Știri
Știri din categoria Externe
China a demonstrat că poate urmări continuu nave pe mare cu doar trei sateliți, un prag tehnologic care ar reduce semnificativ avantajul operațional al Marinei SUA de a-și ascunde mișcările pe oceane, potrivit Antena 3.
Testul descris a avut loc în Marea Chinei de Sud, unde un satelit chinez a urmărit un tanc petrolier japonez, Towa Maru, folosind imagini radar. Beijingul a publicat un set de imagini radar (fără o dată precisă), iar materialul citat de Antena 3 indică faptul că este pentru prima dată când un satelit cu radar cu deschidere sintetică (SAR) aflat pe orbită geosincronă reușește să urmărească pe termen lung o țintă mobilă pe mare.
Miza principală este operațională. Spre deosebire de sateliții de recunoaștere de pe orbite joase (care „văd” o zonă doar câteva minute la fiecare trecere), un satelit pe orbită geosincronă stă practic deasupra aceluiași punct și poate observa continuu o arie foarte mare, 24/24.
Potrivit articolului, dificultatea majoră era că, la circa 35.800 km altitudine, semnalul radar este foarte slab, iar urmărirea unei nave în mișcare prin valuri, nori și interferențe era considerată până recent impracticabilă. China susține că a depășit această limitare printr-un algoritm care extrage semnalul navei din „zgomotul” mării, mai degrabă decât printr-un salt hardware (îmbunătățiri ale satelitului în sine).
În testul descris, satelitul a menținut contactul cu nava în ciuda norilor, întunericului și valurilor puternice. Antena 3 notează că semnalul radar parcurge aproape 72.000 km dus-întors (de la satelit la navă și înapoi), ceea ce amplifică interferențele.
Ca precizie, satelitul ar fi localizat Towa Maru cu o marjă de eroare de aproximativ 3 km, iar alte nave din zonă cu erori de 1,6 km. Materialul subliniază că această precizie nu este suficientă, singură, pentru ghidajul final al unei rachete antinavă, dar ar fi suficientă pentru „predarea” țintei către alte mijloace mai precise (aeronave de patrulare, drone sau sateliți de pe orbite mai joase), care să continue urmărirea.
Explicația din articol este că un satelit geosincron deasupra Ecuatorului poate observa, într-o singură imagine, un sfert din suprafața oceanică a planetei. Trei astfel de sateliți, poziționați astfel încât să acopere Atlanticul, Indianul și Pacificul, ar putea crea o supraveghere aproape neîntreruptă a principalelor rute maritime și zone de operațiuni navale.
Un alt element operațional menționat este vulnerabilitatea mai redusă: sateliții geosincroni sunt, în practică, mai greu de distrus decât cei de pe orbite joase, pentru că se află mult dincolo de raza uzuală a majorității armelor antisatelit existente.
Pentru SUA, consecința ar fi presiunea asupra unui avantaj tradițional: capacitatea de a manevra flota „în spatele” norilor, întunericului și distanțelor oceanice. Antena 3 indică posibile efecte asupra grupurilor de portavioane, submarinelor cu rachete balistice, forțelor amfibii și convoaielor logistice, în special în scenarii sensibile precum Taiwan, unde întăririle americane ar traversa distanțe mari înainte de a ajunge în zona de conflict.
Cercetătorii chinezi descriu demonstrația ca pe o validare inițială, nu ca pe o rețea operațională finală. În același timp, articolul notează că viitori sateliți ar putea crește precizia și frecvența actualizărilor, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale și a unor procesoare mai rapide.
