Știri
Știri din categoria Externe

Televiziunea de stat rusă ar fi fost instruită să-i livreze lui Vladimir Putin o imagine „cosmetizată” a țării, ceea ce ridică un risc operațional major: decizii politice și militare luate pe baza unor informări filtrate, nu a realității din teren, potrivit Digi24.
Dezvăluirea îi aparține lui Dmitri Skorobutov, fost editor la Rossia-1, care spune că Putin primește de ani de zile informări private ce „idealizează” situația din Rusia și ascund problemele cu care se confruntă țara. Skorobutov a ajuns redactor-șef al emisiunii „Vesti” în 2006 și susține că proiectul intern avea numele de cod „Telespectatorul principal”, relatarea fiind preluată de TVP World (fără ca Digi24 să indice alte detalii verificabile independent în textul citat).
Skorobutov afirmă că, după jurnalul obișnuit de seară, echipa rămânea la muncă pentru a pregăti o versiune „curățată” a știrilor, destinată liderului de la Kremlin. În interviul citat de Digi24, el descrie un set de instrucțiuni privind selecția și editarea conținutului:
„Aveam instrucțiuni, în consecință, cu privire la ce știri să lăsăm în acest buletin, ce să adăugăm, unde să înfrumusețăm, unde să eliminăm, astfel încât lui Putin să i se prezinte apoi o imagine ideală a frumoasei Rusii de astăzi.”
Potrivit lui, acest format ar fi fost introdus în 2011, după protestele de masă de la Moscova împotriva fraudei electorale și a corupției politice, când anturajul lui Putin ar fi încercat să-l „izoleze” de „evenimentele reale” și de mediul informațional.
Fostul editor susține că filtrarea informațiilor s-a accentuat în ultimii ani, mai ales în legătură cu războiul din Ucraina. El indică drept moment de înăsprire aprilie 2022, după scufundarea crucișătorului „Moskva”, nava-amiral a Flotei ruse din Marea Neagră.
„Ceea ce văd acum este pur și simplu un coșmar. El știe puține lucruri despre evenimentele reale și foarte puțin despre ceea ce se întâmplă în război.”
În același context, Digi24 notează și că audiențele televiziunilor de stat rusești sunt în scădere, pe măsură ce publicul se îndepărtează de mesajele Kremlinului, fără a oferi însă cifre sau o sursă statistică în textul publicat.
Skorobutov afirmă că a fost cândva un susținător al lui Putin, dar și-a schimbat opiniile după ce a părăsit presa de stat, în urma unei dispute cu conducerea televiziunii în 2017. În 2020, spune el, a primit azil politic în Elveția, după ce a devenit critic public al cenzurii din televiziunea de stat rusă.
Informațiile prezentate se bazează pe declarațiile lui Skorobutov, așa cum sunt redate de Digi24 dintr-un interviu pe YouTube; articolul nu include o confirmare independentă a existenței și funcționării proiectului descris.
Recomandate

Serviciile germane de informații spun că s-a intensificat o campanie de dezinformare atribuită Rusiei, cu potențial de a afecta încrederea în procesele democratice , potrivit G4Media , care citează presa germană și declarații ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV) . BfV, agenția germană de informații interne, a declarat pentru ziarul economic Handelsblatt că „de la sfârșitul lunii iunie 2026, frecvența acestor activități a crescut și mai mult”. Ținta menționată este cancelarul Friedrich Merz, iar autoritățile germane atribuie răspândirea dezinformărilor Rusiei. Cum arată campaniile și unde circulă Potrivit informațiilor citate, campaniile includ frecvent videoclipuri realizate astfel încât să pară publicate de instituții media cunoscute. Distribuția are loc în principal pe X și pe alte platforme de socializare. BfV indică drept actori implicați în diseminarea conținutului două entități menționate în mod explicit: așa-numita campanie „Matrioșka ”; grupul propagandist Storm-1516. Context: legătura Storm-1516 – Rusia, stabilită oficial în 2025 Guvernul german a stabilit oficial o legătură între Storm-1516 și Rusia în decembrie 2025, după ce ar fi constatat că grupul a răspândit dezinformări în contextul alegerilor naționale din Germania din februarie 2025. De ce contează: ținta declarată este influențarea deciziei publice BfV a descris pentru Handelsblatt obiectivul acestor campanii ca fiind: „escaladarea tensiunilor sociale, subminarea încrederii în procesele democratice și influențarea formării opiniei publice și a procesului decizional”. Informațiile din material nu includ măsuri concrete anunțate de autorități sau o evaluare cantitativă a amplorii fenomenului; concluzia principală rămâne creșterea frecvenței activităților de dezinformare după finalul lunii iunie 2026 și atribuirea lor Rusiei. [...]

Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea pentru blocajul negocierilor de pace pe seama SUA și a Europei, susținând că Washingtonul ar fi „prelungit cu un an” războiul din Ucraina prin retragerea din presupuse „ acorduri de la Anchorage ”, potrivit Antena 3 . Lavrov a afirmat că aceste înțelegeri ar fi fost convenite între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, iar ieșirea SUA din ele — despre care susține că s-ar fi produs sub presiunea Europei — ar fi împiedicat încheierea războiului. În relatarea citată de Antena 3, informația este atribuită publicației Kiev Independent. „Dacă americanii nu s-ar fi retras de la acordurile de la Anchorage” și Europa nu i-ar fi „îndepărtat” de acestea, „am fi trăit fără război de un an încoace”, a spus Lavrov. „Acordurile de la Anchorage”, contestate de partea americană Kremlinul a invocat în repetate rânduri existența unor presupuse acorduri rezultate în urma întâlnirii Trump–Putin din Alaska, însă oficiali americani au negat că ar fi existat astfel de înțelegeri, conform aceleiași surse. Miza: revendicările teritoriale și refuzul încetării focului Declarațiile vin în contextul în care eforturile conduse de SUA pentru un acord de pace mai amplu sunt descrise ca stagnând, pe fondul revendicărilor teritoriale ale Rusiei. Antena 3 notează că Moscova a respins în repetate rânduri ideea unei încetări a focului și a cerut Kievului să cedeze Donbasul, regiune parțial ocupată și considerată strategică. În același timp, Ucraina ar fi cerut o încetare a focului pe actuala linie a frontului și a insistat asupra unor garanții de securitate care să descurajeze o viitoare agresiune rusă. Ce urmează: discuții la ONU și reluarea negocierilor trilaterale Potrivit Antena 3, președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să discute cu Donald Trump despre posibile încetări limitate ale focului, într-o eventuală întâlnire la New York, săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU (21–23 septembrie), dacă programele celor doi permit. Tot acolo, Lavrov a spus că intenționează să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. Separat, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au mers la Moscova și Kiev la începutul lunii, iar „cel mai concret rezultat” menționat este un acord între Ucraina, SUA și Rusia pentru reluarea negocierilor trilaterale. Lavrov a afirmat că Moscova rămâne deschisă reluării discuțiilor. „Nu am refuzat niciodată să negociem (...). Dacă partenerii noștri sunt pregătiți, reluarea acestora este pe deplin posibilă”, a spus el. [...]

Turcia avertizează că extinderea războiului în Marea Neagră ar lovi direct siguranța navigației , iar Ankara consideră „inacceptabilă” răspândirea conflictului ruso-ucrainean în întreaga regiune, pe fondul atacurilor asupra navelor, potrivit Agerpres . Ministrul de externe turc Hakan Fidan a făcut declarațiile marți, la Baku, subliniind că atacurile asupra vaselor din Marea Neagră afectează siguranța navigației și că amenințarea la adresa cetățenilor turci este, de asemenea, „inacceptabilă”. Presiune diplomatică pentru un acord, fără detalii În aceeași conferință de presă, Fidan a spus că Ankara și-a intensificat eforturile pentru găsirea unei soluții negociate la război, însă nu a oferit detalii despre pașii concreți sau despre un calendar. Reluarea demersurilor diplomatice este plasată, în relatare, în contextul unor eforturi mediate de Statele Unite, reluate cu o săptămână în urmă prin vizitele la Moscova și Kiev ale trimișilor speciali ai președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Zelenski: deschidere pentru discuții și posibilă întâlnire la G20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mizează pe reluarea discuțiilor între Kiev, Moscova și Washington. El a adăugat că este pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în decembrie, la summitul G20 de la Miami. Mesaj separat: apel pentru încetarea ostilităților în Golful Persic Separat de dosarul Mării Negre, Hakan Fidan a cerut încetarea imediată a ostilităților din Golful Persic și a subliniat importanța stabilității Iranului pentru Turcia. Potrivit ministrului turc, ar trebui reinstaurate libera trecere prin strâmtoarea Ormuz și status quo-ul existent înaintea războiului din regiune, menționând că Turcia ține legătura cu toate părțile implicate pentru a găsi o soluție pașnică. [...]

