Știri
Știri din categoria Externe
Mobilizarea a peste 100 de nave chineze lângă Taiwan ridică riscul de perturbări pe rutele maritime din vestul Pacificului, într-un moment în care tensiunile din Strâmtoarea Taiwan se amplifică, potrivit Adevărul.
Șeful Consiliului Național de Securitate de la Taipei, Joseph Wu, a declarat că Beijingul a desfășurat „peste 100 de nave militare și ale pazei de coastă” în apele din regiune. Wu a susținut, într-un mesaj publicat pe platforma X, că activitatea navală chineză acoperă un arc extins, „din Marea Galbenă până în Marea Chinei de Sud și în vestul Pacificului”, și că această acțiune „subminează status quo-ul” și pune în pericol stabilitatea regională.
„În această parte a lumii, China este singura problemă care sabotează status quo-ul și amenință pacea și stabilitatea regională.”
Un oficial taiwanez din domeniul securității, citat de AFP sub protecția anonimatului, a confirmat că navele au fost observate înaintea unui summit desfășurat la Beijing și că amploarea desfășurării a depășit pragul de 100 de unități „în ultimele zile”.
Din perspectiva riscului operațional, o prezență navală de asemenea dimensiune într-o zonă-cheie pentru transportul maritim crește probabilitatea de incidente, întârzieri sau măsuri de precauție din partea operatorilor, chiar și în absența unor restricții anunțate oficial în materialul citat.
Episodul are loc după ce Donald Trump a abordat recent subiectul Taiwanului, afirmând că este dispus să discute cu liderul de la Taipei, Lai Ching-te, și că va „lucra la problema Taiwanului”, inclusiv în privința posibilelor livrări de armament — un subiect sensibil pentru Beijing, mai notează publicația.
Recomandate
Pakistanul spune că discuțiile SUA–Iran au avansat spre o „înțelegere finală”, un semnal cu miză directă pentru securitatea energetică, prin posibila redeschidere completă a Strâmtorii Ormuz , potrivit G4Media , care citează Agerpres. Pakistanul, care s-a poziționat ca mediator între Washington și Teheran, a transmis că negocierile din ultimele 24 de ore au produs „progrese încurajatoare” către o înțelegere finală. Mesajul a fost comunicat de biroul de presă al armatei pakistaneze, după ce comandantul-șef, mareșalul Asim Munir , a încheiat o vizită de mediere la Teheran. Islamabadul a descris vizita drept „scurtă, dar foarte productivă”, cu obiectivul de a debloca dialogul și de a accelera consultările pentru un acord final. În Iran, Asim Munir s-a întâlnit cu președintele Masoud Pezeshkian, cu președintele parlamentului Mohammad Bagher Qalibaf (menționat ca negociator-șef al Iranului în procesul de pace cu SUA) și cu ministrul de externe Abbas Araghchi. Confirmări din ambele tabere, dar fără garanția unui acord iminent Anunțul Pakistanului vine după semnale publice din partea ambelor părți. Secretarul de stat american Marco Rubio a vorbit, la New Delhi, despre progrese și a indicat posibilitatea unui anunț oficial „astăzi mai târziu, mâine, sau în câteva zile”. De partea iraniană, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a confirmat o apropiere a pozițiilor, însă a evitat să sugereze că un acord este iminent. Tot el a spus că dosarul nuclear iranian – considerat esențial pentru SUA – ar urma să fie negociat abia într-o etapă ulterioară. Ce rămâne în joc: Ormuz și uraniul înalt îmbogățit Potrivit informațiilor prezentate, părțile încearcă să convină un memorandum de înțelegere (un protocol) bazat pe o propunere iraniană în 14 puncte, discutată și revizuită de mai multe ori în procesul de mediere. Aceasta ar viza încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, însă oficialul iranian a avertizat că persistă diferențe de opinie pe puncte neprecizate, aflate încă în evaluare. Medierea se concentrează pe două teme cu impact major: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz; găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare – condiții prezentate ca fiind cheie pentru un acord, din partea SUA și Israel. În lipsa unui calendar ferm și cu Teheranul indicând că dosarul nuclear ar putea fi împins într-o etapă ulterioară, următorul test va fi dacă Washingtonul și Iranul pot transforma „progresele” anunțate într-un acord formal, cu detalii verificabile privind Ormuz și regimul materialelor nucleare. [...]
