legislativă — în special în privința revizuirii legilor controversate adoptate în mandatul fostului premier. [...]
România riscă presiuni prelungite pe piața energiei și în lanțurile de aprovizionare , chiar dacă războiul din zona Golfului s-ar opri imediat, iar efectele negative ar putea fi resimțite încă 6–9 luni, a spus ministrul Energiei Bogdan Ivan , potrivit Digi24 . Ministrul, care este și prim-vicepreședinte PSD, a legat impactul economic de blocajele logistice din regiune, cu efecte în cascadă asupra combustibililor și asupra agriculturii. Declarațiile au fost făcute la o conferință extraordinară pentru alegerea președintelui PSD Sector 4, iar informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. De ce contează: combustibili și risc de penurie în alte state, nu în România Bogdan Ivan a indicat că deja există „prețuri atât de mari la combustibil” și „lipsă de combustibil în anumite state”, precizând explicit că nu este cazul României. În același timp, a susținut că statul trebuie să fie pregătit să se adapteze rapid, pe fondul unei crize care nu se închide odată cu încetarea ostilităților. „Chiar dacă mâine se închide acest război, încă șase - nouă luni vom simți efectele negative.” Efecte indirecte: fertilizatori blocați, presiune pe producția de hrană Ministrul a afirmat că perturbarea transportului de fertilizatori afectează producția agricolă, ceea ce ar putea duce la o lipsă de hrană „la finalul acestei veri și în iarnă”. „Faptul că 40% din fertilizatorii mondiali trebuia să treacă prin acea strâmtoare şi nu ajung acum la culturile de primăvară cauzează automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri şi în iarnă.” Ce spune ministerul că face: discuții pentru aprovizionare cu produse petroliere Ivan a mai declarat că, de circa o lună și jumătate, poartă discuții până târziu în noapte, „pe șase fusuri orare”, cu omologi și cu Agenția Mondială a Energiei, precum și cu reprezentanți din state precum Kazahstan și Azerbaidjan, pentru a găsi soluții de aprovizionare. El a enumerat explicit produsele pentru care caută soluții: motorină, kerosen și petrol crud, cu obiectivul de a evita o „pană de combustibil”. Context politic și mesaj operațional: „nu mai e timp” pentru planuri rigide În același cadru, ministrul a descris perioada drept posibil „cea mai dificilă” din ultimele decenii și a susținut că viteza schimbărilor impune decizii rapide, nu planificare rigidă pe termen lung, în condițiile în care „întreaga planetă are probleme uriașe”. [...]
Aleksandr Lukașenko condiționează o întâlnire cu Donald Trump de pregătirea unui „mare acord” bilateral , sugerând că o eventuală relansare a dialogului Minsk–Washington ar depăși simpla discuție despre sancțiuni, potrivit Agerpres . Președintele belarus a spus că este „gata pentru un acord”, dar acesta trebuie pregătit astfel încât să reflecte interesele ambelor părți, declarație făcută într-un interviu pentru canalul rusesc RT, din care au fost publicate extrase duminică. Ce transmite Minsk despre sancțiuni și agenda negocierilor Lukașenko a afirmat că Belarus „s-a adaptat” la sancțiunile occidentale și că un potențial acord cu Washingtonul ar trebui să meargă dincolo de ridicarea acestora. Liderul belarus nu a detaliat ce alte teme ar intra în „marele acord”, limitându-se să spună că „avem mult mai multe lucruri de rezolvat”. În aceeași logică, el a indicat că întâlnirea cu Trump ar putea avea loc după finalizarea unor discuții la un nivel inferior, urmând ca apoi să fie semnat acordul. Context: semnale dinspre echipa lui Trump În martie, trimisul lui Trump, John Coale, a declarat că Lukașenko ar putea vizita în curând SUA, o deplasare care ar reprezenta o reușită de imagine pentru liderul belarus, descris ca fiind tratat ani la rând ca un „paria” din cauza încălcărilor drepturilor omului și a sprijinului pentru Vladimir Putin în războiul din Ucraina. Agerpres notează că Lukașenko este un aliat apropiat al președintelui rus și a susținut invadarea Ucrainei de către Rusia, fără ca Belarus să fi trimis trupe să lupte în acest război. [...]
