Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Nord a respins din nou orice renunțare la arsenalul nuclear, după ce a acuzat Japonia de „provocare gravă” pentru pozițiile exprimate de Tokyo în „Cartea albastră” diplomatică, potrivit Agerpres. Reacția Phenianului indică menținerea unei linii dure care complică orice perspectivă de detensionare în regiune.
În documentul publicat săptămâna trecută, Japonia și-a reiterat opoziția față de deținerea de arme nucleare de către Coreea de Nord. Totodată, Tokyo și-a exprimat neliniștea privind trimiterea de trupe și muniții de către Phenian pentru a sprijini efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei.
Coreea de Nord a insistat că nu va abandona „niciodată” arsenalul său nuclear, descriind traiectoria acestuia drept „ireversibilă” și anunțând că își va consolida capacitățile.
Un oficial neidentificat din Ministerul de Externe nord-coreean a calificat poziția Japoniei drept o încălcare a „drepturilor suverane, intereselor de securitate și drepturilor de dezvoltare” ale statului nord-coreean, într-un comunicat difuzat de agenția oficială KCNA. În același mesaj, măsurile de întărire a apărării sunt prezentate ca încadrându-se în „dreptul la autoapărare”, iar „Cartea albastră” este descrisă ca fiind „țesută cu o logică de gangsteri” și „absurdități”.
În același document diplomatic, Japonia a retrogradat China – descrisă anterior drept „unul dintre cei mai importanți parteneri ai Japoniei” – la statutul de „vecin important”, pentru prima dată în zece ani.
Potrivit materialului, această schimbare oficializează deteriorarea relațiilor bilaterale, după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat că Japonia ar putea interveni militar în cazul unui atac asupra Taiwanului, teritoriu pe care Beijingul îl consideră una dintre provinciile sale.
Recomandate
Japonia alocă 14,7 milioane de dolari (aprox. 67 milioane lei) pentru sprijinirea Ucrainei printr-un mecanism NATO, cu destinație strict neletală , iar detaliile pachetului urmează să fie stabilite împreună cu Alianța, potrivit Mediafax . Contribuția este direcționată către inițiativa NATO „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), un program care finanțează livrări de echipamente în funcție de nevoile urgente ale Kievului. Mediafax notează că informația este relatată de Kyiv Post . Ce finanțează banii și de unde vin Potrivit Ministerului de Externe al Japoniei , suma este de 2,2 miliarde de yeni și provine din bugetul suplimentar al Japoniei pentru anul fiscal 2025. Oficialii de la Tokyo au precizat că fondurile vor fi folosite „exclusiv pentru echipamente neletale”, în linie cu sprijinul anterior acordat prin Fondul fiduciar NATO pentru Pachetul de asistență cuprinzător pentru Ucraina, care a inclus tot ajutor neletal. De ce contează: sprijin prin NATO, cu reguli și coordonare Dincolo de valoarea absolută, contribuția are relevanță operațională prin faptul că este canalizată printr-un program NATO, ceea ce presupune coordonare, standarde și o alocare mai strâns legată de „lista” de priorități a Ucrainei. Detaliile pachetului urmează să fie stabilite împreună cu NATO, conform informațiilor citate. Ministerul japonez de Externe a transmis că Japonia „va continua să sprijine Ucraina pentru a realiza o pace justă și durabilă” și că își dorește să întărească în continuare cooperarea cu NATO. Reacții de la Kiev și dimensiunea programului Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat decizia, iar președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Japoniei pentru contribuție, amintind că sprijinul japonez a început odată cu invazia rusă la scară largă. Zelenski a mai indicat că totalul ajutorului din acest an prin inițiativa PURL a ajuns la aproximativ 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), menționând că unele contribuții nu au fost făcute publice. În total, 28 de țări sunt implicate în inițiativa PURL până acum, potrivit aceleiași surse. [...]