Parchetul European cere intervenția Comisiei Europene după ce Grecia a limitat anchetele asupra parlamentarilor , într-un demers care poate deschide un nou front de presiune instituțională în UE pe tema protejării bugetului comunitar. Potrivit Libertatea , procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi a sesizat Comisia Europeană după adoptarea, la Atena, a unei legi care restrânge capacitatea EPPO (Parchetul European) de a investiga parlamentari. Miza este una de reglementare și de funcționare a mecanismelor UE: EPPO investighează fraude care afectează fonduri europene, iar limitarea competențelor sale într-un stat membru poate complica recuperarea prejudiciilor și poate slăbi controlul asupra utilizării banilor comunitari. Ce a schimbat Grecia și de ce contestă EPPO Conform informațiilor citate de Libertatea din News.ro și dintr-un comunicat al EPPO, modificările legislative adoptate de Parlamentul grec introduc o procedură specială pentru cazurile care îi vizează pe membrii legislativului. Anchetele privind parlamentarii sunt transferate către un judecător de instrucție, ceea ce exclude intervenția procurorilor europeni în faza de investigație. EPPO spune că a trimis o scrisoare Comisiei Europene invocând Regulamentul (UE) 2020/2092 privind condiționalitatea pentru protecția bugetului UE (mecanism care leagă accesul la fonduri de respectarea statului de drept), arătând că schimbările „afectează negativ funcționarea independentă și eficientă” a instituției în Grecia. Contextul: anchetă de fraudă agricolă cu fonduri UE Sesizarea vine în contextul unei anchete majore a EPPO, în care aproximativ 50 de persoane sunt investigate pentru posibile fraude cu fonduri europene destinate agriculturii. În listă sunt menționați parlamentari, oficiali ai agenției de plăți agricole OPEKEPE, fermieri și intermediari. Libertatea notează că printre cei vizați se află 11 parlamentari din partidul de guvernământ Noua Democrație, cărora le-a fost ridicată imunitatea parlamentară. Doi dintre aceștia ar avea acuzații precum instigare la abuz de încredere, fraudă informatică și emiterea de certificate false. Alte acuzații: mandate nereînnoite pentru procurori delegați Pe lângă legea adoptată la Atena, Kovesi reclamă și refuzul autorităților elene de a reînnoi mandatele a trei procurori europeni delegați, decizie care, potrivit comunicatului citat, „afectează negativ independența EPPO în Grecia”. În corespondența dintre Kovesi și ministrul grec al justiției, Giorgos Floridis, procurorul-șef european ar fi calificat proiectul legislativ drept „în mod clar incompatibil” cu regulile EPPO și cu legislația națională, mai arată articolul. Ce urmează și de ce contează la nivelul UE Din informațiile disponibile în material nu rezultă un calendar al unui răspuns al Comisiei Europene. Totuși, sesizarea pe baza Regulamentului privind condiționalitatea indică faptul că disputa poate depăși nivelul tehnic al cooperării judiciare și poate ajunge în zona instrumentelor UE de protecție a bugetului. Mandatul Laurei Codruța Kovesi la conducerea EPPO a început în octombrie 2019 și expiră în octombrie 2026, potrivit Libertatea. [...]
