Știri
Tag: supraveghere maritima

România introduce în serviciu o corvetă nouă construită în Turcia , iar președintele Nicușor Dan merge sâmbătă la Istanbul pentru ceremonia oficială, un pas cu miză operațională pentru Forțele Navale și pentru capacitatea de supraveghere în regiune, potrivit G4Media . Ceremonia are loc la Șantierul Naval Istanbul și vizează acordarea pavilionului navei din clasa HISAR „Contraamiral August Roman”. Evenimentul marchează intrarea navei în serviciul operativ al Forțelor Navale Române, urmând ca ulterior să fie parcurse etapele necesare pentru dislocarea acesteia către România. Noua corvetă produsă în Turcia este prezentată ca un plus de capacitate pentru România în zona de supraveghere și reacție pe mare. Conform informațiilor din comunicatul Administrației Prezidențiale citat de publicație, nava este destinată luptei în toate mediile de acțiune navală – la suprafață, antiaerian și antisubmarin – și poate executa misiuni precum interzicerea acțiunilor inamice, protecția infrastructurii critice și a forțelor proprii, precum și apărarea comunicațiilor maritime. Întâlnire Dan–Erdoğan: securitate regională și agenda NATO Cu ocazia deplasării, președintele Nicușor Dan urmează să aibă și o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Discuțiile vizează prioritățile Parteneriatului Strategic bilateral, securitatea regională și pregătirea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7–8 iulie. [...]

China a demonstrat că poate urmări continuu nave pe mare cu doar trei sateliți , un prag tehnologic care ar reduce semnificativ avantajul operațional al Marinei SUA de a-și ascunde mișcările pe oceane, potrivit Antena 3 . Testul descris a avut loc în Marea Chinei de Sud , unde un satelit chinez a urmărit un tanc petrolier japonez, Towa Maru, folosind imagini radar. Beijingul a publicat un set de imagini radar (fără o dată precisă), iar materialul citat de Antena 3 indică faptul că este pentru prima dată când un satelit cu radar cu deschidere sintetică (SAR) aflat pe orbită geosincronă reușește să urmărească pe termen lung o țintă mobilă pe mare. De ce contează: „invizibilitatea” flotelor devine mai greu de păstrat Miza principală este operațională. Spre deosebire de sateliții de recunoaștere de pe orbite joase (care „văd” o zonă doar câteva minute la fiecare trecere), un satelit pe orbită geosincronă stă practic deasupra aceluiași punct și poate observa continuu o arie foarte mare, 24/24. Potrivit articolului, dificultatea majoră era că, la circa 35.800 km altitudine, semnalul radar este foarte slab, iar urmărirea unei nave în mișcare prin valuri, nori și interferențe era considerată până recent impracticabilă. China susține că a depășit această limitare printr-un algoritm care extrage semnalul navei din „zgomotul” mării, mai degrabă decât printr-un salt hardware (îmbunătățiri ale satelitului în sine). Ce a arătat demonstrația și care sunt limitele În testul descris, satelitul a menținut contactul cu nava în ciuda norilor, întunericului și valurilor puternice. Antena 3 notează că semnalul radar parcurge aproape 72.000 km dus-întors (de la satelit la navă și înapoi), ceea ce amplifică interferențele. Ca precizie, satelitul ar fi localizat Towa Maru cu o marjă de eroare de aproximativ 3 km, iar alte nave din zonă cu erori de 1,6 km. Materialul subliniază că această precizie nu este suficientă, singură, pentru ghidajul final al unei rachete antinavă, dar ar fi suficientă pentru „predarea” țintei către alte mijloace mai precise (aeronave de patrulare, drone sau sateliți de pe orbite mai joase), care să continue urmărirea. De ce „trei sateliți” ar putea acoperi aproape tot globul Explicația din articol este că un satelit geosincron deasupra Ecuatorului poate observa, într-o singură imagine, un sfert din suprafața oceanică a planetei. Trei astfel de sateliți, poziționați astfel încât să acopere Atlanticul, Indianul și Pacificul, ar putea crea o supraveghere aproape neîntreruptă a principalelor rute maritime și zone de operațiuni navale. Un alt element operațional menționat este vulnerabilitatea mai redusă: sateliții geosincroni sunt, în practică, mai greu de distrus decât cei de pe orbite joase, pentru că se află mult dincolo de raza uzuală a majorității armelor antisatelit existente. Implicații pentru SUA și ce ar putea urma Pentru SUA, consecința ar fi presiunea asupra unui avantaj tradițional: capacitatea de a manevra flota „în spatele” norilor, întunericului și distanțelor oceanice. Antena 3 indică posibile efecte asupra grupurilor de portavioane, submarinelor cu rachete balistice, forțelor amfibii și convoaielor logistice, în special în scenarii sensibile precum Taiwan , unde întăririle americane ar traversa distanțe mari înainte de a ajunge în zona de conflict. Cercetătorii chinezi descriu demonstrația ca pe o validare inițială, nu ca pe o rețea operațională finală. În același timp, articolul notează că viitori sateliți ar putea crește precizia și frecvența actualizărilor, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale și a unor procesoare mai rapide. [...]