Atacul cu drone al Ucrainei ar putea reduce capacitatea Rusiei de supraveghere maritimă și întreținere a aviației , după ce două aeronave Tu-142 au fost raportate ca distruse pe un aerodrom militar din Taganrog, potrivit Bild . Țintele au fost lovite în noaptea de 29 spre 30 mai în sudul Rusiei, iar militari-bloggeri citați de publicație susțin că atacul a vizat aerodromul militar din Taganrog, unde ar fi fost distruse un sistem de rachete Iskander și două avioane Tu-142. A fost confirmat și un atac asupra portului orașului de la Marea Azov. Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi , a confirmat atacul, notează aceeași sursă. Bild subliniază că Tu-142 este un avion sovietic-rus de recunoaștere maritimă și luptă antisubmarin, considerat dificil de înlocuit, iar flota Rusiei ar fi „foarte mică” și în scădere de ani de zile, fără un succesor modern aflat în producție. De ce contează: presiune pe o capabilitate rară și pe lanțul de mentenanță Pe lângă pierderea potențială a celor două aeronave, momentul atacului ar fi fost ales „foarte conștient”, deoarece în Taganrog există și o uzină de reparații aeronautice care întreține componente pentru Tu-142, iar aceasta ar fi fost atacată și cu trei zile înainte, potrivit Bild. Implicația, în evaluarea prezentată de publicație, este că Rusia ar putea pierde nu doar aparate, ci și infrastructură necesară pentru menținerea în serviciu a celor rămase. În același timp, deși prezența acestor avioane în Marea Neagră este descrisă ca fiind mai degrabă secundară, pierderea de la Taganrog ar putea afecta „mai ales supravegherea maritimă din nord”, conform sursei. Lovituri și asupra infrastructurii energetice din port În portul Taganrog, un tanc petrolier și un depozit de petrol au fost lovite de drone și au luat foc, a confirmat guvernatorul regional Iuri Sliusar. Acesta a precizat că nu s-a scurs petrol și că nu au existat răniți. În regiunea vecină Krasnodar, un depozit de petrol din orașul Armavir ar fi fost lovit și a izbucnit un incendiu, care ulterior a fost adus sub control. Separat, autoritățile ruse au raportat doi morți în regiunea de graniță Belgorod, în urma unor atacuri cu drone, mai notează Bild. [...]
Atacurile cu drone reclamate de Rusia au vizat infrastructură petrolieră și portuară , cu un petrolier lovit în portul Taganrog și un depozit de petrol incendiat la Armavir, potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Reuters . Miza imediată este una operațională: astfel de lovituri pot perturba logistică și fluxuri de combustibili în sudul Rusiei, chiar și atunci când pagubele sunt raportate ca limitate. În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a transmis pe Telegram că incendiile izbucnite pe petrolier și în portul Taganrog au fost stinse și că nu a fost raportată nicio deversare de petrol. Două persoane au fost rănite, a mai spus oficialul rus. Tot la Taganrog, primarul Svetlana Kambulova a anunțat prelungirea stării de urgență locale, introdusă pe 27 mai, în orașul cu aproximativ 240.000 de locuitori. Depozit de petrol incendiat la Armavir, în regiunea Krasnodar În regiunea vecină Krasnodar, autoritățile din Armavir (circa 185.000 de locuitori) au comunicat că incendiul de la un depozit de petrol din zona industrială a fost adus sub control și că nu există răniți. Aproape 50 de drone doborâte, potrivit guvernatorului din Rostov Guvernatorul din Rostov a mai afirmat că aproape 50 de drone au fost doborâte și că au fost raportate atacuri în întreaga regiune. În afara orașului Taganrog ar fi fost semnalate doar pagube minore, conform aceleiași surse. Informațiile provin din declarațiile autorităților ruse și din relatarea Reuters; în material nu este prezentată o confirmare independentă a loviturilor sau a țintelor. [...]
Staționarea permanentă a unei brigăzi germane în Lituania schimbă ecuația de descurajare pe Flancul Estic , într-un moment în care o parte a societății lituaniene spune că nu mai tratează garanțiile SUA drept suficiente, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbolismul istoric, este una operațională: prezența germană e percepută la Vilnius ca un „scut” imediat împotriva unei posibile agresiuni rusești. Într-un reportaj preluat de Digi24 din The New York Times, bucătarul Liutauras Ceprackas, din Vilnius, spune că se teme de o invazie rusească și că armata lituaniană, de 15.000 de soldați, ar putea fi prea mică pentru a o opri. El leagă direct siguranța de prezența germană, argumentând că un atac asupra militarilor Berlinului ar crește automat riscul unui conflict cu Germania, ceea ce ar funcționa ca factor de descurajare. Ce aduce concret desfășurarea Germaniei Elementul central este Brigada 45 Blindată a Germaniei, descrisă drept prima brigadă de luptă completă cu bază permanentă în afara țării de la căderea Germaniei naziste, în urmă cu peste opt decenii. În Lituania, brigada ar urma să ajungă la efectivul complet de 4.800 de soldați în 2027. Fostul ministru lituanian al Apărării, Laurynas Kasciunas, a sintetizat impactul militar perceput astfel: „Această brigadă este atât de puternică și atât de bine echipată încât este ca și cum am avea o a doua armată în Lituania.” De ce contează: încredere mai mică în „umbrela” americană, rol mai mare pentru Berlin Materialul plasează mutarea în contextul temerilor legate de „creșterea agresiunii rusești” și al