Știri
Știri din categoria Externe
China își mută presiunea asupra Taiwanului în zona „aplicării legii” maritime, printr-o nouă patrulă a pazei de coastă la est de insulă, într-o tactică ce poate ridica riscul de escaladare și complicații diplomatice în regiune, potrivit HotNews, care citează Reuters.
Beijingul a transmis sâmbătă că a lansat o nouă patrulă, înlocuind o forță operativă a cărei prezență în largul Taiwanului a iritat autoritățile de la Taipei și a alimentat îngrijorări în unele capitale occidentale. În paralel, armata chineză desfășoară aproape zilnic operațiuni în jurul Taiwanului, pe care China îl consideră teritoriu propriu.
Un element distinct al acestei runde este accentul pus pe paza de coastă, folosită pentru a susține pretențiile teritoriale prin „lawfare” – o strategie descrisă de Taiwan ca „război juridic”, menită să creeze un temei legal pentru acțiunile Chinei. Paza de Coastă a Chinei a anunțat „patrule de aplicare a legii” și a spus că va intensifica acțiunile în „apele jurisdicționale ale Chinei”, invocând apărarea „suveranității teritoriale” și a „drepturilor și intereselor maritime”.
Paza de Coastă din Taiwan a anunțat că urmărește două nave chineze și că a dislocat din timp două nave proprii pentru a naviga alături de acestea și a le monitoriza. Sâmbătă dimineață, navele chineze erau la 54 de mile marine (aprox. 100 km) est de Hualien, în afara apelor restricționate, potrivit autorităților taiwaneze.
Într-o declarație, Paza de Coastă a Taiwanului a afirmat că va continua să ia „toate măsurile necesare” pentru a îndepărta navele chineze care „ne hărțuiesc apele”, invocând apărarea suveranității și securitatea domeniilor maritime.
Este a doua oară în aproximativ o lună când China trimite nave ale pazei de coastă în apele din apropierea coastei de est a Taiwanului, o evoluție care, potrivit relatării, riscă să agraveze o dispută diplomatică în care au fost implicate Statele Unite, Franța, Germania și Marea Britanie.
China a susținut că prima operațiune, din iunie, a fost un răspuns la anunțul Japoniei și Filipinelor privind începerea unor discuții oficiale despre granițele lor maritime, demers pe care Beijingul l-a interpretat ca vizând și ape pe care le consideră chineze în largul Taiwanului.
Recomandate
China și UE își instituționalizează dialogul comercial printr-un mecanism de consultare , într-un moment în care Bruxelles-ul înăsprește măsuri cu impact direct asupra companiilor chineze și importurilor, potrivit Global Times . Mesajul central al interacțiunilor recente, inclusiv la nivel ministerial, este că ambele părți caută să gestioneze tensiunile prin canale formale, chiar dacă presiunile comerciale rămân ridicate. În acest context, ministrul chinez de externe Wang Yi a discutat la Copenhaga cu regele Danemarcei, Frederik X, și cu ministrul danez de externe Lars Lokke Rasmussen, indicând disponibilitatea Chinei de a extinde cooperarea în domenii precum economia verde, inovarea și inteligența artificială, dar și schimburile între oameni. Wang a reiterat, conform agenției Xinhua citate de publicație, că China și UE sunt „parteneri, nu rivali”, iar cooperarea ar trebui să rămână elementul definitoriu al relației. Mecanismul China–UE: întâlniri ministeriale regulate, canal pentru „managementul” tensiunilor Piesa cu greutate operațională este confirmarea înființării oficiale a mecanismului de consultare China–UE pentru comerț și investiții , menționată într-o declarație comună, urmată de prima reuniune la Bruxelles, coprezidată de ministrul chinez al comerțului Wang Wentao și comisarul european Maros Šefčovič. Ministerul Comerțului din China (MOFCOM) a precizat că platforma este una de schimb regulat, iar părțile au convenit să organizeze una până la două reuniuni ministeriale pe an . Pentru mediul de afaceri, miza este că un astfel de cadru poate reduce riscul de escaladare printr-un canal de negociere predictibil, chiar dacă nu garantează soluții rapide. Jian Junbo (Universitatea Fudan) descrie dialogul actual drept o formă de „management” pe fondul unor tensiuni structurale de durată, dar consideră pozitiv faptul că există voință de a discuta prin mecanisme bilaterale. Presiunea comercială europeană: de la tarife la bariere de reglementare Materialul notează că, în ultimii ani, abordarea europeană ar fi depășit barierele tarifare clasice, incluzând instrumente de reglementare și măsuri cu efect de limitare a accesului pe piață. Sunt enumerate, între altele, investigații care vizează entități chineze (în cazul