Știri
Știri din categoria Externe
Un împrumut de 8,15 milioane de euro (aprox. 40,6 milioane lei) acordat unei companii de stat din România a declanșat în Ungaria o anchetă penală pentru deturnare de fonduri, după ce procurorii susțin că decizia a fost luată fără verificări minime și a produs pierderi de peste 2,5 miliarde de forinți, potrivit Știrile Pro TV.
Fostul director general al Companiei Naționale de Administrare a Activelor din Ungaria este cercetat sub suspiciunea deturnării a „două miliarde și jumătate de forinți” (peste 7 milioane de euro, potrivit procurorilor), în legătură cu un împrumut acordat în 2014. Informațiile au fost prezentate de purtătorul de cuvânt adjunct al procuraturii, citat de agenția Hirado.
Procurorii descriu un proces accelerat de aprobare: propunerea ar fi fost primită „în primele ore ale serii”, iar o decizie unanimă ar fi fost luată până la ora 8:00 a doua zi dimineață, deși societatea nu ar fi putut acorda împrumutul în baza propriei strategii de administrare a activelor.
Potrivit aceleiași prezentări a acuzării, înainte de semnarea contractului nu ar fi existat:
Deși contractul includea garanții, consiliul de administrație ar fi decis să înainteze propunerea chiar dacă documente invocate drept garanție nu erau finalizate, iar disponibilitatea garanției nu era o condiție de intrare în vigoare a contractului.
Împrumutul a fost acordat unei companii românești cu capital majoritar de stat, pentru finanțarea unei investiții într-o centrală solară. Investiția „nu s-a materializat”, iar compania românească nu ar fi făcut rambursări, cu excepția dobânzilor datorate în primii doi ani, după care a fost lichidată.
Pierderile invocate de procurorii maghiari depășesc două miliarde și jumătate de forinți (echivalentul a peste 7 milioane de euro).
Biroul Național de Investigații al Poliției ar fi audiat anterior cinci suspecți: trei membri ai consiliului de administrație, directorul general al companiei și directorul general al companiei care a solicitat împrumutul. Pentru garantarea acțiunii civile, judecătorul de instrucție a dispus luna trecută confiscarea a 27 de proprietăți și a drepturilor de uzufruct ale suspecților, însă hotărârea nu este definitivă.
Joi, autoritatea de anchetă l-a arestat și reținut pe fostul director general, care a fost audiat ca suspect. Parchetul a cerut supraveghere penală și verificarea respectării regulilor de conduită cu ajutorul unui dispozitiv de urmărire, iar cererea urmează să fie soluționată de judecătorul de instrucție al Tribunalului Districtual Kecskemét.
Recomandate
Elveția riscă să-și rescrie regulile de imigrație și relația cu UE printr-un referendum care ar plafona populația la 10 milioane până în 2050 și ar putea forța renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană privind libertatea de circulație , potrivit Economica . Miza depășește dezbaterea demografică: o astfel de decizie ar afecta direct accesul la forță de muncă și cadrul de reglementare pentru mobilitatea lucrătorilor. Elvețienii sunt chemați la urne pe 14 iunie pentru inițiativa care stabilește că populația rezidentă permanentă nu trebuie să depășească 10 milioane de locuitori înainte de 2050. În prezent, populația a trecut de 9 milioane, iar datele oficiale indică faptul că cetățenii străini reprezentau peste 27% din total până în 2024. Ce prevede inițiativa și când ar intra în „modul de restricții” Propunerea introduce un prag operațional: după atingerea nivelului de 9,5 milioane de locuitori, imigrația ar urma să fie limitată. Ținta ar fi, în principal, solicitanții de azil, iar măsurile ar include restrângerea accesului unor persoane la permisele de ședere. La finalul anului 2025, Elveția avea aproximativ 9,1 milioane de locuitori, conform informațiilor transmise de MEDIAFAX. De ce contează economic: dependența de forța de muncă din străinătate Dezbaterea scoate la iveală o tensiune structurală: pe de o parte, temerile privind presiunea imigrației asupra resurselor publice; pe de altă parte, recunoașterea faptului că economia elvețiană depinde de forța de muncă din străinătate. În acest context, o eventuală renunțare la acordul cu UE privind libertatea de circulație ar însemna o schimbare de reglementare cu efecte în lanț asupra pieței muncii. Sondaje: cursă strânsă înainte de vot Institutul de sondare gfs.bern apreciază că rezultatul este incert: „Votul este complet deschis. Chiar și mici schimbări în mobilizarea alegătorilor sau în importanța acordată anumitor argumente pot înclina balanța.” În mod obișnuit, susținerea pentru astfel de inițiative scade pe măsură ce se apropie data referendumului, însă sondajele din a doua parte a anului trecut indică un sprijin relativ stabil pentru inițiativa „Nu unei Elveții cu 10 milioane de locuitori”, între 45% și 52%, potrivit MEDIAFAX (care citează datele menționate în material). [...]