Recomandate
Donald Trump leagă o viitoare întâlnire cu Xi Jinping de miza Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol , sugerând că discuția ar putea avea implicații directe pentru fluxurile energetice și, implicit, pentru piețe, potrivit Adevărul . Președintele SUA a scris pe platforma sa, Truth Social, că întrevederea cu liderul Chinei „va fi una specială și, potențial, istorică”, fără să ofere însă detalii despre data exactă a întâlnirii. În mesaj, Trump a afirmat că Xi Jinping ar fi „foarte bucuros” că Strâmtoarea Hormuz „este deschisă și/sau se deschide rapid”, iar el „așteaptă cu nerăbdare” întâlnirea, adăugând că „se vor realiza multe lucruri”. De ce contează: Ormuz, nod strategic pentru petrol și un test de coordonare SUA–China Trump a legat explicit discuțiile cu Xi de decizia privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care a descris-o drept un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. În același context, el a susținut că Beijingul este „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii. Totodată, Trump a afirmat că, în urma acestor discuții, „au fost de acord să nu mai trimită arme în Iran”, prezentând o posibilă componentă de securitate regională asociată subiectului energetic. Ce lipsește din anunț Deși a vorbit despre o întâlnire „peste câteva săptămâni” și despre un caracter „istoric”, Trump nu a precizat: data și locul întrevederii; agenda concretă sau eventuale angajamente asumate de părți; un calendar pentru pașii următori legați de Strâmtoarea Ormuz. [...]
Un militar francez din UNIFIL a fost ucis, iar alți trei au fost răniți într-un atac în sudul Libanului , iar președintele Emmanuel Macron indică Hezbollah drept responsabil, potrivit The Jerusalem Post . Incidentul pune presiune directă pe autoritățile libaneze să identifice rapid autorii și ridică miza de securitate pentru operațiunile ONU din zonă. Macron a transmis, într-o postare pe X (fostul Twitter), că „totul sugerează” că responsabilitatea pentru atac „revine Hezbollah” și a cerut autorităților libaneze „să îi aresteze imediat pe făptași” și „să își asume responsabilitățile alături de UNIFIL”. Președintele francez a precizat că militarul ucis este sergentul major Florian Montorio, din Regimentul 17 Geniu Parașutiști, din Montauban. Cei trei militari răniți au fost evacuați la un spital din apropiere, a mai spus Macron. Ce spune UNIFIL despre atac UNIFIL a confirmat incidentul, tot într-o postare pe X, dar a atribuit atacul unor „actori nestatali”. Potrivit forței ONU, o patrulă UNIFIL care desfășura o misiune de îndepărtare a muniției explozive de pe un drum din satul Ghanduriyah, pentru a restabili legături cu poziții UNIFIL izolate, a fost vizată de foc cu arme de calibru mic. Într-o postare separată, UNIFIL a cerut guvernului libanez să investigheze „rapid” incidentul și să îi tragă la răspundere pe cei implicați în „crimele comise împotriva pacificatorilor UNIFIL”. Reacția guvernului libanez Premierul Libanului, Nawaf Salam, a condamnat atacul, afirmând că astfel de acțiuni provoacă „un mare rău Libanului”. El a spus că a dat „instrucțiuni stricte” pentru o anchetă imediată, menită să stabilească circumstanțele și să îi responsabilizeze pe autori. [...]
Iranul amenință că va închide din nou Strâmtoarea Ormuz dacă SUA mențin blocada navală , un scenariu care ar readuce rapid presiune pe transportul maritim și pe fluxurile energetice din Golf, potrivit Agerpres , care citează presa iraniană preluată de agenția EFE. Mesajul a fost relatat de agențiile iraniene Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), citând surse din jurul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Potrivit acestora, dacă „blocada maritimă” continuă, Teheranul ar considera-o o încălcare a armistițiului, iar tranzitul prin strâmtoare ar fi „închis” din nou. Redeschidere condiționată până la finalul armistițiului Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a anunțat vineri mai devreme redeschiderea strâmtorii pentru navele comerciale până la sfârșitul armistițiului cu SUA, care expiră miercurea viitoare, după începerea armistițiului din Liban anunțat joi. Presa iraniană susține că redeschiderea ar fi condiționată de trei cerințe: navele să își coordoneze trecerea cu forțele iraniene; să urmeze ruta desemnată de Teheran; să nu aibă legături cu „țările inamice”, respectiv SUA și Israel. În material se precizează că ruta navigabilă ar include un culoar de intrare și unul de ieșire din strâmtoare. Poziția SUA: blocada rămâne până la un acord La scurt timp după anunțul privind redeschiderea, președintele american Donald Trump a transmis că va menține blocada navală asupra porturilor iraniene până când se va ajunge la un acord de încetare a ostilităților cu Iranul. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Trump a ordonat blocada după eșecul negocierilor desfășurate în weekend la Islamabad. Separat, un oficial de rang înalt din IRGC, citat de Reuters, a menționat și o a patra condiție: deblocarea activelor Iranului înghețate în străinătate prin sancțiuni. [...]
