Știri
Știri din categoria Externe

China cere statelor din Golf să se opună „ingerințelor externe” și să își consolideze unitatea, după extinderea conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters. Apelul a fost transmis luni de ministrul chinez de externe Wang Yi, în convorbiri telefonice cu omologii din Oman și Iran.
În discuția cu ministrul de externe din Oman, Wang Yi a îndemnat statele din regiunea Golfului Persic să își consolideze relațiile de bună vecinătate și să „păstreze propriul viitor în propriile mâini”. Mesajul survine în contextul în care atacurile lansate de SUA și Israel, soldate inclusiv cu moartea ayatollahului Ali Khamenei, au generat represalii iraniene asupra Israelului și asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane.
În convorbirea cu ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, șeful diplomației chineze și-a exprimat sprijinul pentru „drepturile și interesele legitime” ale Iranului, afirmând că Teheranul poate menține stabilitatea internă și poate ține cont de preocupările vecinilor. Totodată, într-un dialog cu omologul francez, Wang a cerut cooperare pentru reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor.
Beijingul a condamnat anterior atacurile SUA și Israelului, calificându-le drept „inacceptabile”, și a cerut încetarea imediată a focului. Ministerul chinez de Externe a anunțat că un cetățean chinez a murit la Teheran, iar peste 3.000 de persoane au fost evacuate din Iran.
China a precizat că nu a fost informată în prealabil despre acțiunea militară a Statelor Unite și a respins informațiile potrivit cărora ar fi fost aproape de un acord pentru vânzarea către Iran a unor rachete antinavă supersonice. Potrivit Beijingului, țara este o „mare putere responsabilă” care își respectă obligațiile internaționale.
Poziționarea Chinei indică o tentativă de a se prezenta drept actor diplomatic favorabil dezescaladării, în timp ce conflictul din regiune riscă să afecteze echilibrul strategic și fluxurile energetice din Golf.
Recomandate

Imagini din satelit arată coloane de fum deasupra Dubaiului după atacurile iraniene , semn că conflictul declanșat în Golf a ajuns la unul dintre cele mai importante centre comerciale din regiune. Potrivit India Today , fotografiile realizate pe 1 martie 2026 surprind nori groși de fum deasupra orașului, în contrast cu imaginile din 24 februarie, când cerul era senin. Atacurile iraniene cu rachete și drone au intrat în a treia zi, iar efectele sunt vizibile în zone-cheie ale emiratului. Conform relatărilor publicate de Reuters , incendii au izbucnit în zona portului Jebel Ali, unul dintre cele mai aglomerate din lume, după ce resturi rezultate din interceptările aeriene au lovit infrastructura. Explozii au fost raportate și în apropierea Palm Jumeirah, unde clădiri și hoteluri de lux au fost afectate. Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat că, de la debutul atacurilor pe 28 februarie, sistemele de apărare au interceptat: 165 de rachete balistice 2 rachete de croazieră 541 de drone Dintre acestea, 506 drone au fost distruse, însă 35 au căzut pe teritoriul țării și au provocat pagube materiale. Potrivit Gulf News , trei persoane — cetățeni pakistanez, nepalez și bangladeșean — au murit, iar alte 58 au fost rănite. Escaladarea vine după atacuri comune americano-israeliene asupra Iranului, soldate, potrivit presei internaționale, cu moartea liderului suprem iranian și a altor oficiali de rang înalt. Iranul a vizat baze militare americane din regiune, inclusiv Al Dhafra în Emiratele Arabe Unite, Al Udeid în Qatar și cartierul general al Flotei a Cincea din Bahrain. Autoritățile din Emirate au trecut școlile în regim online până la 4 martie și au recomandat munca la distanță în sectorul privat. Compania Emirates a suspendat temporar zborurile din și către Dubai, iar spațiul aerian al țării a fost parțial închis. Pentru Dubai, oraș construit pe imaginea de refugiu sigur pentru afaceri și turism, loviturile marchează o schimbare majoră de percepție. Exploziile, incendiile și evacuările afectează direct infrastructura civilă și pun sub semnul întrebării stabilitatea unei regiuni considerate până recent protejată de conflictul direct. [...]