Moscova își calibrează parada de 9 Mai fără invitații externe, dar cu întâlniri bilaterale planificate. Potrivit Stirile Pro TV , Kremlinul spune că nu a trimis invitații speciale pentru demnitari străini la festivitățile de Ziua Victoriei, însă acceptă prezențe „din proprie inițiativă” și a fixat deja o agendă de discuții cu mai mulți lideri, inclusiv cu premierul slovac Robert Fico , singurul lider din UE menționat ca participant. Mesajul Kremlinului: fără invitații, dar cu oaspeți și agendă diplomatică Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a declarat că Rusia „nu a invitat în mod special” oaspeți străini la evenimentele de la Moscova, spre deosebire de anul trecut, când participarea liderilor a fost mai numeroasă în contextul aniversării a 80 de ani. În același timp, Ușakov a precizat că unele personalități străine și-au anunțat intenția de a veni la Moscova pe 9 mai și de a participa la evenimente alături de conducerea rusă. Atașații militari ai statelor străine au fost invitați să participe la paradă. Programul lui Putin în jurul datei de 9 Mai Conform informațiilor compilate de TASS din declarațiile lui Ușakov, Vladimir Putin are programate întâlniri și evenimente pe 8 și 9 mai, iar pentru 10 mai nu sunt menționate activități pe agenda internațională. Principalele repere: 8 mai: întâlnire cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko, urmată de o „cină amicală”; discuții despre relațiile bilaterale și subiecte internaționale și regionale. 9 mai: recepție oficială pentru delegațiile străine și oaspeții de onoare; serie de întâlniri bilaterale cu șefi de delegații. Pe lista discuțiilor bilaterale apar: premierul slovac Robert Fico, regele Malaeziei Sultan Ibrahim, președintele Laosului Thongloun Sisoulith, precum și lideri din Abhazia și Osetia de Sud (Badra Gunba și Alan Gagloiev). Este menționată și o întâlnire „tete-a-tete” cu regele Malaeziei, la solicitarea acestuia, plus o întâlnire cu o delegație din conducerea Republicii Srpska. Parada: fără tehnică militară, cu discurs și defilare Parada de Ziua Victoriei din acest an nu va include prezentarea de vehicule și echipamente militare. În schimb, programul include defilarea trupelor în formații, survoluri ale grupurilor de acrobație aeriană și discursul lui Vladimir Putin. După paradă, Putin, împreună cu invitații străini și veteranii, urmează să depună flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Grădina Alexandrov. [...]
Blocarea accesului SUA la baze și spațiu aerian saudit a făcut imposibilă continuarea operațiunii americane „ Project Freedom ” în Strâmtoarea Hormuz , iar episodul arată cât de repede se poate transforma o criză militară într-un șoc pentru piața energiei și pentru lanțurile de aprovizionare, într-un punct prin care tranzitează o parte majoră din petrolul mondial, potrivit Adevărul . Operațiunea a fost anunțată de Donald Trump duminică după-amiază pe rețelele sociale, fără coordonare prealabilă cu aliații din Golf, ceea ce a provocat reacția Riadului. Conform NBC News, Arabia Saudită a suspendat capacitatea militară americană de a folosi bazele și spațiul aerian saudit pentru desfășurarea operațiunii, iar ulterior Kuweitul a restricționat și el accesul la spațiul aerian, lăsând SUA fără „umbrela defensivă” necesară pentru protejarea navelor care tranzitează zona. De ce contează: dependența operațională a SUA de aliați și riscul pentru energie Din punct de vedere operațional, Arabia Saudită a transmis că nu va permite aeronavelor americane să decoleze de la Baza Aeriană Prince Sultan și nici să traverseze spațiul aerian saudit în sprijinul misiunii. Un apel telefonic între Trump și prințul moștenitor Mohammed bin Salman nu a deblocat situația. Textul subliniază că, geografic, cooperarea regională este esențială: Arabia Saudită și Iordania sunt importante pentru bazarea aeronavelor, Kuweitul pentru survol, iar Oman pentru survol și logistică navală. În lipsa acestor elemente, o operațiune de escortare a navelor comerciale devine dificil de susținut. Narațiunea oficială și motivul real al „pauzei” Potrivit articolului, episodul „schimbă complet” explicația publică a suspendării: linia oficială a invocat „progrese mari” către un acord diplomatic, însă motivul practic a fost imposibilitatea