unui sprijin american considerat mai puțin sigur. În acest cadru, desfășurarea reflectă și disponibilitatea mai mare a Germaniei de a acționa ca „scut al Europei”. În timpul ceremoniei de învestire a brigăzii la Vilnius, anul trecut, cancelarul german Friedrich Merz a promis, potrivit articolului, că va construi „cea mai mare armată convențională din Europa”. În planul percepției publice, Dr. Vladas Gaidys, sociolog lituanian, rezumă schimbarea de așteptări față de garanțiile de securitate: „În acest moment, Statele Unite nu par a fi o garanție. Forțele germane sunt aici și acum”. Acceptare socială și semnale economice locale Digi24 notează că primirea brigăzii este, în general, favorabilă: un sondaj comandat de Departamentul Apărării al Lituaniei în decembrie 2024 arăta că „o mare majoritate” a adulților lituanieni susțin prezența militarilor germani. Pe lângă sprijinul public, articolul menționează și implicarea mediului comercial: un lanț de cafenele și un lanț național de supermarketuri oferă reduceri personalului german care își prezintă actele de identitate militare. Contextul istoric și mesajul către Rusia Textul amintește că Lituania a fost ocupată de două ori de Germania (în Primul Război Mondial și apoi timp de trei ani în Al Doilea Război Mondial), iar ulterior a trecut prin aproape cinci decenii de control sovietic, cu ultimele trupe sovietice plecând în 1993. Istoricul Rimvydas Petrauskas, rector al Universității din Vilnius, explică diferența de percepție astfel: „Germanii au învățat din trecutul lor; rușii au ignorat lecțiile.” În această logică, prezența militară germană nu este prezentată doar ca o rotație de trupe, ci ca un element de descurajare „aici și acum”, cu efect direct asupra modului în care Lituania își calculează riscurile de securitate pe granița cu Kaliningrad și Belarus, aliat al Rusiei. [...]
China avertizează că o înăsprire a politicii comerciale a UE poate declanșa represalii , într-un moment în care Bruxellesul discută opțiuni de „răspuns mai robust” față de relația economică și investițională cu Beijingul, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică miza pentru companiile europene expuse pe lanțuri de aprovizionare și piețe unde China poate introduce rapid restricții sau măsuri de retorsiune. Ministerul Comerțului din China a transmis că UE ar trebui să susțină liberul schimb și „concurența loială” și să respingă protecționismul. Beijingul a avertizat că, dacă vor fi implementate „instrumente comerciale unilaterale” sau restricții considerate discriminatorii, va „riposta decisiv” și va lua „măsuri eficiente” pentru a-și apăra interesele. Ce a declanșat reacția Beijingului Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a avut, vineri, discuții interne privind politicile comerciale în relația cu China. Întâlnirea nu s-a soldat cu o decizie, având rolul de a alimenta discuțiile de la viitorul summit G7 și de la reuniunea UE programată la mijlocul lunii iunie. Comisia a indicat că dialogul cu China va continua, dar a transmis și că starea actuală a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă”, cerând „un răspuns mai robust și mai coerent” din partea Uniunii. De ce contează pentru economie: riscul de escaladare a măsurilor comerciale Tensiunile UE–China s-au acumulat pe fondul mai multor dosare economice sensibile, menționate în material: tarifele UE asupra vehiculelor electrice chinezești ; investigații reciproce privind practicile de piață; restricțiile Chinei la exportul unor materii prime strategice. Beijingul a mai indicat că liniile de comunicare rămân deschise și că există discuții pentru crearea unui mecanism de consultare în domeniul comerțului și investițiilor, însă avertismentul privind represaliile sugerează că spațiul de negociere se poate îngusta dacă UE trece la măsuri suplimentare. Informațiile sunt relatate de dpa, citată de Agerpres, conform Antena 3. [...]
Rosatom spune că o dronă a lovit sala turbinelor de la Zaporojie, fără avarii la echipamentele esențiale , un incident care menține riscul operațional ridicat în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, aflată lângă linia frontului, potrivit Agerpres . Compania nucleară de stat rusă Rosatom a transmis că o dronă ucraineană ar fi lovit clădirea sălii turbinelor Unității nr. 6, iar detonarea ulterioară ar fi lăsat „o gaură” în peretele sălii turbinelor. Directorul Rosatom, Alexei Lihacev, a afirmat că explozia „nu a provocat daune echipamentului principal”. Nu a existat un comentariu imediat din partea Ucrainei, iar Lihacev a susținut că incidentul ar fi fost „deliberat”. De ce contează: risc operațional persistent lângă linia frontului Centrala nucleară de la Zaporojie a fost capturată de Rusia în martie 2022 și se află în continuare aproape de linia frontului, în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei. Instalația a fost atacată ocazional în timpul războiului care durează de peste patru ani, alimentând temeri privind un posibil accident nuclear. În același comunicat, Lihacev a avertizat că situația ar apropia regiunea de un incident cu potențial de impact dincolo de granițele Rusiei și Ucrainei. „Suntem cu un pas mai aproape de un incident care, cel mai probabil, îi va afecta chiar și pe cei care locuiesc mult dincolo de granițele Rusiei și Ucrainei și care încă cred că sunt în completă siguranță.” [...]