Statele din Golf invocă dreptul la autoapărare după atacurile Iranului , iar miniștrii de externe ai Consiliului de Cooperare al Golfului au condamnat în bloc loviturile cu rachete și drone lansate asupra tuturor celor șase membri, potrivit Kuwait News Agency – KUNA . Reuniți de urgență prin videoconferință la 1 martie 2026, în contextul închiderii aeroporturilor din regiune, oficialii au calificat atacurile drept „o încălcare gravă a suveranității” și au invocat articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea în caz de agresiune externă. Escaladarea vine după ce Iranul a declanșat represalii la o zi de la atacul comun americano-israelian din 28 februarie, soldat cu moartea liderului suprem Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt. Declarația finală subliniază că securitatea statelor din Consiliu este „indivizibilă”, iar un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor, în baza Acordului de apărare comună. În același timp, blocul regional a cerut încetarea imediată a loviturilor iraniene și a transmis că teritoriile sale nu vor fi folosite pentru atacuri împotriva Iranului, semnalând o tentativă de descurajare combinată cu apel la detensionare. Amploarea atacurilor este fără precedent. Potrivit Breaking Defense , Emiratele Arabe Unite au interceptat 165 de rachete balistice, două rachete de croazieră și 541 de drone, însă 35 de drone au produs pagube materiale. Kuweitul a anunțat interceptarea a 97 de rachete balistice și 283 de drone, Qatarul a doborât 18 proiectile, iar Bahrainul 45 de rachete și nouă drone, inclusiv aparate Shahed-136 care au lovit zone din apropierea cartierului general al Flotei a 5-a americane. Consiliul a condamnat și atacul asupra portului Duqm din Oman și asupra unui petrolier din larg, fapte descrise de secretarul general Jasem Mohamed Albudaiwi drept încălcări flagrante ale suveranității. Pe plan diplomatic, Arabia Saudită l-a convocat pe ambasadorul iranian Alireza Enayati, avertizând că va lua „toate măsurile necesare” pentru apărarea teritoriului. Consiliul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să își asume responsabilitatea și să prevină repetarea atacurilor. Rămâne însă incert dacă apelurile la dialog vor putea tempera cea mai gravă criză militară din istoria recentă a Golfului. [...]

Israelul a lovit pentru prima dată Beirutul după armistițiul din noiembrie 2024 , pe fondul extinderii conflictului declanșat de operațiunea comună americano-israeliană împotriva Iranului, iar regiunea se confruntă cu o escaladare cu efecte economice globale. Loviturile asupra Iranului au început pe 28 februarie, în cadrul operațiunilor „Epic Fury” și „ Roaring Lion ”, vizând infrastructura militară iraniană, inclusiv instalații ale Gardienilor Revoluției și sisteme de apărare aeriană. Potrivit relatărilor publicate de CBS News , atacurile au dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei, iar trei militari americani au fost uciși ulterior în atacuri de represalii iraniene asupra unei baze din Kuweit. Iranul a răspuns cu rachete balistice și drone îndreptate spre baze americane din Golf și spre Israel. În paralel, Israelul a extins operațiunile aeriene în Liban, lovind ținte în Beirut pentru prima dată de la încetarea focului din 2024, potrivit relatărilor din presa regională. Escaladarea a avut un impact imediat asupra transportului și energiei. Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial, este practic blocată, iar navele comerciale au fost avertizate să evite zona. Conform Reuters , mai multe petroliere au fost avariate în apropierea Golfului, iar sute de nave au rămas ancorate în așteptare. Traficul aerian din Orientul Mijlociu este, de asemenea, grav afectat. Mii de zboruri au fost anulate, iar aeroporturi majore din regiune și-au suspendat temporar operațiunile, potrivit datelor citate de Aviation Week . Pe piețele internaționale, prețul petrolului Brent a depășit temporar 82 de dolari pe baril, iar investitorii s-au orientat către active considerate sigure. Analiștii avertizează că, în lipsa unei dezescaladări rapide, conflictul ar putea genera un șoc energetic major și o volatilitate prelungită pe piețele financiare. Extinderea loviturilor către Liban și implicarea mai multor state din regiune conturează riscul unui conflict regional de durată, în condițiile în care ambele părți anunță intensificarea operațiunilor. [...]

Hezbollah a lansat rachete spre nordul Israelului, intrând direct în conflictul declanșat de loviturile SUA și Israel asupra Iranului , în timp ce regiunea se confruntă cu cea mai gravă escaladare din ultimele decenii. Operațiunea comună americano-israeliană, începută pe 28 februarie și denumită „Epic Fury” de Pentagon și „Roaring Lion” de Israel, a vizat peste 2.000 de ținte militare iraniene în primele două zile, inclusiv instalații ale Gardienilor Revoluției, lansatoare de rachete și sisteme de apărare aeriană. Potrivit relatărilor publicate de CBS News , trei militari americani au fost uciși și cinci grav răniți în atacurile de represalii lansate ulterior de Iran asupra unor baze din Kuweit. Autoritățile iraniene au confirmat moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac cu rachetă asupra complexului său din Teheran și au anunțat 40 de zile de doliu. Teheranul a răspuns cu drone și rachete balistice îndreptate spre baze americane din Golf și spre teritoriul israelian. În acest context, Hezbollah a tras rachete asupra nordului Israelului pentru prima dată de la armistițiul din noiembrie 2024, potrivit The Times of Israel . Armata israeliană a calificat atacul drept o „declarație oficială de război”, deschizând astfel un nou front la granița cu Libanul. Președintele Donald Trump a avertizat că operațiunea ar putea dura „patru săptămâni sau mai puțin” , în timp ce premierul Benjamin Netanyahu a anunțat intensificarea loviturilor în zilele următoare. Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale. Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial, este practic blocată, iar traficul petrolier s-a redus drastic. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 10% la deschiderea tranzacțiilor, în timp ce bursele americane au înregistrat scăderi accentuate, iar aurul s-a apreciat ca activ de refugiu. Extinderea confruntării către Liban și implicarea directă a Hezbollah sporesc riscul unei conflagrații regionale de amploare, într-un moment în care operațiunile militare și atacurile de represalii continuă în mai multe state din Orientul Mijlociu. [...]