Donald Trump a respins implicarea NATO în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care redeschiderea rutei a calmat piețele și a coborât prețul petrolului , potrivit Adevărul . Președintele SUA susține că a fost „sunat de NATO” după încheierea tensiunilor din zonă și că le-a cerut „să stea departe”, criticând Alianța în termeni duri. Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că NATO a întrebat dacă este nevoie de ajutor, iar răspunsul său a fost negativ. El a descris organizația drept „inutilă atunci când este nevoie” și „tigru de hârtie”, adăugând că ar accepta prezența lor doar „dacă vor doar să-și încarce navele cu petrol”. Miza: securitatea transportului maritim și efectul asupra pieței petrolului Declarațiile vin pe fondul discuțiilor europene despre o prezență coordonată în zonă. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat la Paris formarea unei „misiuni multinaționale” pentru protejarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz și sprijinirea operațiunilor de deminare, potrivit Independent . Inițiativa ar urma să fie: „strict defensivă”, conform liderilor europeni; coordonată printr-o conferință de planificare militară la Londra; susținută, la nivel de intenție, de „peste o duzină de state”, care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui. Context: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reacția piețelor În paralel, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial, decizie salutată de Washington, notează Adevărul, care trimite la relatările sale anterioare despre subiect: „Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz” și „Decizia de redeschidere a Strâmtorii Ormuz”. Trump a spus, la rândul său, că strâmtoarea este „complet deschisă și pregătită pentru trafic deplin” și a susținut că Iranul, cu sprijin american, a început eliminarea minelor marine. Potrivit sursei, redeschiderea rutei strategice a dus la scăderea prețului petrolului și la creșteri pe piețele financiare globale, însă liderii europeni au avertizat că situația rămâne fragilă. [...]
Analizele ucrainene indică faptul că rachetele balistice nord-coreene folosite de Rusia au fost construite cu electronice comerciale și prin metode de fabricație învechite , ceea ce sugerează o capacitate de producție care se bazează pe ocolirea sancțiunilor și pe soluții „ieftine”, cu efecte directe asupra fiabilității și performanței în teren, potrivit Antena 3 . Concluziile apar într-un raport publicat joi de Ministerul Apărării din Ucraina , după „studii de laborator” făcute pe resturi de rachete KN-23 și KN-24 cu combustibil solid, utilizate pe teritoriul Ucrainei la începutul anului 2024. Raportul susține că, deși există asemănări cu rachete rusești, modelele nord-coreene folosesc un combustibil mai puțin eficient energetic și ar avea nevoie de motoare cu 50% mai mari pentru a atinge aceeași rază de acțiune. Ce au găsit ucrainenii în componente și fabricație Ministerul ucrainean al apărării afirmă că, în producție, sunt folosite „metode învechite”, iar calitatea lipiturilor ar fi „cea de acum 50 de ani”. Totodată, analiza criminalistică ar fi identificat vârfuri acoperite cu grafit, descris ca o soluție „relativ ieftină” pentru protecția la căldură în timpul zborului; informația este atribuită de Antena 3 unei relatări Business Insider. Identificarea rachetelor și legătura cu modele cunoscute Potrivit raportului, experții ucraineni au identificat rachetele KN-23 și KN-24 folosind scheme sud-coreene și fotografii din fabrici nord-coreene, menționând șapte similitudini-cheie. Ministerul mai spune că KN-23 ar avea un diametru specific al cadrului, folosit doar de Coreea de Nord. KN-23 (cunoscută și ca Hwasong-11A) a fost prezentată în 2018 și este comparată frecvent cu racheta balistică rusească cu rază scurtă Iskander-M. KN-24 (Hwasong-11B) a