Un suspect de terorism extrădat în SUA ar fi pregătit un atentat împotriva Ivankăi Trump , într-un dosar care ridică din nou miza de securitate pentru persoane publice americane și pentru ținte asociate comunității evreiești, potrivit Antena 3 . Publicația relatează, citând informații apărute în New York Post și date atribuite Departamentului de Justiție al SUA, că Mohammad Baqer Saad Dawood Al-Saadi (32 de ani), descris ca fiind antrenat de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) , ar fi „promis” să o ucidă pe Ivanka Trump, ca răzbunare pentru uciderea lui Qasem Soleimani într-un atac cu dronă la Bagdad, în urmă cu șase ani. Ce spun sursele despre țintă și pregătiri Conform relatării, suspectul ar fi avut inclusiv un plan al casei Ivankăi Trump din Florida și ar fi publicat o hartă cu zona în care aceasta locuiește împreună cu soțul ei, Jared Kushner, alături de un mesaj de amenințare în limba arabă. În material este menționat și prețul proprietății: 24 de milioane de dolari. Entifadh Qanbar, fost atașat militar adjunct la ambasada Irakului la Washington, este citat cu afirmații despre intenția suspectului și despre existența planului locuinței. Arestare, extrădare și acuzații în SUA Potrivit informațiilor prezentate, Al-Saadi a fost arestat în Turcia pe 15 mai și extrădat în Statele Unite. Departamentul de Justiție al SUA îl acuză de 18 atacuri și tentative de atac în Europa și SUA, mai scrie Antena 3. În același context, sunt enumerate mai multe fapte atribuite suspectului, între care atacuri asupra unor ținte americane și evreiești, inclusiv: un atentat cu bombă la Bank of New York Mellon din Amsterdam (martie); înjunghierea a două victime evreiești la Londra (aprilie); un atac armat asupra clădirii consulatului american din Toronto (martie). Materialul mai susține că suspectul ar fi planificat și coordonat atacuri împotriva evreilor în Belgia și Olanda, precum și alte acțiuni care ar fi fost dejucate în SUA, pe fondul conflictului actual din Orientul Mijlociu. Legături invocate cu IRGC și miliții din regiune Antena 3 notează că Al-Saadi ar fi fost agent atât al Kata'ib Hezbollah , cât și al IRGC. În text apare și o declarație a cercetătoarei Elizabeth Tsurkov (New Lines Institute), care afirmă că informațiile publice ar indica o relație apropiată între suspect și Qasem Soleimani, precum și legături cu Esmail Qaani, succesorul lui Soleimani. Totodată, Qanbar este citat cu detalii despre traseul suspectului (inclusiv antrenament la Teheran) și despre faptul că acesta ar fi deținut un pașaport de serviciu irakian, document care, potrivit sursei citate, ar fi necesitat acordul prim-ministrului Irakului. Ce urmează și ce rămâne neclar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu, potrivit materialului. În lipsa unor informații suplimentare publice în relatare, nu este clar în ce stadiu procedural se află cazul în SUA și ce probe au fost depuse în instanță pentru acuzațiile descrise. [...]
Iranul acuză SUA că blochează negocierile pentru încetarea focului, pe fondul semnalelor că Washingtonul ar putea pregăti noi lovituri , ceea ce crește riscul unei reluări a ostilităților într-un conflict care a perturbat deja economia globală prin blocarea strâmtorii Ormuz , potrivit News . Într-o discuție cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a reclamat „pozițiile contradictorii și cererile excesive repetate” ale Statelor Unite, despre care a spus că „perturbă” negocierile conduse sub egida Pakistanului, conform agențiilor iraniene Tasnim și Fars. Araghchi a susținut că Teheranul participă la demers „cu spirit de responsabilitate” în pofida „neîncrederii profunde” față de Washington. Pe teren diplomatic, șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, a ajuns vineri la Teheran, iar potrivit agenției Irna a discutat până târziu în noapte cu Araghchi despre inițiative menite să prevină „o nouă escaladare”. În paralel, Iranul a confirmat vizita unei delegații din Qatar, iar publicația notează că și alte țări își intensifică eforturile de mediere. Negocieri blocate și dosare nerezolvate Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaïl Baghai, a spus că divergențele dintre Teheran și Washington rămân „profunde”. Printre temele rămase fără soluție sunt menționate: încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban; situația din strâmtoarea Ormuz; „blocada americană a porturilor iraniene”; dosarul nuclear. De la intrarea în vigoare a unei încetări a focului descrise ca fragile, pe 8 aprilie, a avut loc o singură rundă de negocieri, fără rezultat, pe 11 aprilie, la Islamabad. Semnale de escaladare: posibile noi atacuri ale SUA În timp ce Iranul acuză sabotarea negocierilor, presa americană a relatat că Washingtonul ia în calcul