Știri
Știri din categoria Externe
Armata americană susține că a lovit peste 12.300 de ținte în Iran potrivit AGERPRES, care citează o informare a Comandamentului central al SUA pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), transmisă în contextul conflictului declanșat în urmă cu peste o lună.
CENTCOM a comunicat miercuri că, din totalul țintelor lovite, forțele sale „au avariat sau distrus” mai mult de 155 de nave. Actualizarea indică o intensificare a operațiunilor militare în regiune, cu efecte directe asupra infrastructurii și capacităților maritime ale Iranului.
„Forțele CENTCOM lovesc ținte pentru a dezmembra aparatul de securitate al regimului iranian, dând prioritate amplasamentelor care reprezintă o amenințare iminentă”, a afirmat comandamentul american.
Separat, armata israeliană a declarat miercuri că a executat până acum peste 800 de lovituri în Iran, în același conflict. Datele sunt prezentate ca bilanțuri operaționale, fără detalii suplimentare în material despre tipul țintelor sau amploarea pagubelor la sol.
Statele Unite și Israelul atacă Iranul începând din 28 februarie, iar Iranul a ripostat cu lovituri asupra Israelului și a aliaților SUA din zona Golfului, notează AGERPRES. În lipsa unui calendar anunțat pentru încetarea ostilităților, cifrele raportate de părți sugerează continuarea unei campanii militare de durată, cu implicații de securitate pentru rutele maritime și pentru stabilitatea regională.
Recomandate
Iranul a lansat miercuri cel mai amplu atac cu rachete asupra Israelului de până acum , potrivit AGERPRES , care citează Times of Israel, la rândul său bazat pe informații ale armatei israeliene. Atacul a avut loc cu puțin timp înainte de începerea Paștelui evreiesc, relatează dpa, conform agenției române de presă. Martori oculari au declarat că, în decurs de o oră, în zona Tel Aviv au fost declanșate șase alerte de rachete. Publicația israeliană menționează că aproximativ zece rachete balistice au fost lansate către centrul Israelului. Majoritatea rachetelor ar fi fost interceptate de apărarea aeriană, în timp ce unele au fost lăsate să lovească în zone nelocuite, pe teren viran, mai notează Times of Israel, citat de AGERPRES. În paralel, armata israeliană a anunțat că a lovit „zeci de ținte teroriste” în centrul Teheranului, în cadrul unei serii de atacuri. Armata israeliană a anunțat că a lansat lovituri asupra a zeci de „ținte teroriste” în centrul Teheranului. Contextul imediat este legat și de calendarul religios: săptămâna Paștelui evreiesc începe miercuri seară, perioadă în care evreii comemorează exodul din Egipt și eliberarea din sclavie. Din informațiile prezentate de AGERPRES, principalele elemente raportate până acum sunt: șase alerte de rachete într-o oră în zona Tel Aviv, potrivit martorilor; circa zece rachete balistice lansate spre centrul Israelului, potrivit Times of Israel; interceptări realizate de apărarea aeriană, iar unele proiectile ar fi lovit terenuri virane; lovituri israeliene asupra a zeci de „ținte teroriste” în centrul Teheranului, potrivit armatei israeliene; relatări din media iraniene despre lovituri aeriene ale SUA și Israelului în timpul Nowruz, pe 20 martie. [...]
Președintele Iranului spune că ar opri războiul dacă primește garanții , potrivit Euronews România , care citează o informare EFE. Masud Pezeshkian a afirmat că Teheranul ar fi dispus să pună capăt războiului cu Statele Unite și Israel dacă primește asigurări că nu vor exista noi atacuri împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute în contextul unei convorbiri telefonice de marți cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, în care liderul iranian a cerut statelor europene să își schimbe abordarea față de Iran, în favoarea uneia „bazate pe dreptul internațional și pe un angajament constructiv și profesional”. Pezeshkian a justificat, totodată, atacurile Iranului împotriva unor țări vecine prin faptul că acestea găzduiesc baze ale SUA care ar fi fost folosite, susține el, pentru a ataca Iranul. În acest cadru, președintele iranian a acuzat guvernele respective că „nu și-au îndeplinit responsabilitatea” de a preveni astfel de acțiuni. „Avem voința de a pune capăt acestui război atât timp cât se stabilesc garanțiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni”, a declarat președintele Pezeshkian. De cealaltă parte, Antonio Costa i-a cerut Iranului să reducă tensiunile din Orientul Mijlociu și să oprească atacurile împotriva țărilor din regiune, insistând pe o soluție diplomatică. Conform dpa , citată în material, Costa a făcut apel la dezescaladare, reținere, protejarea populației și a infrastructurii civile și la respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile implicate. [...]