apărut public în 2019 și are unele asemănări cu racheta tactică americană ATACMS. Raportul ucrainean susține însă că nu ar fi „analogi direcți” ai Iskander-9M723, ci ar indica faptul că Phenianul a „perfecționat o versiune inițială” a dezvoltării Iskander. De ce contează: ocolirea sancțiunilor și riscuri de fiabilitate Unitățile de control ar conține „componente civile de la branduri de top”, iar ministerul ucrainean afirmă că Phenianul ar cumpăra astfel de cipuri pentru a ocoli sancțiunile. În plus, Agenția de informații militare a Ucrainei a declarat la finalul lui 2024 că a identificat în KN-23 și KN-24 componente fabricate de companii din China, Japonia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite. Context operațional: utilizare în 2024 și acuzații privind livrările Kievul a raportat prima utilizare a KN-23 în ianuarie 2024, când Rusia ar fi lansat astfel de rachete asupra Harkovului . Oficialii ucraineni au spus atunci că munițiile erau imprecise și nesigure, susținând că cel puțin jumătate ar fi explodat în aer înainte de a-și atinge țintele. În februarie 2024, Ucraina a anunțat că a doborât și rachete KN-24 lansate de Rusia asupra Kievului. La începutul lui 2025, Ucraina a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Kremlinului cel puțin 148 de rachete balistice. Rusia a încercat să-și consolideze relațiile cu Coreea de Nord de la începutul războiului, primind trupe și armament pentru operațiuni precum respingerea Ucrainei din regiunea Kursk și pentru susținerea invaziei. Statele Unite și Coreea de Sud și-au exprimat îngrijorări, avertizând că Phenianul ar dobândi experiență de luptă valoroasă, inclusiv în tactici și producția de armament. [...]
Iranul respinge ideea transferului uraniului îmbogățit către SUA, complicând negocierile care ar putea include și deblocarea unor active de 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei), potrivit Libertatea . Teheranul îl contrazice astfel pe președintele american Donald Trump , care a susținut că Iranul ar fi fost de acord să predea materialul nuclear. Ministerul iranian de Externe a negat vineri că negociatorii ar fi acceptat să cedeze Statelor Unite uraniul îmbogățit. Purtătorul de cuvânt Esmail Baghaei, citat de televiziunea de stat, a insistat că uraniul îmbogățit „nu va fi transferat nicăieri” și a legat subiectul de o linie roșie de suveranitate. „Uraniul îmbogățit al Iranului nu va fi transferat nicăieri. Așa cum pământul iranian este sacru pentru noi, această chestiune este de mare importanță pentru noi.” Divergența cu declarațiile lui Trump Declarația iraniană vine după ce Donald Trump a afirmat că Iranul ar fi fost de acord să predea Statelor Unite „tot «praful» nuclear” și să nu dețină arme nucleare în următorii 20 de ani. În același timp, agenția iraniană de presă Mizan a scris că nu există niciun acord privind „transferul uraniului îmbogățit către Statele Unite”, subliniind că tema „nici nu a fost discutată”. Miza financiară: active înghețate și condițiile unui posibil acord În planul negocierilor, CNN relatează că discuțiile pentru un acord care să ducă la oprirea războiului sunt, deocamdată, blocate de divergențe majore, inclusiv pe tema recuperării materialelor nucleare iraniene. Potrivit CNN și Axios , care citează surse familiarizate cu discuțiile dintre Teheran și Washington D.C., administrația Trump ar lua în calcul deblocarea unor active iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) în schimbul uraniului îmbogățit. Trump a respins însă ideea unei componente financiare: „Nu se va face niciun schimb de bani, sub nicio formă.” În lipsa unui acord asupra transferului uraniului îmbogățit — punct pe care Teheranul îl neagă explicit — rămâne neclar dacă pachetul discutat (inclusiv deblocarea activelor) are șanse să avanseze sau va rămâne blocat la nivel de ipoteză. [...]