noi lovituri împotriva Teheranului. CBS News a scris că armata americană se pregătește pentru eventuale bombardamente în weekend, iar Axios a relatat că Donald Trump și-a reunit vineri consilierii apropiați pentru discuții despre război. Trump a mai spus că nu poate participa la nunta fiului său, Don Jr., și că rămâne la Washington din „motive legate de afacerile de stat”, însă a declarat tot vineri, într-un discurs lângă New York, că liderii iranieni „doresc cu disperare să încheie un acord”. Publicația amintește că președintele american a amenințat de mai multe ori cu reluarea luptelor, fără să pună în aplicare aceste amenințări. De ce contează: Ormuz și efectul asupra economiei mondiale Miza economică rămâne majoră: conflictul este descris ca „nepopular” în SUA și a „perturbat grav economia mondială” după blocarea de către Teheran a strâmtorii Ormuz, rută strategică prin care tranzitează în mod normal o cincime din țițeiul și gazul natural lichefiat consumate la nivel mondial. În acest context, autoritățile iraniene spun că nu vor ceda „niciodată intimidării”, iar Gărzile Revoluției au amenințat că vor extinde războiul „mult dincolo de regiune” în cazul unui nou atac. În Liban, deși există armistițiu, atacurile dintre Israel și Hezbollah continuă din a doua jumătate a lunii aprilie; vineri au fost raportate zece persoane ucise în sudul țării, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă au avut loc două noi atacuri asupra unor clădiri din orașul Tyre, după un avertisment al armatei israeliene. [...]
Acuzațiile Moscovei privind un atac cu drone în Luhansk pot alimenta o nouă rundă de ripostă și riscuri pentru infrastructura energetică din sudul Rusiei , după ce Vladimir Putin a ordonat armatei să pregătească planuri de răspuns, potrivit Libertatea . Președintele rus susține că Ucraina a lovit noaptea un cămin studențesc din Starobilsk (regiunea Luhansk, teritoriu ocupat) , iar bilanțul invocat de Kremlin este de șase morți, 39 de răniți și 15 persoane dispărute, relatează BBC (citată de Libertatea). Putin a afirmat că atacul a fost executat „în trei valuri”, cu 16 drone, și a negat existența unor obiective militare în apropiere. „Nu există instalații militare, instalații ale serviciilor de informații sau servicii conexe în vecinătate. Prin urmare, nu există absolut nicio bază pentru a susține că munițiile au lovit clădirea ca urmare a sistemelor noastre de apărare aeriană sau de război electronic.” Țintă civilă sau obiectiv militar: două versiuni care schimbă miza Kievul a confirmat că a vizat vineri seară sediul unității militare de elită „Rubicon” din Starobilsk, descrisă ca un centru specializat în operarea dronelor rusești. Armata ucraineană nu a precizat dacă unitatea funcționa în aceeași clădire indicată de Moscova, dar a acuzat membrii „Rubicon” de atacuri sistematice asupra populației și infrastructurii civile din Ucraina. Forțele ucrainene au mai susținut că acționează în conformitate cu dreptul internațional umanitar și legile războiului, provocând daune doar obiectivelor folosite în scopuri militare. Efecte operaționale: atacuri raportate în porturi și la un depozit de petrol În paralel, oficiali ruși au raportat sâmbătă dimineață noi incidente în sudul Rusiei, atribuite atacurilor cu drone. La Novorossiisk, fragmente de drone ar fi declanșat un incendiu la un depozit de petrol și un terminal de combustibil din portul de la Marea Neagră; două persoane au fost rănite și spitalizate, iar câteva clădiri tehnico-administrative au fost afectate. La Anapa, raidurile ar fi produs daune materiale unor locuințe private. În același context, Volodimir Zelenski a declarat că un atac masiv a vizat sediul Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) din zona ocupată a regiunii Herson, cu aproximativ 100 de militari ruși morți sau răniți. Armata rusă nu a comentat, însă canale de Telegram pro-Kremlin ar fi confirmat existența unor victime, potrivit relatării preluate. Context: acuzații reciproce privind țintirea civililor Libertatea notează că, de la invazia la scară largă din 2022, Ucraina a acuzat în mod repetat Rusia de atacuri deliberate asupra civililor, acuzații respinse de Moscova. Ca exemplu recent, oficiali ucraineni au raportat că o rachetă rusească a distrus o clădire rezidențială înaltă din Kiev, cu 24 de morți, inclusiv trei fete. În lipsa unor dovezi publice prezentate de autoritățile ruse pentru cazul din Starobilsk (Moscova nu ar fi publicat imagini sau materiale video cu persoanele decedate, potrivit textului), rămâne de urmărit dacă „planurile de ripostă” anunțate de Putin se vor traduce rapid într-o escaladare pe teren și într-o presiune suplimentară asupra infrastructurii energetice și logistice din regiunea Mării Negre. [...]