Nuctech), Industrial Acceleration Act și propunerea de revizuire a Cybersecurity Act . Separat, publicația menționează că noi măsuri ale UE pentru protejarea industriei europene a oțelului și pentru limitarea coletelor mici din comerțul electronic au intrat în vigoare miercuri, Associated Press relatând că acestea vizează în esență firme și importuri din China. Semnale mixte: opinie publică mai deschisă, politică mai dură Global Times citează un sondaj realizat în iunie de Public First în 24 de state UE, preluat de Politico, potrivit căruia respondenții din opt țări ar înclina spre relații mai puternice cu China, nouă ar favoriza SUA, iar șapte ar fi împărțiți. În același sondaj, 43% dintre respondenți ar vedea China drept cel mai important partener comercial al Europei peste 10 ani, față de 27% care indică SUA. În lectura experților citați, această diferență între sentimentul public și linia unor politicieni europeni complică și mai mult relația: cooperare cerută de economie, dar contrabalansată de măsuri restrictive și de riscul ca disputele comerciale să fie „securitizate” (tratate ca probleme de securitate, nu de piață). Ce urmează Pe termen scurt, indicatorul practic va fi dacă mecanismul de consultare produce rezultate măsurabile în dosarele comerciale sensibile și dacă întâlnirile ministeriale convenite vor avea loc la ritmul anunțat. În paralel, rămâne de urmărit cum vor afecta noile măsuri europene sectoarele vizate și dacă dialogul formal va tempera tendința de a muta disputa din zona economică în cea politică și de reglementare. [...]
Incertitudinea privind controlul asupra Kostiantinivkăi complică evaluarea riscului operațional în estul Ucrainei , într-un moment în care Rusia susține că a cucerit orașul, iar Kievul neagă, potrivit Economica . Statul-major al Ucrainei a respins sâmbătă informația, conform Reuters , printr-o poziție tranșantă: „Dezminţim acest lucru. Sunt noi afirmaţii false”. Deși nu a comentat inițial, partea ucraineană a recunoscut recent, prin oficiali militari, că situația de la Kostiantinivka este „dificilă”, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară despre evoluția frontului, Statul-major a menționat doar lupte grele în jurul localității, fără a confirma pierderea controlului. De ce contează: un posibil pas spre controlul integral al Donbasului Dacă informația privind cucerirea s-ar confirma, ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a ocupa integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, sursa indică drept singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În același timp, contradicția dintre afirmațiile Moscovei și dezmințirea Kievului lasă, deocamdată, situația de pe teren neclară, cu implicații directe pentru anticiparea următoarelor mișcări militare în zonă. [...]
Donald Trump și Benjamin Netanyahu au convenit să se întâlnească în curând în SUA, o mișcare cu potențial de a influența negocierile de pace cu Iranul , pe fondul tensiunilor recente dintre cei doi lideri, potrivit Economica . Discuția are loc în contextul unor relatări despre divergențe legate de eforturile de a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, conflict care, conform articolului, a început la sfârșitul lunii februarie, odată cu bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. Biroul premierului israelian a transmis că Netanyahu a subliniat, în conversația cu Trump, rolul Statelor Unite ca „garanții libertății în lume” și a evidențiat aprecierea Israelului pentru relațiile strânse dintre cele două țări. „Prim-ministrul a subliniat în conversaţia lor că Statele Unite sunt garanţii libertăţii în lume şi că Israelul apreciază foarte mult legăturile strânse dintre cele două naţiuni” Totodată, Netanyahu l-a felicitat pe Trump cu prilejul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA, iar cei doi „au convenit să se întâlnească în curând în SUA”, potrivit comunicatului citat. De ce contează întâlnirea Statele Unite rămân principalul aliat al Israelului, însă articolul notează că Trump l-a criticat public în mod repetat pe Netanyahu în ultimele săptămâni. Motivul invocat este că ofensiva Israelului în Liban împotriva Hezbollah — grupare șiită pro-iraniană — a amenințat negocierile de pace cu Iranul. În acest cadru, o întâlnire la nivel înalt în SUA poate deveni un test pentru coordonarea politică dintre Washington și Ierusalim și pentru direcția negocierilor privind încheierea păcii cu Iranul, fără ca materialul să ofere, deocamdată, un calendar sau obiective concrete ale discuțiilor. [...]