Donald Trump a spus că războiul cu Iranul este aproape de încheiere , în primul său discurs oficial de la Casa Albă de la declanșarea conflictului, relatează News.ro . Discursul a avut loc miercuri seara, ora Washingtonului, la aproximativ o lună de la începutul războiului, iar președintele SUA a susținut că obiectivele americane sunt „pe cale de a fi îndeplinite”. În intervenția de circa 20 de minute, Trump a prezentat campania militară drept o reacție la decenii de violență atribuită Iranului și aliaților săi și a insistat că Teheranului nu i se poate permite să dezvolte o armă nucleară. El a descris bombardamentele recente drept succese majore și a cerut răbdare, numind războiul o „investiție” pentru viitorul americanilor, însă nu a oferit un răspuns concret la întrebarea când se va încheia exact conflictul. „Mă bucur să spun că aceste obiective strategice esenţiale sunt pe cale de a fi îndeplinite”, a spus Trump. Potrivit relatării, Trump a reiterat un orizont de „două-trei săptămâni” pentru intensificarea loviturilor și a amenințat cu extinderea țintelor, inclusiv către infrastructura energetică a Iranului, în lipsa unui acord. În același timp, a afirmat că „discuțiile sunt în curs” și a susținut că „schimbarea regimului nu a fost obiectivul” SUA, deși a pretins că liderii inițiali ai Iranului „toți sunt morți”. Un punct central al discursului a fost Strâmtoarea Ormuz, rută critică pentru transportul global de petrol. Trump a spus că, odată cu încheierea conflictului, strâmtoarea se va redeschide „natural”, dar a reluat ideea că statele care depind de petrolul din Orientul Mijlociu ar trebui să se implice direct în menținerea acesteia deschise, argumentând totodată că SUA nu au nevoie de petrol din străinătate. Reuters a remarcat că Trump nu a abordat direct subiectul NATO, deși declarase anterior, într-un interviu acordat agenției, că intenționează să-și exprime nemulțumirea față de alianță pentru ceea ce consideră a fi sprijin insuficient pentru obiectivele SUA în Iran. În material se mai arată că tensiunile transatlantice s-au adâncit după ce aliații europeni au respins cererea Washingtonului de a contribui la securizarea unui traseu sigur pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Iranul a instalat un regim de tip „barieră de taxare” în Strâmtoarea Ormuz , iar trecerea este permisă selectiv, potrivit Antena 3 CNN , care citează informații publicate de CNBC. Măsura este plasată la nord de insula Larak și urmărește monetizarea controlului Teheranului asupra uneia dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului. Conform relatării, traficul prin strâmtoare ar fi scăzut cu 90% de la izbucnirea războiului, pe 28 februarie, după ce Iranul a vizat nave care încercau să tranziteze ruta, ceea ce a amplificat riscurile pentru aprovizionarea energetică. În acest context, unele nave sunt redirecționate prin apele teritoriale iraniene din apropierea insulei Larak, în zona portului Bandar Abbas, unde Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) și autoritățile portuare verifică fiecare navă înainte de a-i permite trecerea. Firma de cercetare maritimă Lloyd’s List Intelligence a apreciat că IRGC a impus „un regim de facto de tip «barieră de taxare»”, iar compania de intelligence maritim Windward a indicat că s-a conturat „un coridor controlat, bazat pe permisiuni și cu acces selectiv”. Potrivit Lloyd’s, toate cele 57 de tranzite consemnate din 13 martie au urmat ruta prin Larak, în timp ce Windward a observat cozi de nave în așteptarea aprobării și cazuri în care unele vase au fost întoarse din drum. Antena 3 CNN notează că parlamentul iranian a adoptat marți un proiect de lege pentru oficializarea colectării de taxe de la navele care tranzitează strâmtoarea, inițiativă care ar necesita acordul celorlalte țări riverane. Proiectul ar impune taxe pentru transportul maritim, tranzitul energetic și aprovizionarea cu alimente. Lloyd’s susține că cel puțin două nave ar fi plătit deja o taxă autorităților iraniene, plata fiind făcută în yuani chinezești, însă valoarea și metoda nu sunt cunoscute. Mecanismul descris presupune ca operatorii navelor să contacteze intermediari asociați IRGC și să trimită documentație (inclusiv numărul IMO, date despre echipaj și destinația finală), după care IRGC emite un cod de autorizare și instrucțiuni de rută. În apele iraniene, comandanții IRGC solicită codul prin canalele radio maritime; dacă aprobarea este confirmată, o ambarcațiune iraniană escortează vasul în zona insulei Larak, iar navele care nu trec verificările sunt respinse. În privința legalității, experți citați de CNBC arată că pretenția Iranului de a controla o rută maritimă recunoscută internațional intră în conflict cu Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării. Profesorul de drept Shahla Ali (Universitatea din Hong Kong) a spus că Iranul nu are autoritatea legală de a impune taxe generale de tranzit, fiind permise doar taxe „rezonabile și nediscriminatorii” pentru servicii specifice prestate efectiv (de exemplu, pilotaj sau intervenții împotriva poluării). Totodată, comparația cu Suez și Panama este considerată neadecvată, deoarece acestea sunt căi navigabile construite și operate de state, spre deosebire de o strâmtoare naturală. [...]