Exit-pollurile din Bulgaria indică o nouă rundă de negocieri dificile pentru formarea guvernului , după ce coaliția „Bulgaria Progresistă”, condusă de fostul președinte Rumen Radev , a fost creditată cu un avans mare în alegerile parlamentare anticipate de duminică, potrivit G4Media . Miza imediată nu este doar câștigătorul, ci capacitatea de a construi o majoritate într-un parlament fragmentat, într-o țară ajunsă la al optulea scrutin în cinci ani. Conform exit-pollului realizat de Alpha Research (Sofia), „Bulgaria Progresistă” ar fi obținut 37,5% din voturi, mult peste GERB, partidul condus de fostul premier Boiko Borisov , creditat cu 16,2%. Informațiile sunt transmise de Reuters și preluate de Agerpres. Contextul politic: alegeri repetate și presiune publică Radev, descris ca eurosceptic și opozant al sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a intra în cursa electorală. Alegerile au fost convocate după ce proteste de masă au dus la căderea guvernului anterior în decembrie. Reuters notează că Bulgaria, cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, traversează o perioadă prelungită de instabilitate, alimentată de alegeri anticipate repetate și de nemulțumirea față de un nucleu de politicieni veterani percepuți pe scară largă ca fiind corupți. Ce urmează: confirmarea rezultatelor și negocieri pentru majoritate Datele prezentate sunt rezultate de tip exit-poll și pot diferi de numărătoarea oficială. Chiar și în scenariul confirmării victoriei, formarea unui guvern stabil depinde de negocieri pentru o majoritate parlamentară, într-un peisaj politic descris ca fragmentat. [...]
Publicarea de către armata israeliană a unei hărți cu noua linie de desfășurare în sudul Libanului indică menținerea unui control militar la 5–10 km de frontieră , în pofida încetării focului convenite recent cu Hezbollah , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Mișcarea are un impact operațional direct: delimitează o zonă în care accesul civililor rămâne restricționat, iar forțele israeliene își consolidează pozițiile. Israelul și Libanul au convenit joi asupra unei încetări a focului susținute de SUA, după primele discuții directe dintre cele două părți din ultimele decenii, desfășurate pe 14 aprilie. Acordul ar urma să permită negocieri mai ample SUA–Iran, însă, conform informațiilor din material, forțele israeliene își vor menține pozițiile în sudul Libanului. Nu a existat un comentariu imediat din partea oficialilor libanezi sau a Hezbollah. Ce arată harta și ce înseamnă „zona tampon” Linia de desfășurare publicată se întinde de la est la vest și este situată la 5–10 km în interiorul teritoriului libanez, într-o zonă în care Israelul și-a anunțat intenția de a crea o „zonă tampon” (un perimetru de securitate între frontieră și localități, menit să reducă riscul de atacuri). Armata israeliană a distrus sate libaneze din zonă, afirmând că obiectivul este protejarea orașelor din nordul Israelului de atacurile Hezbollah. În același context, materialul notează că Israelul a creat zone tampon și în Siria și în Gaza, unde controlează mai mult de jumătate din enclavă. Accesul civililor, încă limitat Întrebată dacă persoanele care au fugit din cauza atacurilor israeliene vor putea reveni la locuințele lor, armata israeliană a refuzat să comenteze. O sursă din serviciile de securitate libaneze a declarat că civilii au reușit să ajungă în unele sate situate pe linia stabilită de Israel sau dincolo de aceasta, însă forțele israeliene împiedică în continuare accesul în majoritatea localităților aflate la sud de linie. Contextul conflictului și bilanțuri raportate Libanul a fost atras în război pe 2 martie, când Hezbollah a deschis focul „în sprijinul Teheranului”, ceea ce a declanșat o ofensivă israeliană. Potrivit autorităților libaneze, peste 2.100 de persoane au fost ucise, dintre care 177 de copii, iar peste 1,2 milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele. Hezbollah nu a publicat un bilanț al pierderilor; până la sfârșitul lunii martie, cel puțin 400 de luptători ar fi fost uciși, conform unor surse apropiate grupării. În același timp, Hezbollah a lansat sute de rachete și drone asupra Israelului; atacurile sale au ucis doi civili în Israel, iar 15 soldați israelieni au murit în Liban de la 2 martie, conform Israelului. [...]
