Știri
Știri din categoria Externe
China cere statelor din Golf să se opună „ingerințelor externe” și să își consolideze unitatea, după extinderea conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters. Apelul a fost transmis luni de ministrul chinez de externe Wang Yi, în convorbiri telefonice cu omologii din Oman și Iran.
În discuția cu ministrul de externe din Oman, Wang Yi a îndemnat statele din regiunea Golfului Persic să își consolideze relațiile de bună vecinătate și să „păstreze propriul viitor în propriile mâini”. Mesajul survine în contextul în care atacurile lansate de SUA și Israel, soldate inclusiv cu moartea ayatollahului Ali Khamenei, au generat represalii iraniene asupra Israelului și asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane.
În convorbirea cu ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, șeful diplomației chineze și-a exprimat sprijinul pentru „drepturile și interesele legitime” ale Iranului, afirmând că Teheranul poate menține stabilitatea internă și poate ține cont de preocupările vecinilor. Totodată, într-un dialog cu omologul francez, Wang a cerut cooperare pentru reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor.
Beijingul a condamnat anterior atacurile SUA și Israelului, calificându-le drept „inacceptabile”, și a cerut încetarea imediată a focului. Ministerul chinez de Externe a anunțat că un cetățean chinez a murit la Teheran, iar peste 3.000 de persoane au fost evacuate din Iran.
China a precizat că nu a fost informată în prealabil despre acțiunea militară a Statelor Unite și a respins informațiile potrivit cărora ar fi fost aproape de un acord pentru vânzarea către Iran a unor rachete antinavă supersonice. Potrivit Beijingului, țara este o „mare putere responsabilă” care își respectă obligațiile internaționale.
Poziționarea Chinei indică o tentativă de a se prezenta drept actor diplomatic favorabil dezescaladării, în timp ce conflictul din regiune riscă să afecteze echilibrul strategic și fluxurile energetice din Golf.
Recomandate
Un profesor chino-canadian susține că SUA ar pierde un război cu Iranul , într-o predicție care contrazice evaluările multor experți și care, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, alimentează incertitudinea privind evoluția conflictului, potrivit Antena 3 . Este vorba despre Xueqin Jiang , descris drept „Nostradamus al Chinei”, care a devenit cunoscut online după trei previziuni făcute în mai 2024, dintre care două ar fi devenit realitate: victoria electorală a lui Donald Trump și izbucnirea unui conflict militar între Statele Unite și Iran. Înregistrările au fost publicate pe canalul său de YouTube, „Predictive History”, care are 1,87 milioane de abonați, conform Daily Express, citat de Antena 3. Ce spune despre finalul conflictului A treia predicție a profesorului vizează deznodământul războiului: el afirmă că o campanie a SUA și a Israelului împotriva Iranului, despre care spune că a început pe 28 martie, „se va încheia cu o înfrângere a Statelor Unite”. „A treia mare predicție este că Statele Unite vor pierde acest război, ceea ce va schimba pentru totdeauna ordinea globală.” Argumentele invocate: geografie, demografie și logistică Potrivit materialului, Jiang își bazează scenariul pe analize teoretice și situații ipotetice, susținând că un atac american asupra Iranului ar avea consecințe „catastrofale” pentru SUA. El argumentează că: geografia și structura demografică a Iranului ar face imposibilă o ocupație americană de lungă durată; liniile de aprovizionare „supraîntinse”, rezistența internă și terenul dificil ar transforma eventualele succese inițiale într-un eșec strategic major. Antena 3 notează că profesorul este absolvent al Universității Yale și că și-a reiterat constant aceste previziuni în mai multe videoclipuri publicate pe YouTube. Materialul nu include însă o verificare independentă a predicțiilor sau a premiselor militare invocate. [...]