continuării operațiunii fără acces la spațiul aerian saudit, acces retras de Riad. Miza pentru statele din Golf: infrastructura energetică și escaladarea Motivul reacției saudite este legat de calculul de risc: pentru statele din Golf, riscurile de escaladare sunt mai mari decât beneficiile sprijinului acordat unei acțiuni militare americane. În special, Arabia Saudită vede astfel de acțiuni ca pe o amenințare la adresa infrastructurii și securității sale, inclusiv pe fondul vulnerabilității instalațiilor petroliere. În context mai larg, materialul plasează operațiunea în războiul SUA–Iran și în blocada navală iraniană din Strâmtoarea Hormuz, zonă prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Contextul de piață: scumpirea petrolului și blocajul logistic Articolul notează o deteriorare rapidă a situației de securitate și efecte în piață și transport: prețul petrolului Brent a urcat la 114 dolari pe baril (aprox. 524 lei), cel mai ridicat nivel din 2026, în intervalul descris; companii maritime precum Maersk, CMA CGM și Hapag-Lloyd au suspendat tranzitele; primele de asigurare de război pentru nave ar fi crescut de patru până la cinci ori față de nivelul de dinaintea conflictului; traficul prin strâmtoare este descris ca prăbușit, în condițiile în care înainte de criză erau menționate peste 120 de nave pe zi. Ce urmează: intrarea Franței cu o abordare „defensivă” Pe fondul retragerii americane, Franța își repoziționează portavionul nuclear Charles de Gaulle către zona Golfului Aden, cu o strategie prezentată ca diferită de cea a Washingtonului: o misiune „strict defensivă”, în consultare cu țările riverane, și condiționată de scăderea amenințării la adresa navigației și de reasigurarea industriei maritime. Materialul descrie și o dimensiune diplomatică: Emmanuel Macron ar fi discutat cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar un consilier de la Élysée a indicat o schemă prin care problema Hormuz ar fi tratată separat de restul conflictului, pentru a crea spațiu de negociere între Washington și Teheran. [...]
Kremlinul condiționează reluarea dialogului cu UE de un „prim pas” european , într-un moment în care la Bruxelles se discută tot mai des despre oportunitatea unor contacte cu Moscova, pe fondul frustrării față de negocierile conduse de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis vineri de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , după ce Financial Times a relatat că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru un eventual dialog cu Rusia. Peskov a spus că Vladimir Putin „este gata să negocieze cu toată lumea”, inclusiv cu europenii, dar a subliniat că Rusia nu va iniția contactele. Miza: cine își asumă costul politic al reluării contactelor Potrivit declarațiilor citate, Kremlinul încearcă să fixeze cadrul unei eventuale reluări a dialogului cu UE: disponibilitate declarată pentru negocieri, dar cu condiția ca inițiativa să vină de la Bruxelles. Peskov a susținut că nu Rusia ar fi inițiat „încetarea completă a relațiilor” cu Uniunea, ci „Bruxellesul și anumite capitale europene”, motiv pentru care guvernele europene ar trebui să facă primul pas, după întreruperea contactelor în 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina. În același timp, în spațiul european apar semnale că ar exista „potențial” pentru negocieri între Bruxelles și Moscova. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a declarat că există acest potențial, iar Uniunea ar avea și susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform Financial Times. Contextul politic care apasă pe UE Reuters, citată de Agerpres, reamintește că unii lideri europeni au afirmat că Rusia trebuie învinsă în Ucraina și l-au descris pe Putin drept criminal de război și autocrat, avertizând că ar putea ataca și un stat membru NATO dacă i se permite să câștige războiul. Rusia respinge aceste poziții, iar Putin susține că puterile europene ar dori războiul prin sprijinul acordat Ucrainei cu „zeci de miliarde de dolari” sub formă de asistență, armament și informații. În acest cadru, condiționarea „primului pas” mută presiunea pe UE: orice inițiativă de dialog ar putea fi interpretată intern ca o schimbare de linie politică, cu costuri de imagine și de coeziune între statele membre. [...]