Mesajul transmis de Sorin Grindeanu de Ziua Independenței SUA readuce în prim-plan miza politică a Parteneriatului Strategic România–Statele Unite , într-un moment simbolic pentru americani, care marchează 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență, potrivit Adevărul . Liderul social-democrat a publicat mesajul pe Facebook, unde a apreciat rolul Statelor Unite în promovarea valorilor democratice și a transmis felicitări poporului american. „Statele Unite ale Americii rămân un reper al democrației! La 250 de ani de la înființare, SUA demonstrează că o viziune corectă te poate propulsa în primul eșalon al statelor puternice, indiferent de contextele istorice. La mulți ani America! Happy Independence Day!” Contextul aniversării: 250 de ani și un discurs al lui Donald Trump Aniversarea din acest an are o semnificație aparte pentru SUA, care celebrează un sfert de mileniu de la proclamarea independenței. Festivitățile au fost deschise de președintele Donald Trump printr-un discurs la Muntele Rushmore , în care a elogiat istoria Statelor Unite și a descris America drept „cea mai de succes, cea mai realizată şi cea mai excepțională națiune” din istoria omenirii. Programul pregătit pentru 4 iulie a fost afectat de temperaturile extrem de ridicate dintr-o mare parte a țării, ceea ce a dus la anularea sau amânarea unor parade, concerte și spectacole de artificii. Reper pentru București: recepția Ambasadei SUA și mesajele oficialilor români În România, aniversarea a fost marcată la finalul lunii iunie printr-o recepție oficială organizată de Ambasada SUA la București, în cadrul programului dedicat celor 250 de ani de la independența americană. La eveniment au participat președintele Nicușor Dan și premierul interimar Ilie Bolojan, care au vorbit despre importanța Parteneriatului Strategic și relația bilaterală. [...]
Închiderea temporară a unor puncte feroviare Rusia–UE are, potrivit liderilor baltici, un impact mai degrabă economic decât unul de securitate , fiind interpretată ca un semn al presiunii europene asupra economiei ruse, relatează Agerpres . Măsura vizează frontiera cu Estonia și Letonia și a intrat în vigoare de la 1 iulie, afectând circulația pentru persoane, vehicule, bunuri și mărfuri. Declarațiile au fost făcute la Berlin, unde premierul Estoniei, Kristen Michal , a apărut alături de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, de președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, și de cancelarul german Friedrich Merz. Michal a spus că, „în acest moment, nu există o amenințare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO”. Conexiuni cu utilitate limitată și „presiune psihologică” Premierul eston a susținut că punctele feroviare închise erau deja rute cu utilitate redusă. El a descris decizia Moscovei drept o încercare de „a exercita o presiune psihologică”, dar a adăugat că statele europene își vor menține presiunea asupra Rusiei. În același context, Michal a apreciat că obiectivul este „să întrerupă liniile de aprovizionare și să izoleze economic Rusia” și a afirmat că Rusia se confruntă deja cu probleme de aprovizionare cu combustibil și cu penurii inclusiv în marile orașe. De ce Lituania nu este vizată: tranzitul spre Kaliningrad Președintele lituanian Gitanas Nauseda a subliniat că Lituania nu se numără printre țările cu care Rusia a întrerupt legătura feroviară. Explicația, potrivit lui, ține de dependența Rusiei de tranzitul către exclava Kaliningrad, care se face prin teritoriul lituanian. Nauseda a arătat că există rute maritime alternative, însă acestea sunt limitate, iar Rusia ar avea „dificultăți majore” în utilizarea sau extinderea lor. În consecință, el a calificat închiderea punctelor feroviare drept o decizie „de natură tehnică”, care nu ar trebui interpretată ca pregătire pentru o escaladare. Letonia: motiv economic, relevanță politică redusă Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a spus că închiderea unei legături feroviare cu Estonia are în principal motive economice și o importanță politică limitată. El a indicat că linia închisă era cea cu cel mai mic volum de trafic și a avertizat împotriva „concluziilor exagerate” privind intențiile Rusiei. [...]
Anunțul Moscovei privind ocuparea Kostiantinivkăi mută presiunea pe ultimele centre urbane din Donețk încă sub control ucrainean , într-un moment în care orașul industrial este descris ca fiind „în mare parte distrus”, iar Kievul admite că situația din zonă este „dificilă”, potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat vineri seară că președintele rus Vladimir Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului Kostiantinivka din regiunea Donețk și a susținut că trupele ruse au provocat „pierderi mari” apărătorilor ucraineni. Informația este transmisă de Agerpres, care citează dpa. Kievul nu a comentat inițial anunțul, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația de la Kostiantinivka este dificilă, în timp ce orașul este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, Statul Major ucrainean a menționat doar „lupte grele” în jurul localității. De ce contează: un pas spre controlul integral al Donbasului Dacă ocuparea se confirmă, aceasta ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a controla integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, G4Media notează că singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean ar fi Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, rămâne de urmărit dacă și cum va fi reflectată situația în actualizările oficiale ale părții ucrainene privind linia frontului din zonă. [...]
