Știri
Știri din categoria Externe

Autoritățile din Republica Moldova au activat mecanismul de raportare al Celulei de criză după cutremurul cu magnitudinea preliminară de 5,7 produs în zona seismică Vrancea, resimțit peste graniță, potrivit Digi24. Miza imediată este una operațională: centralizarea rapidă a informațiilor pentru evaluarea consecințelor și pregătirea intervenției, dacă va fi necesar.
Seismul a avut loc miercuri dimineață, la ora 02:48, în Vrancea, iar în Republica Moldova locuitorii au raportat două zguduituri succesive. Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a anunțat activarea mecanismului de raportare al Celulei de criză, informație transmisă de IPN și preluată de news.ro.
Conform CNMC, autoritățile colectează date pentru a evalua situația și eventualele efecte ale cutremurului. Până la momentul relatării, nu au fost raportate victime sau pagube materiale, iar instituțiile responsabile sunt pregătite să intervină dacă situația o va impune.
CNMC a transmis și recomandări de siguranță pentru populație, inclusiv:
În Bulgaria, cutremurul din România a fost resimțit în mai multe orașe, inclusiv Ruse, Silistra, Varna, Șumen, Veliko Târnovo, Pleven și Sofia. Potrivit relatărilor de pe rețelele sociale citate de Digi24, în Ruse zguduiturile ar fi durat între 10 și 15 secunde.
Separat, în regiunea Smolyan a fost înregistrat un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,7, fără victime sau pagube raportate.
Recomandate

Vladimir Putin încearcă să repoziționeze Rusia economic în Asia, pe fondul sancțiunilor , susținând că măsurile occidentale au lovit mai degrabă UE și au „consolidat” economia Moscovei, înaintea unei săptămâni de diplomație cu miză ridicată la Shenzhen , potrivit Digi24 . Într-un discurs adresat liderilor din mediul de afaceri internațional reuniți în China, Putin a pledat pentru un „parteneriat eurasiatic mai amplu” și a afirmat că „fostele puteri dominante” încearcă să frâneze dezvoltarea statelor care au succes. Declarațiile au fost făcute la reuniunea Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, pe baza unei traduceri în limba engleză furnizate de gazdele chineze, notează Financial Times, citat de Digi24. Mesajul economic: sancțiunile, prezentate ca un cost pentru UE Putin a susținut că sancțiunile „fără precedent” impuse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 nu ar fi slăbit Rusia, ci ar fi produs efecte negative „în special” pentru Uniunea Europeană. În același registru, liderul de la Kremlin a criticat puterile europene, afirmând că acestea „au decis să oprească aprovizionarea cu resurse energetice rusești” care ar fi stat la baza prosperității UE „timp de decenii”. El a adăugat că UE s-ar confrunta cu deficite bugetare, creșterea datoriei, inflație și o bază industrială în declin. „Parteneriatul eurasiatic” și țintele de cooperare În discurs, Putin a promovat acorduri economice în Orientul Mijlociu, Africa și Asia, inclusiv cu China și Indonezia, pe care le-a descris drept un „proiect rus” pentru un parteneriat eurasiatic extins. Contextul este unul în care Moscova a fost marginalizată, iar companiile rusești s-au confruntat cu sancțiuni ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce face ca apariția lui Putin în fața directorilor executivi internaționali să fie o ocazie rară de comunicare directă cu mediul de afaceri global. Ce urmează: întâlnirea Putin–Xi–Trump, în centrul săptămânii APEC Săptămâna de evenimente de la Shenzhen ar urma să culmineze joi cu o întâlnire trilaterală între Vladimir Putin, Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump. În paralel, Xi a avertizat, tot în fața directorilor executivi, asupra protecționismului „rampant”, într-un mesaj interpretat ca o critică implicită la adresa Statelor Unite, pe fondul tensiunilor legate de controale la exporturile de cipuri și de restricțiile Beijingului privind pământurile rare. Xi a mai spus că Beijingul va reduce tarifele și va încuraja investițiile străine. APEC reunește 21 de economii membre, care reprezintă aproximativ 60% din producția economică mondială, iar la forumul CEO sunt așteptați circa 2.000 de directori, inclusiv reprezentanți ai 115 companii din Fortune 500, potrivit organizatorilor citați în material. [...]