Schimbul de lovituri SUA–Iran pune presiune pe un armistițiu fragil și ridică riscurile pentru securitatea din Golf , într-un moment în care negocierile rămân blocate, iar Teheranul a extins răspunsul militar către vecinii săi, potrivit CNN . SUA au lovit vineri seară situri de supraveghere radar de coastă din Iran, după ce au interceptat drone despre care au spus că au fost lansate spre Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns peste noapte cu atacuri asupra Kuweitului și Bahrainului, susținând că a vizat o bază aeriană americană și alte facilități militare ale SUA din regiune. Ce s-a întâmplat în Golf: interceptări, pagube materiale, fără victime raportate Autoritățile din Kuweit au anunțat că au „detectat și gestionat” șapte rachete balistice în spațiul aerian, interceptate deasupra unor zone rezidențiale, cu resturi căzute și pagube materiale, dar fără victime. Bahrainul a transmis că a interceptat și distrus trei rachete și mai multe drone lansate din Iran, iar populația a fost avertizată să se adăpostească în timpul nopții, pe fondul activării sirenelor. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a afirmat că a interceptat un val de rachete balistice și drone îndreptate spre Kuweit și Bahrain și că nu au existat victime în rândul personalului american. CENTCOM a respins, de asemenea, afirmațiile iraniene privind lovirea cartierului general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, catalogându-le drept false. Negocieri blocate și mediere pakistaneză la Teheran Escaladarea vine la câteva zile după „mesaje contradictorii” privind stadiul discuțiilor de încetare a focului. În paralel, ministrul pakistanez de interne Mohsin Naqvi a ajuns la Teheran pentru o nouă rundă de negocieri „în numele Statelor Unite”, urmând să se întâlnească cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. ISNA a relatat separat că Naqvi ar purta o scrisoare de la șeful armatei pakistaneze către liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Un consilier militar al liderului suprem, Mohsen Rezaei, a declarat pentru CNN că un posibil acord ar depinde de eliberarea a 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din active iraniene înghețate, prezentând această condiție drept un „test de încredere” pentru administrația Trump. Oficiali americani sunt îngrijorați, potrivit relatării, că deblocarea fondurilor ar reduce pârghiile de negociere asupra regimului de la Teheran. Context regional: lupte în Liban, în pofida unui armistițiu separat În Liban, armata libaneză a anunțat că mai mulți militari, inclusiv un general de brigadă, au fost uciși într-un atac israelian în sudul țării. Israelul afirmă că ofensiva vizează Hezbollah , grupare susținută de Iran, care a respins prelungirea armistițiului convenit de guvernele Israelului și Libanului. Ministerul Sănătății din Liban a raportat că, din 2 martie, atacurile israeliene au provocat 3.593 de morți și 10.990 de răniți. De ce contează pentru economie și operațiuni: tensiune în jurul Strâmtorii Hormuz Chiar dacă relatarea nu indică întreruperi ale traficului maritim, schimbul de lovituri în proximitatea Strâmtorii Hormuz — rută critică pentru transportul de energie — amplifică riscul operațional pentru navigație și pentru infrastructura militară din statele din Golf. În același timp, faptul că negocierile sunt descrise ca fiind în impas sugerează că volatilitatea de securitate poate continua pe termen scurt, în lipsa unui progres diplomatic. [...]
Refuzul vizelor pentru o parte importantă din stafful tehnic al Iranului riscă să complice logistic participarea echipei la Cupa Mondială 2026 , într-un turneu găzduit inclusiv de SUA, pe fondul conflictului deschis dintre cele două țări, potrivit HotNews . Iranul a denunțat sâmbătă un „tratament discriminatoriu”, după ce Statele Unite ar fi refuzat să elibereze vize pentru mai mulți membri ai staffului tehnic al naționalei, relatează News.ro, citată de publicație. Ambasada Iranului în Turcia a susținut, într-un mesaj pe X, că vizele au fost refuzate „unei mari părți” din personalul de conducere și antrenori, consilieri tehnici și altor persoane considerate „parte integrantă” a echipei, calificând situația drept „cel mai înalt nivel de discriminare intenționată”. Reacția a venit după o declarație a ambasadorului SUA în Turcia, Tom Barrack, care a afirmat că jucătorii și „personalul de sprijin necesar” au primit vizele pentru Statele Unite. Diferența de formulare – „personal de sprijin necesar” versus „o mare parte” din stafful tehnic – indică o dispută cu potențial efect direct asupra modului în care echipa își poate organiza pregătirea și activitatea în timpul competiției. Mutarea bazei din SUA în Mexic, pe fondul problemelor de vize Teheranul a negociat mutarea în ultimul moment a bazei echipei din Arizona la Tijuana , în Mexic, invocând problemele legate de vize și un sentiment tot mai puternic în Iran că prezența echipei în SUA ar trebui redusă la minimum. Jucătorii naționalei Iranului pleacă spre Mexic pentru Cupa Mondială FIFA 2026, care se desfășoară între 11 iunie și 19 iulie și este găzduită în comun de 16 orașe din SUA, Canada și Mexic. Context: un turneu cu miză geopolitică Potrivit aceleiași surse, conflictul dintre SUA și Iran a transformat Cupa Mondială într-o competiție cu încărcătură geopolitică, ambele părți părând să folosească turneul pentru a-și afișa poziția politică. Publicația notează că este prima Cupă Mondială, de la înființarea sa în 1930, în care o țară gazdă urmează să primească o țară cu care se află în război. Iranul urmează să ajungă la Tijuana duminică dimineața. În Grupa G, primul meci este programat pe 15 iunie, contra Noii Zeelande, la Los Angeles; Iranul va mai juca la Los Angeles cu Belgia și apoi la Seattle împotriva Egiptului. [...]
