Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Nord a respins din nou orice renunțare la arsenalul nuclear, după ce a acuzat Japonia de „provocare gravă” pentru pozițiile exprimate de Tokyo în „Cartea albastră” diplomatică, potrivit Agerpres. Reacția Phenianului indică menținerea unei linii dure care complică orice perspectivă de detensionare în regiune.
În documentul publicat săptămâna trecută, Japonia și-a reiterat opoziția față de deținerea de arme nucleare de către Coreea de Nord. Totodată, Tokyo și-a exprimat neliniștea privind trimiterea de trupe și muniții de către Phenian pentru a sprijini efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei.
Coreea de Nord a insistat că nu va abandona „niciodată” arsenalul său nuclear, descriind traiectoria acestuia drept „ireversibilă” și anunțând că își va consolida capacitățile.
Un oficial neidentificat din Ministerul de Externe nord-coreean a calificat poziția Japoniei drept o încălcare a „drepturilor suverane, intereselor de securitate și drepturilor de dezvoltare” ale statului nord-coreean, într-un comunicat difuzat de agenția oficială KCNA. În același mesaj, măsurile de întărire a apărării sunt prezentate ca încadrându-se în „dreptul la autoapărare”, iar „Cartea albastră” este descrisă ca fiind „țesută cu o logică de gangsteri” și „absurdități”.
În același document diplomatic, Japonia a retrogradat China – descrisă anterior drept „unul dintre cei mai importanți parteneri ai Japoniei” – la statutul de „vecin important”, pentru prima dată în zece ani.
Potrivit materialului, această schimbare oficializează deteriorarea relațiilor bilaterale, după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat că Japonia ar putea interveni militar în cazul unui atac asupra Taiwanului, teritoriu pe care Beijingul îl consideră una dintre provinciile sale.
Recomandate
Extinderea „semnificativă” a activităților nucleare ale Coreei de Nord complică și mai mult orice efort de control internațional , în condițiile în care regimul de la Phenian își urmărește obiectivele declarate de liderul Kim Jong Un, potrivit Agerpres . Directorul general al Organizației Internaționale pentru Energie Atomică (OIEA) , Rafael Grossi , a declarat miercuri că activitățile nucleare ale Coreei de Nord „s-au extins într-un mod semnificativ”. Informația este prezentată ca fiind în linie cu obiectivele anunțate public de Kim Jong Un, conform aceleiași surse, care citează EFE. Ce se știe din declarația OIEA și ce lipsește Din materialul disponibil public reiese doar evaluarea de ansamblu a OIEA privind extinderea programului nuclear nord-coreean, fără detalii suplimentare despre natura exactă a activităților, amplasamente sau calendar. Articolul integral este marcat ca având „acces restricționat” pentru abonații Agerpres, astfel că nu pot fi verificate din aceeași sursă elemente precum date tehnice, exemple concrete sau eventuale recomandări ale agenției ONU. [...]
Italia împinge în discuțiile dintre aliați un model de garanții de tip Articolul 5 pentru Ucraina, fără aderare la NATO , o formulă care ar putea schimba arhitectura de securitate negociată pentru un viitor acord de pace, potrivit Kyiv Post . Propunerea, reluată de premierul italian Giorgia Meloni , vizează extinderea asupra Ucrainei a unor garanții inspirate din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), însă fără ca Kievul să primească statut de membru al alianței. Meloni a spus că inițiativa, primită inițial cu scepticism de unii parteneri, ar fi fost între timp inclusă în documente de lucru ale unui proiect de plan de pace discutat între aliați, conform agenției italiene ANSA, citată de publicație. Ce ar însemna, practic, „Articolul 5 fără aderare” În logica propunerii, un atac asupra Ucrainei ar declanșa un răspuns coordonat, similar mecanismului NATO în care un atac asupra unui stat este tratat ca un atac asupra tuturor. Meloni a susținut încă din martie 2025 că o astfel de protecție colectivă ar fi un factor de descurajare mai eficient și mai durabil decât trimiterea de trupe străine. „Trimiterea unor contingente militare nespecificate, fie britanice sau ale oricui altcuiva, este cea mai complexă și posibil cea mai puțin eficientă soluție”, a spus Meloni la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, pe 6 martie (citat redat de Kyiv Post). Tot atunci, ea a exclus posibilitatea ca trupe italiene să fie trimise în acest context. De ce contează: rezistență în rândul aliaților, mai ales în SUA Discuția revine într-un moment în care partenerii Ucrainei caută formule de securitate pe termen lung, în condițiile în care invazia la scară largă a Rusiei continuă. Ideea a întâmpinat opoziție din partea unor actori, inclusiv din SUA, unde președintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării amploarea și obligațiile alianței, iar oficiali de rang înalt au exprimat în mod repetat rezerve privind relevanța NATO și împărțirea poverii între aliați, notează publicația. Italia afirmă că rămâne angajată în sprijinirea Ucrainei și în promovarea unui cadru de pace pe care Meloni îl descrie drept „durabil și credibil”. Publicația nu oferă un calendar sau detalii despre forma juridică a garanțiilor ori despre nivelul de consens între aliați în acest stadiu. [...]