Secretarul de stat Marco Rubio spune că nu există dovezi că penele IT recente din SUA sunt coordonate sau provocate intenționat, pe fondul unor întreruperi care au afectat în ultimele zile servicii digitale, aviația și sectorul bancar, potrivit Digi24 . Mesajul are miză operațională și economică: reduce presiunea pentru măsuri de urgență bazate pe ipoteza unui atac coordonat, dar lasă deschisă problema vulnerabilităților tehnologice. Rubio a declarat, la Manila (Filipine), că guvernul american nu are „niciun indiciu” și „nicio dovadă” că incidentele ar avea legătură între ele sau cu „actori răuvoitori”, de la hackeri și infractori până la „un alt stat”, conform AFP, citată de News.ro. „Nu avem niciun indiciu, nicio dovadă şi niciun motiv să credem, în vreun fel, că unele dintre aceste incidente ar avea legătură cu altele.” Ce sisteme au fost afectate în mai puțin de o săptămână În intervalul menționat de publicație, au fost raportate mai multe defecțiuni care au perturbat activități curente în SUA și „nu numai”: o pană prelungită care a afectat serviciul de mesagerie Outlook și alte instrumente Microsoft (de joi până vineri); o defecțiune a infrastructurii „învechite” de control al traficului aerian, care a ținut avioanele la sol pe întreg teritoriul SUA timp de mai multe ore, cu efecte în aeroporturi; probleme informatice care au afectat clienții United Airlines și ai mai multor bănci, inclusiv JPMorgan Chase; defecțiuni care au afectat și NSA, agenția americană de informații. Rubio a insistat că incidentul Microsoft nu are legătură cu cel care a afectat FAA (autoritatea americană de reglementare a aviației), iar acestea nu ar fi conectate nici cu problemele din sectorul bancar. De ce contează pentru economie și operațiuni Chiar dacă respinge ipoteza unei coordonări, Rubio a recunoscut impactul direct al acestor episoade asupra funcționării economiei și serviciilor: „Recunoaştem pe deplin că aceste incidente provoacă perturbări.” În același timp, el a avertizat că, pe măsură ce tehnologia devine mai integrată în viața de zi cu zi, „vulnerabilitățile devin mai reale”, făcând trimitere inclusiv la riscurile de criminalitate informatică. Rubio a subliniat însă că, în evaluarea de la acest moment, „aceste incidente nu au nicio legătură cu acest fenomen”, iar autoritățile nu au motive să creadă că episoadele sunt conectate între ele. [...]

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Avaria „catastrofală” la Podul Crimeei riscă să blocheze pe termen lung ruta-cheie dintre Marea Azov și Marea Neagră , cu potențiale efecte asupra exporturilor rusești de cereale și asupra logisticii către Crimeea ocupată, potrivit Kyiv Post . Evaluări ale unor ingineri structurali și experți militari indică faptul că lovitura ucraineană a distrus segmentul principal al podului într-o măsură care ar putea face reconstrucția extrem de dificilă sau chiar improbabilă în timpul războiului. Podul Crimeei, proiect de 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei), a fost prezentat de Vladimir Putin drept simbol al controlului Kremlinului asupra Crimeei ocupate. Acum, însă, prăbușirea arcului metalic și a carosabilului în zona canalului navigabil din Strâmtoarea Kerci ridică o problemă imediată: degajarea șenalului și reluarea traficului maritim. De ce contează economic: canalul din Kerci, nod pentru exporturi Arcul metalic s-a prăbușit în Canalul Kerci–Yenikale, descris ca singura rută navigabilă care leagă Marea Azov de Marea Neagră. Andrey Sizov, CEO al companiei de consultanță agricolă SovEcon, a declarat că până la 25% din exporturile de cereale ale Rusiei au trecut pe acolo, subliniind importanța canalului. Traficul prin Strâmtoarea Kerci era deja suspendat din iulie 2026, pe fondul atacurilor cu drone, iar noile avarii complică și mai mult perspectiva reluării navigației, potrivit aceleiași surse. Sizov estimează că degajarea canalului de resturi ar putea dura între una și trei luni, făcând o paralelă cu cazul din 2024, când a fost nevoie de un interval similar pentru restabilirea navigației pe râul Patapsco (Baltimore) după prăbușirea unui tronson de pod de 366 metri. Reconstrucția podului: „complet distrus” și expus unor noi lovituri Colin Caprani, profesor de inginerie structurală la Universitatea Monash (Australia), a spus pentru BBC că amploarea daunelor ar putea face reconstrucția mai dificilă decât construirea podului de la zero. Arcul metalic – aproximativ cât o clădire de 15 etaje – a căzut în apă împreună cu carosabilul și părți ale structurilor de susținere. „Nu ai nevoie de o diplomă în inginerie structurală ca să înțelegi ce înseamnă. Este complet distrus.” Inginerul ucrainean Dmytro Makogon a avut o evaluare similară într-un interviu pentru Hromadske , afirmând că structura poate fi considerată distrusă și exprimând îndoieli că ar putea fi restaurată în timpul războiului. Impact operațional: Crimeea, mai dependentă de rute vulnerabile Andrii Ryzhenko, căpitan în rezervă al Marinei ucrainene și expert militar, a estimat pentru RBC-Ukraine că refacerea segmentului prăbușit (carosabil și arc) ar putea dura peste un an, precizând că estimarea se referă la secțiunea avariată, nu neapărat la închiderea completă a traversării pentru întreaga perioadă. În paralel, problema degajării șenalului rămâne critică: arcul, descris ca având în jur de 6.000 de tone, a căzut direct în canalul navigabil. Ryzhenko a spus că Rusia ar putea fi nevoită să demonteze epava și să fabrice o piesă de înlocuire, iar pentru îndepărtarea resturilor ar putea recurge inclusiv la explozii subacvatice. Un astfel de proces ar putea bloca transportul maritim săptămâni sau chiar luni, afectând accesul către porturi rusești și porturi ucrainene ocupate din Marea Azov. Dmytro Pletenchuk, purtător de cuvânt al Marinei Ucrainei, a indicat într-un interviu pentru Hromadske că reparațiile ar expune muncitorii și echipamentele la noi lovituri, iar următoarele șase luni ar fi deosebit de dificile din cauza vremii furtunoase; navele de reparații ar rămâne în raza armelor ucrainene. De ce podul ar putea să nu mai fie refăcut Emil Kastehelmi, analist la Black Bird Group (Finlanda), a spus că nu se așteaptă ca podul rutier să fie restaurat înainte de finalul războiului, apreciind că Ucraina a obținut o victorie cu consecințe „concrete și simbolice”: liniile de aprovizionare rusești către Crimeea sunt sub presiune, iar prăbușirea a blocat și navigația prin strâmtoare. Analistul militar Clément Molin a descris Crimeea ca fiind, practic, izolată de Rusia, cu autostrada R-280 „Novorossiya” drept singura rută terestră rămasă pentru aprovizionare — însă una nesigură, în condițiile în care, potrivit lui, de la începutul anului sute de camioane rusești ar fi fost lovite de drone ucrainene cu rază medie. În plus, alternativa feribotului ar fi fost, la rândul ei, țintită repetat, iar numărul feriboturilor încă operaționale rămâne neclar, potrivit lui Kastehelmi. În acest context, Yigal Levin, analist militar și fost ofițer al Forțelor de Apărare ale Israelului, a pus sub semnul întrebării dacă Rusia va încerca să reconstruiască podul, argumentând că structura se află în raza de lovire a Ucrainei, iar apărarea antiaeriană rusă nu a reușit să prevină atacuri repetate. Pentru Kremlin, miza este și una de imagine: podul inaugurat personal de Putin ca vitrină a controlului asupra Crimeei a devenit o vulnerabilitate majoră în efortul de a menține și aproviziona peninsula. [...]

Shenzhen își accelerează automatizarea, iar tot mai mulți muncitori ajung în „ economia gig ” , pe fondul slăbirii consumului și al presiunilor din industrie, într-un oraș pe care China îl folosește ca vitrină tehnologică înaintea unui summit economic global, potrivit Digi24 , care preia un reportaj BBC. Dincolo de demonstrațiile cu drone de livrare, taxiuri fără șofer și roboți umanoizi, reportajul descrie o realitate mai puțin vizibilă pentru delegațiile care vin la Shenzhen: fabrici care își reduc producția, își automatizează procesele sau se mută în căutarea unei forțe de muncă mai ieftine, în timp ce o parte dintre angajați se reorientează către munci temporare, mai slab plătite și cu beneficii mai puține. De ce contează: piața muncii se mută din fabrici spre joburi ocazionale În zonele industriale Shajing și Songgang, un muncitor în construcții spune că „multe fabrici s-au mutat, iar muncitorii și-au pierdut locurile de muncă”. În paralel, reportajul notează că o piață imobiliară slabă și cheltuieli de consum reduse împing gospodăriile să cumpere mai puțin, ceea ce afectează activitatea economică locală. Un indicator al schimbării este extinderea muncii ocazionale: reportajul citează o estimare potrivit căreia 200 de milioane de muncitori chinezi (aprox. 40% din forța de muncă urbană) depind de o formă de muncă temporară. În Shenzhen, mai mulți curieri spun că au ales acest tip de muncă deoarece există mai puține oportunități în fabrici decât înainte. Cum arată „economia gig” în Shenzhen, în cifre din teren Un exemplu din reportaj este cazul unei femei care a avut o mică afacere cu plăci de circuite imprimate într-o clădire comercială, dar spune că activitatea a devenit tot mai dificilă, iar chiriile au crescut. Ea lucrează acum într-un sistem de livrări pe comision, într-o clădire unde așteptarea liftului poate dura și o jumătate de oră, timp pierdut pentru curieri. Câteva repere financiare menționate: plata pentru „preluarea și urcarea” livrărilor: 2 yuani/comandă ; câștigul curierilor de livrări: 4–8 yuani/comandă ; câștig zilnic recent, potrivit aceleiași persoane: aprox. 