UE taie finanțarea pentru proiecte cu invertoare chinezești, iar costurile și termenele se schimbă : potrivit Antena 3 , Bruxelles-ul interzice folosirea finanțării europene în proiecte de energie curată care includ invertoare solare și de stocare din „țări cu risc ridicat”, în principal China, o decizie care obligă dezvoltatorii să treacă pe alternative europene și riscă să împingă în sus costurile și, în timp, facturile la energie. Măsura vine într-un moment în care energia solară are o pondere importantă în mixul UE: sistemele solare generează 13,4% din electricitatea Uniunii. Invertoarele sunt componentele care transformă curentul continuu produs de panouri în curent alternativ utilizabil în locuințe și companii, iar dependența de importuri este ridicată: 61% dintre invertoarele importate în UE vin direct din China, iar 80% dintre sistemele solare nou instalate ar folosi invertoare fabricate acolo. Interdicția se aplică proiectelor aflate în dezvoltare și instalațiilor viitoare și este legată de riscuri de securitate națională și cibernetică. În text este citat Christoph Podewils, secretar general al European Solar Manufacturing Company, care explică faptul că invertoarele moderne sunt conectate la internet pentru actualizări de software și mentenanță, ceea ce deschide posibilitatea unor actualizări „malițioase” care ar putea afecta rețeaua electrică. El susține că, în cazul companiilor chineze, intervine și riscul ca guvernul de la Beijing să poată impune instrucțiuni, ceea ce ar permite Chinei să controleze indirect o capacitate mare de invertoare. Ce se schimbă pentru proiectele finanțate din bani europeni Comisia Europeană le interzice instituțiilor financiare precum Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare să finanțeze proiecte care folosesc componente chinezești. Înghețarea finanțărilor intră în vigoare imediat, astfel că proiectele care depind de fonduri europene trebuie să oprească achizițiile și să înlocuiască echipamentele chinezești. Efectele operaționale descrise în material includ: amânări ale termenelor cu șase până la douăsprezece luni, pe fondul așteptării pentru invertoare fabricate în Europa; afectarea a „sute de proiecte”, în condițiile în care aproximativ 20% dintre instalațiile solare din UE primesc sprijin de la BEI; rescrierea contractelor de achiziție și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare. Ca exemplu, este menționat portofoliul Solaria Utility din Spania: un program de 1,7 miliarde de euro pentru construirea a 100 de centrale solare în Spania, Italia și Portugalia. Costuri mai mari și verificări suplimentare în lanțul de aprovizionare Dezvoltatorii sunt împinși către furnizori europeni sau „parteneri de încredere”, precum Japonia și Statele Unite. Sunt menționați ca furnizori-cheie SMA Solar Technology (Germania), Fronius International (Austria), Fimer (Italia) și Victron Energy (Olanda), însă tranziția rapidă poate crea blocaje logistice. În plus, companiile ar urma să ceară furnizorilor certificări că nici componentele interne (inclusiv plăci de circuite și semiconductori) nu provin din China, iar verificările vamale sunt așteptate să aducă întârzieri administrative suplimentare. La nivel de costuri, articolul indică: o creștere de aproximativ 2% a costurilor de achiziție, deoarece alternativele europene și cele ale aliaților sunt mai scumpe și capacitatea de producție nu poate fi extinsă rapid; un avantaj de preț pentru producătorii chinezi, care pot oferi produse cu 20–30% mai ieftine decât competitorii europeni; o dependență structurală: China controlează circa 98% din lanțul de aprovizionare cu componente pentru sisteme solare și baterii, ceea ce menține presiunea pe costuri chiar și când UE schimbă furnizorii finali. Ce ar putea simți consumatorii și ce urmează Materialul notează că dezvoltatorii ar urma să absoarbă inițial costurile mai mari și întârzierile, dar o parte ar putea fi transferată în timp către consumatori, prin creșteri moderate ale prețurilor la electricitate. Totodată, ritmul de implementare a noilor capacități regenerabile ieftine ar putea încetini temporar. Pe termen mediu, între 2027 și 2030, producătorii europeni ar urma să își extindă producția locală în cadrul Actului privind industria cu zero emisii nete ( Net-Zero Industry Act ). Consecința anticipată este o rețea mai sigură, dar cu prețuri „structural” ceva mai ridicate, pe fondul costurilor interne de producție mai mari. În același timp, scăderea facturilor ar putea veni mai târziu decât se estima în Strategia UE pentru energie solară, care miza pe o ușurare în 2025–2026 și pe o scădere de 4–25% a prețurilor angro la electricitate până în 2030. [...]