Conflictul SUA–Israel–Iran s-a extins luni dimineață în mai multe state din Orientul Mijlociu , cu explozii raportate în Iran, Israel, Liban, Kuweit, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite, potrivit relatării în format live a HotNews.ro . Escaladarea are deja sute de victime și produce efecte economice imediate, inclusiv creșteri abrupte ale prețului petrolului. Lovituri simultane în regiune În jurul orei 03:00, ora locală a Libanului (03:00 ora României), armata israeliană a bombardat suburbiile sudice ale Beirutului, controlate de Hezbollah, după ce gruparea a atacat o bază militară din nordul Israelului. Șeful Statului Major israelian, Eyal Zamir, a anunțat că urmează „multe zile” de lupte și că ofensiva va continua în valuri. Iranul a lansat, la rândul său, noi serii de rachete către Israel, iar explozii și sirene au fost semnalate în Kuweit, Doha, Dubai și Manama. Autoritățile din Kuweit au anunțat interceptarea majorității dronelor, fără victime confirmate. Trump anunță represalii și continuarea operațiunilor Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunile militare vor continua „până la atingerea tuturor obiectivelor” , după ce trei militari americani au fost uciși într-un atac atribuit Iranului. Liderul de la Casa Albă a susținut că mai mulți potențiali succesori ai conducerii iraniene ar fi fost eliminați în loviturile comune SUA–Israel. În replică, Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a respins orice idee de negociere cu Washingtonul și a avertizat că Teheranul va răspunde cu o forță „fără precedent”. Bilanț și efecte Potrivit autorităților iraniene, un atac asupra unei școli de fete s-a soldat cu cel puțin 153 de morți. În Israel, nouă persoane au fost ucise la Beit Shemesh, în cel mai grav atac de la începutul actualei confruntări. Alte victime au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și în Irak. În acest context: Marea Britanie a activat bazele din Cipru, după un presupus atac cu drone. Ambasada SUA din Kuweit a emis alertă pentru cetățeni. Cursele speciale TAROM pentru peste 300 de români blocați în zonă au fost amânate pentru seara zilei de 2 martie 2026. Pe plan economic, bursele asiatice au deschis în scădere, iar prețul petrolului a crescut brusc, pe fondul temerilor privind afectarea rutelor energetice din Golf. Extinderea confruntării dincolo de granițele Iranului și Israelului transformă conflictul într-o criză regională majoră, cu implicații militare, diplomatice și economice care depășesc deja cadrul inițial al ostilităților. [...]

Donald Trump afirmă că războiul din Iran ar putea dura aproximativ patru săptămâni , în timp ce operațiunile militare americane continuă „în plină forță”, potrivit relatărilor publicate de USA Today . Declarațiile vin în a doua zi a campaniei militare comune SUA–Israel, pe fondul intensificării confruntărilor și al creșterii numărului de victime. Într-un mesaj video distribuit pe rețeaua sa socială, Trump a confirmat moartea a trei militari americani și a avertizat că sunt posibile noi pierderi. „Operațiunile de luptă continuă în plină forță și vor continua până când toate obiectivele noastre vor fi atinse”, a transmis liderul american. Într-un interviu acordat presei britanice, acesta a precizat că durata estimată a campaniei este de „patru săptămâni sau mai puțin”. Operațiunea, denumită de Pentagon „Epic Fury” și de Israel „Roaring Lion”, a început în dimineața zilei de 28 februarie 2026 și a vizat centre de comandă, instalații de rachete balistice, sisteme de apărare antiaeriană și infrastructură navală iraniană. Oficialii americani susțin că au fost lovite sute de ținte strategice în primele 24 de ore. Teheranul a răspuns prin lansarea de rachete asupra Israelului și a unor baze americane din regiune, inclusiv în Bahrain și Qatar. Comandamentul Central al SUA a confirmat victime în rândul militarilor americani, în timp ce autoritățile iraniene au anunțat la rândul lor pierderi semnificative. Președintele american a avertizat Iranul să nu intensifice represaliile și a reiterat apelul la capitulare adresat forțelor iraniene, promițând „imunitate totală” celor care depun armele. În paralel, la Washington au apărut reacții critice din partea unor membri ai Congresului, care solicită dezbateri privind autoritatea executivă de a declanșa operațiuni militare fără aprobarea legislativului. Estimarea privind o campanie de aproximativ o lună sugerează o ofensivă planificată pe termen scurt, însă evoluția confruntărilor și amploarea represaliilor iraniene pot influența durata reală a conflictului. [...]