Kremlinul ridică miza de securitate pentru vizitele occidentale în Ucraina , într-un mesaj care poate influența atât agenda diplomatică, cât și modul în care sunt organizate deplasările oficiale în zonă, potrivit Antena 3 . Rusia a transmis marți că politicienii și diplomații occidentali ar trebui să evalueze „cu seriozitate” riscurile de a călători în Ucraina, informație relatată de Agerpres. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova . Contextul imediat invocat este un incident petrecut cu două zile înainte, când o dronă rusă a lovit un tren de pasageri pe o linie folosită cu câteva minute mai devreme de un alt tren care transporta un grup de oficiali străini. Printre cei menționați se află fostul premier britanic Boris Johnson și fostul premier suedez Carl Bildt. Zaharova a susținut că centrele feroviare și infrastructura de transport care deservesc armata Ucrainei reprezintă „ținte legitime” și a amintit că Rusia ar fi avertizat diplomații străini încă din luna mai să părăsească Kievul, pe fondul atacurilor rusești asupra complexului militar-industrial al Ucrainei. Atacuri cu drone: intensificare raportată în noaptea de luni spre marți În același material este menționat că forțele ruse au lansat, în noaptea de luni spre marți, un atac masiv cu 200 de drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv asupra capitalei. Potrivit informațiilor prezentate, o persoană a fost rănită în Kiev, iar o benzinărie și mai multe depozite au fost lovite. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis marți dimineață că atacul aerian este în desfășurare și a cerut populației să respecte regulile de siguranță. [...]

Ucraina condiționează un armistițiu pe infrastructura energetică de garanții americane că Rusia îl va respecta , într-un semnal că orice pauză a atacurilor trebuie să fie verificabilă pentru a reduce riscurile asupra rețelelor de încălzire și electricitate și, implicit, asupra economiei. Într-un mesaj video transmis luni seară, președintele Volodîmîr Zelenski a spus, potrivit Reuters , că Kievul este gata să sprijine o propunere a SUA privind încetarea loviturilor asupra obiectivelor energetice doar dacă Washingtonul poate confirma că Moscova este „cu adevărat” pregătită să pună capăt războiului. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu își mai lovească reciproc țintele energetice. Zelenski a indicat însă că, până acum, nu a fost văzută „nicio disponibilitate reală” a Rusiei de a încheia războiul și a cerut ca orice acord să fie „fiabil, pe termen lung” și să aibă un impact concret asupra vieții oamenilor. De ce contează: energia rămâne un punct critic pentru industrie și populație În cei 4 ani și jumătate de război, Rusia a lovit frecvent obiective energetice din Ucraina, iar campania a produs pagube majore rețelelor de încălzire și electricitate, cu efecte severe atât asupra industriei, cât și asupra vieții de zi cu zi a civililor, notează Reuters. În paralel, armata ucraineană a atacat în ultimele luni obiective industriale din Rusia, în special din sectorul petrolier – un pilon al economiei ruse – iar aceste lovituri au dus la penurii serioase de benzină în mai multe regiuni rusești. Poziția Kievului: „dezescaladare” doar cu verificare și durată Zelenski a spus că Ucraina ar susține un prim pas de dezescaladare care să oprească loviturile rusești asupra infrastructurii critice și atacurile ucrainene „în răspuns”, dar numai în condițiile în care partenerii americani pot obține o angajare autentică a Rusiei, „onestă” și „pe termen lung”. Tot luni, Zelenski a publicat și comentarii pe rețelele sociale care, potrivit Reuters, echivalează cu o negare a faptului că Ucraina ar fi aprobat formal afirmația lui Trump privind un acord deja încheiat între părți. Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu este convinsă că Rusia ar respecta orice înțelegere. [...]

Donald Trump susține că Ucraina și Rusia au acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice , o evoluție care, dacă se confirmă și se aplică, ar putea reduce riscurile de întreruperi și volatilitate pe piețele de energie, într-un moment în care cotațiile petrolului au trecut de 100 de dolari/baril. Informația apare în G4Media , care citează Sky News . Anunțul a fost făcut de Trump într-o postare pe rețeaua Truth Social . Potrivit mesajului, Ucraina ar fi acceptat „să nu mai atace obiectivele energetice rusești”, iar Rusia „să facă la fel”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul este formulat ca o declarație a președintelui SUA, fără detalii despre mecanism, calendar sau verificare. În material nu apar confirmări independente din partea Kievului sau Moscovei și nici condițiile concrete ale unei eventuale înțelegeri. Legătura cu prețurile la energie În aceeași intervenție, Trump a pus creșterea prețului mondial al motorinei pe seama războiului din Ucraina, nu a campaniei militare americane din Iran. G4Media notează că prețurile petrolului au depășit săptămâna trecută pragul de 100 de dolari pe baril, iar țițeiul Brent este folosit la producerea unor combustibili precum benzina, motorina și kerosenul. Afirmația lui Trump despre cauzele scumpirilor este însă contestată în articol: experți citați de Sky News indică războiul din Iran drept principalul factor de volatilitate pe piețele energetice mondiale. [...]