Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina și Ungaria pregătesc consultări de experți pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia, un pas care poate debloca o temă sensibilă din relația bilaterală și poate reduce tensiunile politice dintre Kiev și Budapesta, potrivit Mediafax.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a anunțat că a avut o discuție telefonică „constructivă și substanțială” cu omologul său ungar, Anita Orban, în legătură cu minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia.
Cei doi au convenit organizarea, în această săptămână, a unei runde de consultări la nivel de experți maghiaro-ucraineni, cu obiectivul de a găsi „soluții practice și solide” pentru comunitatea maghiară din Transcarpatia, conform unei postări a lui Sybiha pe platforma X.
În același context, oficialul ucrainean a transmis că Ucraina este pregătită să colaboreze cu noul guvern ungar pe agenda bilaterală, inclusiv pe tema minorităților naționale, „cu scopul de a restabili încrederea și relațiile de bună vecinătate” între cele două țări.
Anunțul vine după o declarație de la finalul lunii aprilie a noului premier ungar, Peter Magyar, care a spus că își dorește o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „deschide un nou capitol în relațiile bilaterale” și pentru a discuta drepturile etnicilor maghiari din Ucraina. Magyar a afirmat că scopul unei astfel de întâlniri ar fi îmbunătățirea situației maghiarilor din Transcarpatia și sprijinirea rămânerii lor „în patria lor”, regiune descrisă ca găzduind o comunitate etnică maghiară considerabilă.
Recomandate
Ungaria condiționează deblocarea negocierilor UE ale Ucrainei de drepturile minorității maghiare , ridicând un obstacol de reglementare în procesul de extindere al Uniunii, potrivit Agerpres . Noul guvern de la Budapesta, condus de conservatorul Peter Magyar , cere Kievului „restabilirea deplină” a drepturilor minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia înainte de a discuta „orice altceva”, inclusiv lansarea negocierilor pentru o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Șefa diplomației ungare, Anita Orban, a declarat la o conferință la Praga că drepturile minorității maghiare sunt „foarte importante și prioritare” în relația bilaterală cu Ucraina. Ea a spus că a discutat deja subiectul cu omologul ucrainean Andrii Sîbiga, întâlnire pe care a descris-o drept „foarte bună și fructuoasă”. Miza: un veto politic cu efect direct asupra calendarului de aderare Potrivit informațiilor transmise, Budapesta leagă explicit „deblocarea primului capitol” al negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE de soluționarea situației minorității maghiare. Peter Magyar a reiterat această poziție și în timpul unei vizite la Varșovia, unde a numit-o o condiție „prealabilă sine qua non” pentru orice discuții de aderare. În paralel, guvernul ungar susține că a trecut la o abordare bazată pe dialog, spre deosebire de linia conflictuală asociată fostului premier Viktor Orban, însă condiționarea rămâne. De unde a pornit disputa Agerpres notează că relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au deteriorat după: o lege introdusă de Ucraina în 2017, care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea; o lege adoptată doi ani mai târziu, care a limitat folosirea oficială a limbii maghiare. În Ucraina trăiește o comunitate maghiară de aproximativ 150.000 de persoane, în principal în Transcarpatia, iar această temă continuă să „umbrească agenda bilaterală”, chiar dacă cele două capitale ar fi intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după schimbarea de guvern la Budapesta. Ce urmează în relația Budapesta–Kiev Anita Orban a confirmat că premierul Peter Magyar l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Budapesta, iar Magyar și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu Zelenski în luna iunie, pentru a deschide un „nou capitol” în relațiile bilaterale. Separat, șefa diplomației ungare a mai spus că aderarea țărilor din Balcanii de Vest la UE rămâne o prioritate pentru Budapesta, cu condiția ca fiecare candidat să îndeplinească criteriile de aderare și ca extinderea să fie „benefică” în fiecare caz. [...]