Mesajele contradictorii ale lui Trump despre Strâmtoarea Ormuz cresc incertitudinea pe piața petrolului , după ce președintele SUA a susținut că ruta „va rămâne deschisă permanent”, la doar câteva ore de la anunțul unei blocade navale împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Donald Trump a făcut afirmațiile într-un mesaj pe rețeaua sa Truth Social , unde a indicat că decizia ar fi urmat unor discuții private cu președintele Chinei, Xi Jinping. În aceeași postare, Trump a spus că Beijingul ar fi „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii, un punct strategic pentru transportul global de petrol. În mesajul citat, Trump a mai susținut că partea chineză ar fi fost de acord „să nu mai trimită arme în Iran” pe durata conflictului și a descris relațiile Washington–Beijing ca funcționând „foarte bine”. El a adăugat că urmează să ajungă în China „peste câteva săptămâni”. De ce contează: o rută prin care trece circa un sfert din livrările mondiale de petrol Anunțul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol, prin care trece aproximativ un sfert din livrările mondiale, potrivit Daily Mail, citat de Adevărul. În acest cadru, orice semnal privind blocarea sau, dimpotrivă, „deschiderea permanentă” a strâmtorii are potențialul de a influența așteptările pieței privind riscul de aprovizionare. Context: negocieri eșuate și lipsa unei poziții oficiale a Casei Albe Potrivit articolului, declarațiile lui Trump vin după ce negocierile de pace cu Teheranul ar fi eșuat în weekend, moment după care Statele Unite ar fi instituit o blocadă navală asupra Strâmtorii Ormuz. Casa Albă nu a oferit deocamdată un comentariu oficial privind afirmațiile președintelui, notează Adevărul. În lipsa unei confirmări instituționale, rămâne neclar ce măsuri sunt efectiv în vigoare și în ce condiții ar urma să funcționeze „deschiderea permanentă” invocată de Trump. [...]
Ucraina ar fi testat lansări aeriene de rachete, o capabilitate cu potențial de „port spațial” și utilizare militară , într-un demers prezentat ca posibil răspuns la amenințarea rachetelor hipersonice rusești, potrivit Antena 3 . Informația vine de la Fedir Venislavskyi , șeful subcomisiei pentru securitate de stat, apărare și inovații în domeniul apărării din parlamentul ucrainean, care a spus pentru presa locală RBC Ukraine că Ucraina ar fi realizat „în urmă cu ceva timp” două lansări în spațiu folosind un lansator aerian, în timpul războiului cu Rusia. Detaliile sunt limitate: parlamentarul nu a indicat data exactă a testelor. „În timpul războiului, Ucraina a lansat un lansator de rachete de pe o aeronavă de transport, la o altitudine de aproximativ 8.000 de metri, care ar putea fi utilizat, în mod potențial, și pentru lansarea diferitelor tipuri de vehicule spațiale pe orbită.” Potrivit lui Venislavskyi, una dintre rachete ar fi atins o altitudine de aproximativ 100 km, iar a doua aproape 200 km. Pragul de 100 km este asociat, în general, cu linia Kármán, considerată de comunitatea științifică drept limita spațiului cosmic. De ce contează: o opțiune mai flexibilă și mai „ieftină” pentru lansări și apărare Miza operațională a lansării din aer este eficiența: lansarea de la circa 8.000 de metri ar reduce consumul de combustibil, pentru că racheta evită parțial straturile dense ale atmosferei, a explicat Venislavskyi. În plus, el a susținut că Ucraina intenționează să creeze „în curând” o rețea inițială de aproximativ 7–10 sateliți pentru supraveghere și comunicații. „Am creat un sistem aerian care poate deveni, pe termen scurt, un fel de port spațial. Acesta poate fi folosit atât în scopuri pașnice, cât și pentru a contracara racheta nucleară a lui Putin «Oreșnik».” Context: „Oreșnik” și presiunea pentru contramăsuri Articolul notează că „Oreșnik” este descrisă ca o rachetă balistică hipersonică experimentală rusă, care zboară în straturile superioare ale atmosferei, ceea ce îngreunează detectarea și interceptarea. Se mai menționează că ar folosi un sistem de tip MIRV (vehicule de reintrare multiple, independent țintite), adică se poate fragmenta în mai multe ținte la reintrarea în atmosferă, complicând apărarea antiaeriană. Rusia a prezentat „Oreșnik” drept o armă „de neoprit” și ar fi folosit-o pentru prima dată împotriva Ucrainei în noiembrie 2024, deși atacul ar fi avut încărcături inerte, potrivit materialului. În același context, se arată că, dacă se dovedește fezabilă, lansarea spațială din aer ar putea ajuta la desfășurarea mai rapidă sau mai ieftină a unor sisteme de detecție ori apărare. Statele Unite sunt menționate ca experimentând interceptori bazați pe lansări spațiale, care teoretic ar putea detecta și distruge rachete hipersonice în straturile superioare ale atmosferei. [...]