Schimbul de acuzații dintre Kiev și Moscova pune sub semnul întrebării orice „pauză” operațională a luptelor , după ce Rusia a anunțat unilateral, de la miezul nopții, un „armistițiu” pentru 8–9 mai, relatează Meduza . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia „nici măcar nu a încercat” să oprească focul, în timp ce Ministerul Apărării al Rusiei afirmă că trupele ruse au încetat complet ostilitățile și că Ucraina ar fi încălcat masiv regimul de încetare a focului. Ce spune Zelenski: „nu a existat nici măcar o încercare” de oprire a focului Într-un mesaj public, Zelenski a declarat că, dinspre Rusia, „nu a existat nici măcar o încercare imitativă de a înceta focul pe front”. Potrivit lui, pe timpul nopții au fost înregistrate: peste 140 de bombardamente asupra pozițiilor de pe front; 10 acțiuni de asalt; „sute” de lovituri cu drone. Zelenski a mai spus că Ucraina va acționa „în oglindă”, la fel ca în ziua precedentă. Ce spune Ministerul Apărării al Rusiei: „am reacționat în oglindă” și am lovit ținte militare Ministerul rus al Apărării a transmis, într-o declarație, că de la miezul nopții toate grupările de trupe ruse „au încetat complet desfășurarea acțiunilor de luptă”, însă Forțele Armate ale Ucrainei ar fi continuat atacurile. Instituția susține că, în zona „operațiunii militare speciale”, au fost consemnate 1.365 de încălcări ale încetării focului. În același mesaj, ministerul afirmă că armata rusă a răspuns „în oglindă” și a executat lovituri de răspuns asupra pozițiilor de foc, inclusiv asupra lansatoarelor multiple de rachete, artileriei și mortierelor, precum și asupra punctelor de comandă și a locurilor de lansare a dronelor. Context: armistițiu unilateral și avertismente privind Kievul „Armistițiul” a fost anunțat unilateral de autoritățile ruse și ar fi urmat să dureze pe 8 și 9 mai. Ucraina nu s-a alăturat oficial acestui aranjament. Totodată, oficiali ruși au declarat anterior că, dacă atacurile ucrainene continuă, centrul Kievului ar putea fi lovit cu un atac „distructiv”. [...]
Atacurile cu drone și suspendarea zborurilor la Moscova arată că „armistițiul” anunțat de Kremlin nu reduce riscul operațional în regiune , iar tensiunile cresc chiar înaintea paradei de Ziua Victoriei , potrivit TVR Info . Cu o zi înaintea paradei de la Moscova, drone ucrainene au lovit mai multe obiective din Rusia. Oficialii ruși au confirmat interceptarea unor drone în apropierea capitalei, iar cele trei aeroporturi ale Moscovei au suspendat temporar zborurile. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra orașelor ucrainene, deși Vladimir Putin anunțase un armistițiu de două zile, pe 8 și 9 mai. La câteva ore după anunț, armata rusă a lansat o serie de atacuri, iar președintele Ucrainei a acuzat Moscova că nu își respectă propriul armistițiu, menționând „peste 140 de lovituri” asupra localităților ucrainene. „Ucraina era pregătită să asigure o încetare completă a focului, dar propunerea noastră de pace a fost întâmpinată doar cu noi atacuri și noi amenințări din partea Rusiei. Ei vor ca Ucraina să le acorde permisiunea de a-și desfășura parada în siguranță timp de o oră, o dată pe an, pentru ca apoi să continue să ne ucidă oamenii și să îşi continue războiul. Oficialii ruși vorbesc deja despre lovituri după data de 9 mai. Este o logică ciudată și, în mod evident, inadecvată din partea conducerii ruse.” ( Volodimir Zelenski ) Ce se schimbă, concret, în plan operațional Episodul scoate în evidență două efecte imediate, cu relevanță practică: perturbări în transportul aerian : suspendarea temporară a zborurilor pe cele trei aeroporturi ale Moscovei indică un risc de întreruperi pe fondul alertelor de securitate; incertitudine privind „ferestrele” de dezescaladare : deși a fost anunțat un armistițiu pe 8–9 mai, atacurile au continuat, ceea ce reduce predictibilitatea pentru civili și operatori. Parada are loc, dar fără tehnică militară grea La Moscova, autoritățile fac ultimele pregătiri, iar Kremlinul a confirmat că parada de Ziua Victoriei va avea loc, pe fondul unei tensiuni ridicate din cauza dronelor ucrainene. Totodată, la paradă nu vor defila tancuri și alte echipamente militare , iar analiști militari citați de TVR Info interpretează această decizie ca un semn că armata rusă se confruntă cu probleme serioase pe frontul din Ucraina. (TVR Info a publicat separat detalii despre formatul paradei: TVR Info .) [...]