Ungaria a restabilit interdicția la importurile agricole din Ucraina , după ce măsura expirase dintr-o eroare procedurală, într-o decizie cu impact direct asupra fluxurilor comerciale regionale și a pieței agricole, potrivit Meduza . Premierul Péter Magyar a anunțat că Ungaria interzice din nou importul de produse agricole din Ucraina. În același timp, guvernul retrage declarația privind ieșirea țării din jurisdicția Curții Penale Internaționale (CPI), instanța internațională pentru crime grave. Interdicția la import: expirare „din greșeală” și revenire rapidă Interdicția fusese introdusă în aprilie 2023 de guvernul lui Viktor Orbán, ca parte a unui pachet de măsuri de urgență. Măsura a încetat să mai fie valabilă la 14 mai 2026 din cauza unei erori procedurale legate de schimbarea guvernului, explică Euractiv . Ministrul ungar al agriculturii, Szabolcs Bona, declara pe 21 mai că autoritățile nu vor permite ca importurile ucrainene să „amenințe existența” fermierilor locali. CPI: Budapesta renunță la procesul de ieșire În aprilie 2025, autoritățile ungare anunțaseră inițierea procesului de ieșire de sub jurisdicția CPI, iar parlamentul aprobase decizia. Potrivit informațiilor citate de Meduza, anunțul privind planul de retragere a fost făcut în ziua în care premierul Israelului, Benjamin Netanyahu , a vizitat Ungaria; deși exista un mandat internațional de arestare, acesta nu a fost reținut. Ungaria a semnat Statutul de la Roma (tratatul de înființare a CPI) în 1999 și l-a ratificat doi ani mai târziu. [...]
Ucraina își ridică nivelul de alertă după informații despre un posibil atac rusesc cu „Oresnik”. Potrivit Meduza , președintele Volodimir Zelenski spune că Rusia ar pregăti un atac asupra Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, în care ar putea fi folosit complexul de rachete cu rază medie „Oresnik”, iar autoritățile verifică datele primite. Zelenski a scris pe Telegram că serviciile ucrainene de informații au raportat indicii privind pregătirea unei lovituri, pe baza unor date obținute inclusiv de la parteneri americani și europeni. El a menționat, totodată, „semne” ale pregătirii unui atac combinat asupra teritoriului Ucrainei, în care ar putea fi inclus armament cu rază medie. În acest context, Zelenski i-a îndemnat pe locuitorii Ucrainei să reacționeze „conștient” la alertele aeriene „începând din această seară” și să folosească adăposturile. Președintele a adăugat că Ucraina își pregătește apărarea antiaeriană și că va răspunde fiecărui atac rusesc. Avertisment și din partea Ambasadei SUA Într-o actualizare, publicația notează că Ambasada SUA la Kiev a emis un avertisment privind posibilitatea unui atac de amploare asupra Ucrainei în următoarele 24 de ore, îndemnând cetățenii americani aflați în țară să fie pregătiți să se adăpostească imediat în cazul declanșării alarmei aeriene. Avertismentul este publicat aici: U.S. Embassy in Ukraine . Context: ce este „Oresnik” și ce a precedat avertismentul „Oresnik” este un complex de rachete cu rază medie și denumirea unei rachete, iar forțele armate ruse au anunțat că l-au folosit pentru prima dată în noiembrie 2024, într-un atac asupra orașului Dnipro, potrivit aceleiași surse. În decembrie 2025, Ministerul rus al Apărării a susținut că „Oresnik” a intrat în serviciu de luptă în Belarus. Meduza mai amintește că, în ajun, Vladimir Putin a acuzat armata ucraineană de un „atac terorist” asupra unui cămin al unui colegiu pedagogic din Starobelsk, localitate aflată în partea din regiunea Lugansk controlată de Rusia. Potrivit Ministerului rus pentru Situații de Urgență, 18 persoane au murit, iar Putin a cerut Ministerului Apărării „propuneri” privind un răspuns. [...]