Loviturile SUA asupra radarelor iraniene cresc riscul de întreruperi pe ruta energetică a Strâmtorii Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a interceptat patru drone lansate de Teheran spre zona traficului maritim, potrivit G4Media , care citează Reuters. Forțele americane au atacat sâmbătă mai multe instalații radar de pe coasta Iranului, după ce au doborât dronele despre care Washingtonul susține că vizau traficul maritim din regiune. Ulterior, SUA au lovit sisteme de supraveghere iraniene amplasate pe insula Qeshm și în zona Goruk, în apropierea Strâmtorii Ormuz. Comandamentul Central al SUA a transmis pe rețelele sociale că operațiunea a vizat infrastructură de monitorizare considerată o amenințare la adresa navigației comerciale pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. În context, publicația notează că escaladarea a perturbat în ultimele luni securitatea maritimă din Golful Persic și a afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, cu efecte economice, inclusiv creșterea prețurilor la energie și perturbarea rutelor comerciale internaționale. Context: negocieri indirecte și alerte în statele din Golf Episodul are loc pe fondul unor negocieri indirecte între Washington și Teheran privind o posibilă încetare a ostilităților și un acord mai amplu care să includă programul nuclear iranian și reluarea fluxurilor comerciale maritime. În paralel, tensiunile au continuat să crească, iar mai multe state din Golf au raportat alerte aeriene și interceptări de rachete și drone în zilele recente, pe fondul acuzațiilor reciproce de atacuri și provocări. Trump: Iranul ar mai avea „21–22%” din stocul de rachete Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru NBC, că Iranul ar mai dispune de aproximativ „21–22%” din arsenalul său de rachete, comparativ cu afirmațiile sale de la începutul lunii mai, când susținea că Teheranul ar mai avea „18–19%”. „Ei au câteva rachete și câteva drone. Aș spune, ca proporție, poate 21%, 22% din rachetele lor. Sunt multe rachete, dar nu este ceea ce era atunci când am lansat primul nostru atac.” Trump a mai afirmat că „majoritatea uzinelor de drone au fost distruse”, la fel și „majoritatea rampelor de lansare” și „locurile de producție a rachetelor”. Separat, Iranul a anunțat vineri că a lansat „rachete de avertisment” asupra a două nave americane din Marea Oman, într-un nou episod de tensiune între Teheran și Washington. [...]
Taiwan a acuzat o „provocare” coordonată a Chinei în jurul insulelor Pratas , după ce o navă a pazei de coastă chineze și o navă de cercetare au operat împreună în apele din jurul arhipelagului, un punct strategic din Marea Chinei de Sud, potrivit Reuters . Mișcarea ridică miza operațiunilor „gri” (sub pragul unui conflict deschis) și complică gestionarea riscurilor de securitate într-o zonă cu rute maritime vitale pentru comerțul regional. Ce s-a întâmplat, potrivit autorităților din Taiwan Garda de coastă taiwaneză a transmis că, după ce o navă a pazei de coastă chineze s-a apropiat de Pratas vineri, sâmbătă a venit și o navă oceanografică de cercetare, descriind episodul drept „prima instanță observată” în care cele două tipuri de nave au acționat coordonat pentru a „provoca” Taiwanul. Insulele Pratas , controlate de Taiwan, sunt un parc național în nordul Mării Chinei de Sud și sunt apărate ușor, în principal de garda de coastă. Arhipelagul este situat între sudul Taiwanului și Hong Kong și se află la peste 400 km de insula Taiwan, distanță care, potrivit unor experți în securitate citați de Reuters, îl face vulnerabil. De ce contează: presiune „cvasi-militară” și o dispută de jurisdicție Taiwanul afirmă că Pratas a devenit un nou punct de presiune în operațiunile militare și cvasi-militare ale Chinei în jurul insulei, în contextul în care Beijingul își susține revendicările de suveranitate. Potrivit gărzii de coastă taiwaneze, nava chineză a transmis prin radio că desfășoară operațiuni de aplicare a legii și că „viitorul Taiwanului se află în reunificarea națională”. Taiwanul a răspuns trimițând propriile nave și, conform aceleiași surse, a transmis la rândul său un mesaj radio: „Opriți subminarea păcii. Ar trebui să vă întoarceți și să urmați democrația – acesta este modul corect de a vă servi țara.” Garda de coastă taiwaneză a mai acuzat China că încearcă să creeze o „falsă iluzie” de jurisdicție asupra zonei și a spus că „suveranitatea maritimă a Taiwanului nu tolerează provocări”. Reacții și poziții oficiale Secretarul general al Consiliului Național de Securitate al Taiwanului, Joseph Wu , a calificat acțiunile drept „foarte provocatoare” într-o postare pe platforma X, în care a inclus și o hartă cu traseul celor două nave. Biroul pentru Afaceri cu Taiwanul al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit Reuters. China consideră Taiwanul și Pratas drept teritoriu chinez, în timp ce guvernul de la Taipei respinge aceste pretenții și susține că doar populația insulei poate decide viitorul său. [...]