Restricțiile de internet din Rusia riscă să genereze costuri economice și politice , după ce presiunile asupra Telegram și blocajele de internet mobil au produs o fisură rară în elita de la Moscova, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona de securitate invocată de autorități: mai mulți oficiali de rang înalt ar fi avertizat Kremlinul că măsurile cerute de FSB (serviciul federal de securitate) pot aduce „costuri economice și politice serioase”, potrivit unor surse citate de Bloomberg. În acest context, obiecțiile interne ar putea încetini ofensiva de control, iar Telegram ar putea fi lăsat să funcționeze în continuare în Rusia, notează The Moscow Times. Ce măsuri sunt contestate în interiorul sistemului Campania de control al internetului s-a intensificat treptat, pe fondul restricțiilor deja aplicate unor platforme majore. Rusia a limitat sau restricționat accesul la Facebook, Instagram și YouTube, iar în ultimele luni a: limitat accesul la Telegram; împins utilizatorii către aplicația de stat Max; extins blocajele de internet mobil, inclusiv la Moscova, invocând motive de securitate. Kremlinul susține că restricțiile sunt temporare și că vor fi ridicate după dispariția amenințărilor. Semnal politic: scădere în sondaje înainte de alegerile pentru Duma de Stat Nemulțumirea față de blocajele de internet începe să se vadă și în sondaje. Potrivit centrului de stat VTsIOM , rata de aprobare a lui Vladimir Putin a scăzut la 67,8% în perioada 30 martie – 5 aprilie, cel mai scăzut nivel din 20 februarie 2022. Nivelul de încredere măsurat prin sondaj a coborât la 29,5%, de la peste 70% în urmă cu 10 ani. Bloomberg leagă această evoluție de dificultatea Kremlinului de a controla starea de spirit din societate înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie. Sociologul Denis Volkov, directorul Centrului Levada, spune că efectele blocajelor se resimt mai ales în rândul populației urbane, active și mai înstărite, deja mai critică față de putere, în timp ce impactul este mai redus în rândul electoratului tradițional al lui Putin, care se informează în principal de la televiziune. [...]
Atacurile nocturne ale Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina cresc riscul de întreruperi în logistică și servicii esențiale , într-un context în care armata rusă a folosit rachete Iskander și un volum foarte mare de drone, potrivit Antena 3 . În noaptea de marți spre miercuri (14 spre 15 aprilie), mai multe regiuni au fost bombardate, iar explozii au fost raportate atât în Portul Odesa , cât și în orașul Dnipro. În Dnipro au fost lovite mai multe clădiri, inclusiv blocuri de locuințe, iar o clădire de birouri a luat foc, conform informațiilor citate de Antena 3. Ținte civile și victime raportate în Cerkasî și Dnipro În orașul Cerkasî, un copil de opt ani a murit și cel puțin 10 persoane au fost rănite, a relatat The Kyiv Independent, citat de Antena 3. Guvernatorul regional Ihor Tabureț a declarat că resturi de drone au lovit cel puțin patru blocuri de locuințe, iar oficialii au raportat că nouă drone au fost doborâte în zonă. Într-un nou val de atacuri din 15 aprilie, la câteva ore după loviturile inițiale, același guvernator a spus că alte trei persoane au fost rănite din cauza resturilor de drone. Publicația citată menționează că nu au fost oferite imediat informații despre amploarea pagubelor sau despre starea răniților. În Dnipro, forțele ruse au lovit orașul în noaptea de 14 spre 15 aprilie, provocând un incendiu într-o clădire de birouri și rănind trei persoane, potrivit Ukrainska Pravda, citată de Antena 3. Șeful Administrației Militare a Regiunii Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanzha, a transmis pe Telegram: „Inamicul a efectuat un atac asupra orașului Dnipro. O clădire de birouri a luat foc.” Ulterior, acesta a anunțat că o femeie de 29 de ani a fost rănită, iar dimineața a precizat că bilanțul răniților a ajuns la trei persoane. „O femeie de 29 de ani a fost internată în stare moderată, în timp ce o tânără de 22 de ani și un bărbat de 65 de ani sunt tratați în ambulatoriu.” Tot în Dnipro, o clădire rezidențială nouă, cu nouă etaje, a fost avariată în centrul orașului, mai notează Ukrainska Pravda. Volumul atacului: mii de drone și o rachetă, potrivit armatei ucrainene Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că, „ieri”, Rusia a folosit o rachetă și a lansat 6.672 de drone kamikaze, conform comunicatului citat de Antena 3. Pe fondul acestor atacuri, autoritățile ucrainene evaluează pagubele și bilanțul victimelor după loviturile nocturne, mai arată materialul. [...]