Sprijinul militar pentru Ucraina trebuie să rămână „substanțial, previzibil și sustenabil”, pentru că este parte din securitatea NATO , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , după reuniunea miniștrilor de externe NATO din Helsingborg, Suedia , potrivit Kyiv Post . Rutte a spus că aliații discută nevoile Ucrainei pe câmpul de luptă, atacurile continue ale Rusiei asupra civililor și pregătirile pentru summitul NATO de la Ankara. Mesajul central: Ucraina „trebuie să aibă ce îi trebuie” atât pentru a se apăra acum, cât și pentru a descuraja o agresiune viitoare. PURL, mecanismul prin care NATO prioritizează livrările urgente Șeful NATO a indicat „Prioritised Ukraine Requirements List” (PURL) – lista de cerințe prioritizate ale Ucrainei – drept un instrument-cheie pentru livrarea rapidă de sprijin militar. Rutte a susținut că acest mecanism furnizează „echipamente cruciale” care contează pe linia frontului și ajută la protejarea orașelor și a civililor, adăugând că aliații contribuie în continuare prin PURL și alte canale. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, s-a alăturat miniștrilor NATO joi seară, în cadrul discuțiilor despre războiul Rusiei și cerințele de apărare ale Kievului. Semnale despre front și presiune pe împărțirea poverii între aliați Întrebat dacă întărirea capacității defensive a Ucrainei i-a slăbit poziția președintelui rus Vladimir Putin, Rutte a afirmat că forțele ucrainene „rezistă” și că linia frontului se stabilizează. El a adăugat că există relatări potrivit cărora Ucraina ar fi „în termeni net” în proces de recâștigare a unor teritorii, „deși nu la o scară masivă”. Rutte a mai spus că a primit „multe comentarii încurajatoare” de la miniștri privind o împărțire mai echilibrată a poverii sprijinului pentru Ucraina, dar a subliniat că urmează testul livrării efective a acestor angajamente. „Și voi face totul ca să livreze.” Summitul NATO de la Ankara: Zelenski, invitat; accent pe cheltuieli și producție Rutte a confirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a fost invitat la summitul NATO de la Ankara și că invitația a fost deja transmisă. Potrivit secretarului general, reuniunea ar urma să se concentreze puternic pe cheltuielile de apărare, producția industrială și capacitatea pe termen lung a NATO de a descuraja Rusia, menținând în același timp sprijinul pentru Ucraina. În acest cadru, Rutte a indicat ca direcții de lucru transformarea angajamentelor în rezultate concrete: creșterea cheltuielilor, majorarea producției de armament și echipamente și asistență susținută pentru Kiev. [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” al UE pentru Ucraina , avertizând că o astfel de formulă ar institui o integrare fără drepturi politice și ar complica, în loc să accelereze, traseul de aderare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și guvernanță: participare la reuniunile UE fără vot ar însemna, în practică, prezență instituțională fără influență decizională. Propunerea discutată la nivel european ar permite Ucrainei să participe la reuniunile Uniunii Europene fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Inițiativa este susținută de cancelarul german Friedrich Merz , care a spus că o asemenea soluție ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului început odată cu invazia rusă, în urmă cu patru ani, potrivit Reuters (citată de G4Media). Într-o scrisoare consultată de Reuters și adresată liderilor europeni, Zelenski a calificat formula drept „nedreaptă”, argumentând că ar lăsa Kievul „fără voce” în cadrul blocului comunitar. „Ar fi nedrept ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” Cui a transmis Zelenski mesajul și ce cere Scrisoarea a fost trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui cipriot Nikos Christodoulides, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Zelenski le-a cerut liderilor europeni să avanseze negocierile de aderare „într-un mod deplin și semnificativ”, susținând că momentul este favorabil pentru relansarea procesului. Context: blocajele politice din UE și „fereastra de oportunitate” În mesaj, Zelenski a indicat drept element favorabil plecarea premierului ungar Viktor Orbán , unul dintre principalii opozanți ai aderării Ucrainei la UE, după alegerile de luna trecută. Orbán a blocat în repetate rânduri inițiative europene privind apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană și sprijinul pentru Kiev, notează materialul. Președintele ucrainean a mulțumit, totodată, pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului și a susținut că armata ucraineană apără securitatea întregii Europe. „Apărăm Europa complet, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.” Ucraina a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în 2022, iar negocierile oficiale au început anul trecut, însă procesul rămâne complicat de divergențele dintre statele membre și de condițiile legate de reformele interne de la Kiev. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA să vină cu formate și un calendar pentru noi negocieri de pace cu Rusia , într-un moment în care Kievul încearcă să transforme avantajul de pe front și presiunea sancțiunilor într-un impuls diplomatic, potrivit Economica . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”. Declarațiile au venit după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a susținut că evoluția situației de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului” și că Ucraina „continuă să accelereze ritmul” în care distruge efectivele rusești. În viziunea sa, combinația dintre aceste evoluții și „sancțiunile de toate tipurile” ar urma să împingă Rusia spre diplomație. Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a afirmat că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului și că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare. Mesajul Londrei: sprijin european „dublat” în lunile următoare Separat, un comunicat britanic citat în articol arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul atacurilor repetate ale forțelor președintelui rus Vladimir Putin . Potrivit aceleiași informări, cei trei lideri au confirmat că își vor „dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. [...]