Donald Trump susține că președintele Iranului a cerut un armistițiu , potrivit Agerpres , care citează agenția Reuters. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor despre securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transporturile globale de petrol. Mesajul a fost publicat de președintele SUA pe rețeaua sa, Truth Social, unde Trump a condiționat luarea în considerare a unui armistițiu de „deschiderea” Strâmtorii Ormuz și de eliminarea oricăror blocaje. În aceeași postare, liderul de la Casa Albă a folosit un limbaj agresiv la adresa Iranului și a descris actuala conducere de la Teheran drept „Noul Regim”. „Președintele Noului Regim din Iran, mult mai puțin Radicalizat și mult mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut Statelor Unite ale Americii un ARMISTIȚIU! Îl vom lua în considerare când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și fără obstacole. Până atunci, aruncăm Iranul în neființă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră!!! Președintele DJT” Agerpres menționează că majusculele din mesaj îi aparțin lui Trump. Din informațiile transmise, nu reiese dacă solicitarea de armistițiu invocată de președintele american a fost confirmată independent sau dacă au existat contacte oficiale între Washington și Teheran pe această temă. În același material, Agerpres indică și existența unei știri conexe, potrivit căreia Iranul ar nega că i-ar fi cerut lui Trump un armistițiu, ceea ce sugerează o dispută de comunicare între cele două părți și menține incertitudinea privind un posibil deznodământ diplomatic pe termen scurt. [...]
Bulgaria confirmă că Iranul a avertizat-o să nu permită SUA folosirea aeroporturilor sale , relatează Euronews România , care citează Reuters prin Agerpres. Ministerul de Externe de la Sofia a transmis că avertismentul a fost primit luna trecută și viza utilizarea aeroporturilor bulgare de către avioane americane implicate în operațiuni militare în Iran. Precizarea a venit după ce, miercuri, un deputat al partidului „Există un astfel de popor”, Stanislav Balabanov, a publicat o notă datată 18 martie, în care guvernul iranian protesta față de staționarea pe aeroportul Vasil Levski din Sofia (aeroportul civil al capitalei) a unor aeronave americane de realimentare. În document, Iranul afirmă că „își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare” pentru protejarea suveranității, securității și intereselor naționale, în conformitate cu dreptul internațional. După apariția notei, viceministrul bulgar de externe Marin Raikov a confirmat existența documentului, dar a insistat că „Bulgaria nu este în război”. El a susținut că „niciun avion de luptă nu este realimentat deasupra Bulgariei pentru a participa la operațiuni militare”, referindu-se la avioanele cisternă americane, folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de atac. În același context, Raikov a declarat că Bulgaria menține relații diplomatice „intacte” cu Iranul și a reiterat poziția autorităților potrivit căreia aeronavele americane care au aterizat pe aeroportul civil din Sofia fac parte din prezența avansată a NATO. Oficialul a mai spus că parlamentul bulgar nu a aprobat decizii de sprijinire a acțiunilor militare relevante în regiunea Strâmtorii Ormuz. Euronews România mai notează că și alte state europene, îngrijorate de războiul desfășurat de SUA și Israel împotriva Iranului, au respins punerea la dispoziție a unor infrastructuri pentru sprijin logistic. Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele militare implicate în operațiuni și a refuzat accesul la baze, Italia a respins folosirea bazei Sigonella, iar Franța a blocat survolul pentru avioanele americane care transportă arme către Israel. [...]