Rusia își vede slăbită poziția de negociere pe fondul presiunii economice , iar în următoarele patru-cinci luni Vladimir Putin „ar putea să nu mai poată negocia dintr-o poziție de forță”, potrivit Libertatea , care citează un interviu CNN cu șeful Serviciului de Informații Externe din Estonia, Kaupo Rosin . Miza, dincolo de evoluțiile militare, este una economică: sancțiunile, costurile războiului și deficitul de forță de muncă apasă asupra economiei ruse, iar această combinație poate reduce spațiul de manevră al Kremlinului în lunile următoare. Presiunea economică: prognoză de creștere redusă la 0,4% Rusia și-a redus în mai 2026 prognoza de creștere economică pentru acest an de la 1,3% la 0,4%. Vicepremierul rus Alexander Novak a indicat drept cauze sancțiunile internaționale, cheltuielile guvernamentale excesive și lipsa forței de muncă. Pe lângă aceste probleme, Rosin a spus că Ucraina a provocat „pagube de miliarde de dolari” sectorului energetic rus prin atacuri cu drone asupra rafinăriilor, conductelor și huburilor de export aflate la sute de kilometri în interiorul Rusiei. Costul de pe front și efectele sociale, în ecuația internă a Kremlinului Pe plan militar, Rosin afirmă că în cercurile de la Kremlin nu se mai vorbește despre „victorie totală”, iar situația de pe front este „extrem de dificilă”. Analiști de la Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează că, în ultimii doi ani, trupele ruse au avansat în medie cu 70 de metri pe zi, pierzând aproximativ 1.000 de soldați zilnic. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat recent că Rusia „pierde între 15.000 și 20.000 de soldați pe lună, doar morți”. Libertatea notează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, însă Ministerul Apărării ucrainean a raportat pierderi similare pentru februarie, martie și aprilie 2026. Rosin a mai spus că întoarcerea soldaților din Ucraina creează probleme sociale, invocând „violență, instabilitate, probleme psihologice și infracționalitate”. Un studiu CSIS din 2025 estimează că soldații ruși repatriați au fost responsabili pentru moartea sau rănirea a peste 1.000 de persoane în interiorul Rusiei. Ce opțiuni ar mai avea Kremlinul În evaluarea șefului serviciului estonian, pentru a captura complet Donbasul, Kremlinul ar avea ca opțiune o „mobilizare forțată” de amploare, dar o astfel de decizie ar putea amplifica instabilitatea internă și nu ar fi luată „ușor”. În paralel, Rosin susține că măsurile de securitate din jurul lui Putin au fost intensificate pe fondul zvonurilor privind posibile lovituri de stat și că atacurile cu drone asupra Moscovei au avut un impact psihologic semnificativ asupra populației. În același timp, Rosin avertizează că Putin nu va renunța ușor la obiectivele sale și anticipează încercări ale Rusiei de a face iarna viitoare „cel puțin la fel de grea” pentru Ucraina ca cea precedentă, adăugând că, deși nu sunt semne clare de revoltă în Rusia, astfel de sisteme pot deveni fragile și se pot schimba „rapid și neașteptat”. [...]