200 de yuani/zi ; locuri de muncă temporare în fabrici promovate de recrutori: aprox. 22 de yuani/oră pentru asamblarea de electronice mici. Reportajul mai arată că unii lucrători preferă contracte scurte pentru flexibilitate și pentru a evita contribuțiile asociate unui loc de muncă permanent, care pot reduce venitul net, în timp ce recrutori din zonă recunosc că optimismul din industrie nu mai este la nivelul de altădată. Context: vitrina AI și tensiunile economice din spate Shenzhen este prezentat ca „orașul visurilor” și un simbol al tranziției Chinei de la producție la tehnologii avansate (inteligență artificială, robotică, vehicule electrice, drone). În același timp, reportajul indică faptul că criza imobiliară „nu s-a încheiat” , iar un șofer de taxi spune că locuința lui valorează acum doar o treime din prețul inițial. În acest decor, orașul urmează să fie în centrul atenției odată cu sosirea unor lideri internaționali pentru un summit economic global, însă reportajul sugerează că demonstrațiile tehnologice nu reflectă uniform realitatea de zi cu zi: livrările cu drone sunt posibile doar în anumite locații și se opresc seara, iar mașinile fără șofer sunt descrise ca o noutate care necesită aplicație separată. Ce urmează: presiune pe venituri și recalibrarea modelului industrial Mesajul care se desprinde din reportaj este că automatizarea și reorientarea industriei pun presiune pe locurile de muncă tradiționale și pe veniturile lucrătorilor, într-un moment în care consumul rămâne slab, iar exporturile devin tot mai importante pentru fabrici. Pentru muncitorii migranți care au construit creșterea Shenzhenului, promisiunea veche — „muncește din greu și viața ta se va îmbunătăți” — devine mai puțin sigură într-un oraș redefinit de inteligență artificială și automatizare. [...]

Administrația Trump își sincronizează negocierile pe Ucraina cu europenii , trimițându-i pe Jared Kushner și Steve Witkoff joi la Berlin, în timp ce Donald Trump are în aceeași zi o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit Digi24 , care citează două surse Axios. Miza întâlnirii de la Berlin este una operațională: coordonarea pregătirilor pentru următoarea rundă de negocieri cu Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi. În discuții ar urma să fie implicați oficiali de rang înalt din Ucraina, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Polonia, UE și NATO. Ce urmărește Washingtonul la Berlin: garanții de securitate și reconstrucție Potrivit unui oficial citat de Axios, agenda de lucru include două direcții principale: elaborarea unor garanții de securitate care să descurajeze viitoare atacuri rusești asupra Ucrainei; conturarea unor planuri pentru reconstrucția economiei Ucrainei. În paralel, Trump a declarat luni că se așteaptă să discute despre războiul din Ucraina la întâlnirea cu Xi și Putin, iar un oficial american a descris întâlnirea de la Berlin și vizita lui Trump în China drept un efort diplomatic coordonat. Context: contacte cu Moscova și disputa despre „locul Europei la masă” Întâlnirea de joi vine la o săptămână după ce Witkoff și Kushner au îndemnat Rusia să propună un cadru de securitate postbelic pentru Europa, demers pe care îl văd ca parte a efortului de a încheia războiul. Cei doi emisari s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova joia trecută și au discutat ulterior, luni, cu consilierul său de politică externă, Iuri Ușakov, despre pașii următori în negocieri. În același timp, rămâne neclar dacă Europa va participa direct la negocierile de soluționare a conflictului: emisarii americani au susținut că Rusia ar fi fost de acord ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor, însă Ușakov a declarat că nu s-a ajuns la un astfel de acord. De ce contează pentru Europa: temeri legate de summitul Trump–Xi–Putin Pe fondul acestor demersuri, aliații europeni sunt îngrijorați de întâlnirea trilaterală Trump–Xi–Putin, pe care Axios o descrie drept imprevizibilă. Deși obiectivul declarat al lui Trump este inițierea unei discuții despre dezarmarea nucleară, există temeri că discuțiile ar putea devia către Ucraina sau Taiwan, cu efecte contrare intereselor europene. Un diplomat european a rezumat îngrijorarea astfel, potrivit Axios: „Știm că de fiecare dată când președintele Trump vorbește cu Putin sau se întâlnește cu el, asta se traduce în vești proaste pentru Ucraina și pentru Europa. Ne pregătim pentru orice.” În acest context, cancelarul german Friedrich Merz a transmis public un mesaj către Washington înaintea întâlnirii lui Trump cu Putin: „Mesajul nostru către SUA înainte ca Trump să se întâlnească cu Putin este: Fără surprize, vă rog!” [...]