Știri
Știri din categoria Externe
Washingtonul pregătește o înăsprire a controalelor vamale, după ce acuză ocolirea tarifelor prin „transbordare” – o practică prin care mărfuri chinezești ar fi redirecționate prin alte state pentru a intra în SUA cu taxe mai mici, potrivit Ziarul Financiar. Miza economică este directă: administrația americană susține că astfel se evită tarife pentru schimburi comerciale de 60 de miliarde de dolari (aprox. 273 miliarde lei).
Casa Albă afirmă că peste 40 de țări – inclusiv aliați tradiționali precum Canada, Mexic și Japonia, dar și Uniunea Europeană – ar fi permis, în diverse forme, evitarea ilegală a tarifelor americane prin redirecționarea comerțului către jurisdicții cu taxe vamale mai mici decât cele aplicate Chinei. Informațiile apar într-un raport intitulat „The Great Transshipment Scam”, citat de Financial Times.
Documentul invocă și alte evaluări ale administrației americane și ale sectorului privat, care plasează volumul mărfurilor tranzitate prin astfel de scheme într-un interval foarte larg, între 40 și 303 miliarde de dolari (aprox. 182–1.378 miliarde lei), semn că dimensiunea fenomenului este disputată și dificil de cuantificat.
Peter Navarro, șeful biroului Casei Albe pentru comerț și politici industriale (instituția care a emis raportul), susține că Beijingul ar fi folosit metode „extrem de sofisticate” de transbordare încă din 2018, când Donald Trump a introdus primele tarife. Navarro leagă continuarea practicii de diferențele de nivel ale taxelor vamale între țări, diferențe accentuate de noile tarife impuse anul trecut.
În paralel, autoritățile americane spun că trec la instrumente de control mai agresive:
Navarro a afirmat că efortul ar urma să aducă „zeci de miliarde de dolari” în venituri din tarife și „alte mii de locuri de muncă” în SUA, fără a oferi în materialul citat un calendar sau o metodologie de estimare.
Raportul apare cu șase săptămâni înaintea unei vizite reciproce pe care președintele chinez Xi Jinping este așteptat să o facă la Washington, după ce l-a primit pe Trump la Beijing în luna mai. Deși există un armistițiu comercial de un an convenit la Busan (Coreea de Sud) în octombrie anul trecut, tensiunile rămân ridicate.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus recent că el și reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, au ridicat într-o discuție cu vicepremierul He Lifeng problema respectării angajamentului Chinei de a nu încetini exporturile de pământuri rare către SUA. În același timp, Beijingul este nemulțumit de noi măsuri americane de securitate națională, inclusiv decizia Comisiei Federale pentru Comunicații de a interzice importul de roboți chinezești.
Navarro avertizează și că modelul de transbordare ar putea fi copiat și de alte țări lovite de tarife mai mari, menționând explicit India și Vietnam, pe măsură ce SUA ridică barierele comerciale și în alte direcții.
Recomandate
Plecarea lui Donald Trump de la summitul NATO din Ankara a fost gestionată ca o operațiune de securitate, cu un avion „momeală”, pe fondul unei amenințări iraniene , potrivit Digi24 , care citează o investigație The Washington Post. Miza nu ține doar de episodul în sine, ci de semnalul operațional: administrația americană ar fi ascuns, pentru câteva ore, locația reală a președintelui inclusiv față de o parte din aparatul de la Casa Albă și față de presa acreditată, într-un context de escaladare militară cu Iranul. Cum a funcționat „diversiunea” de la Ankara Conform informațiilor obținute de The Washington Post , Trump a fost văzut urcând în vechiul Air Force One în fața camerelor, însă ar fi părăsit ulterior aeronava și ar fi fost transportat discret către un avion mai mic, un C-32A al Forțelor Aeriene (un Boeing 757 modificat folosit pentru transportul oficialilor americani). Transferul s-ar fi făcut cu ajutorul unui camion de catering al aeroportului, utilizat de regulă pentru încărcarea proviziilor. În acest timp, vechiul Air Force One ar fi decolat cu reprezentanți ai presei și cu o parte din personalul Casei Albe, devenind practic „momeala”, potrivit unui oficial american citat de publicația americană. De ce contează: un nivel neobișnuit de secretizare Operațiunea ar fi fost declanșată de o amenințare considerată credibilă, legată de Iran, iar detaliile ar fi fost ținute departe inclusiv de jurnaliști și de unii angajați ai Casei Albe. În material se arată că, istoric, este rar ca președinții SUA să călătorească fără corpul de presă, tocmai pentru rolul acestuia de „martor” public al activității prezidențiale. În paralel, episodul indică o preocupare ridicată a aparatului de securitate american în momentul plecării din Turcia, aliat NATO aflat la granița cu Iranul, pe fondul ostilităților dintre Washington și Teheran. Context: disputa privind noul „Air Force One ” și reacția Casei Albe În același tablou intră și controversa legată de aeronava Boeing 747-8 mai nouă, oferită Statelor Unite de Qatar, pe care Trump o folosise pentru a ajunge în Turcia. Securitatea acesteia a fost pusă sub semnul întrebării, iar președintele a spus ulterior că avionul va trece prin modernizări suplimentare. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a apărat public aeronava, susținând că are protocoale de securitate de nivel înalt. „Noul Air Force One este o aeronavă de ultimă generație, dotată cu protocoale de securitate de nivel înalt care asigură siguranța președintelui și a personalului său.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a redirecționat întrebările către Casa Albă, iar Secret Service nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit relatării. Ce rămâne neclar La câteva săptămâni de la incident, nu este clar în ce măsură administrația a făcut publică operațiunea și nici cum s-a realizat exact transferul lui Trump între aeronave după aterizarea în Marea Britanie, potrivit informațiilor citate. [...]
Măsurile de securitate ale președintelui SUA au ajuns la o operațiune de inducere în eroare după o amenințare cu asasinatul atribuită Iranului, Donald Trump părăsind luna trecută Turcia cu un zbor militar secret, în timp ce public Casa Albă susținea că se află la bordul Air Force One, potrivit HotNews . Informațiile, relatate de The Washington Post și The New York Times și preluate de The Guardian , descriu o manevră neobișnuită: Trump ar fi fost ascuns într-un cărucior de catering al aeroportului pentru a fi transportat discret către o altă aeronavă. Operațiunea a avut loc la întoarcerea de la summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie. Potrivit surselor citate, Trump s-a urcat inițial în vechiul avion „Air Force One” sub privirile camerelor de televiziune. La scurt timp, ar fi fost transferat în secret într-un avion mai mic, folosind un cărucior utilizat în mod normal pentru încărcarea meselor și proviziilor înainte de zbor, a declarat un oficial american pentru The Washington Post. „Operațiunea de inducere în eroare” și controlul informației Locația reală a președintelui a fost ținută secretă nu doar față de jurnaliști, ci și față de unii membri ai personalului de la Casa Albă, potrivit aceleiași relatări. Un oficial american a spus că o amenințare „credibilă” legată de Iran a declanșat ceea ce a numit o „operațiune de inducere în eroare”. Casa Albă susținuse anterior că Trump a părăsit Turcia pe 8 iulie la bordul fostului avion prezidențial Air Force One, iar Trump scrisese pe Truth Social că va folosi „fostul Air Force One” în locul aeronavei cu care zburase la Ankara, un Boeing 747-8 nou, oferit cadou de Qatar (context relatat anterior de HotNews). Ce avion ar fi folosit, de fapt După ce a apărut public urcând în vechiul Air Force One, Trump ar fi fost mutat într-un C-32A al Forțelor Aeriene, potrivit unui oficial familiarizat cu operațiunea, citat de The Washington Post. HotNews notează și un precedent: în 2000, Bill Clinton a folosit un avion executiv fără însemne pentru a zbura în Pakistan, în timp ce aeronava oficială Air Force One a fost folosită ca momeală. [...]
SUA acuză China că folosește pretexte de mediu pentru a restricționa pescuitul filipinez în jurul recifului Scarborough, într-o dispută care riscă să amplifice tensiunile într-un coridor maritim prin care trec anual bunuri de peste 3.000 de miliarde de dolari, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a transmis sâmbătă că Beijingul ar încerca să le refuze pescarilor filipinezi accesul la zona din jurul recifului Scarborough, în apropiere de insula Luzon. Washingtonul respinge, totodată, afirmația Chinei că aria ar constitui o „rezervație naturală”, pe care o descrie drept o încercare de a-și avansa ambițiile teritoriale. În declarația citată, SUA susțin că „rezervația naturală națională” invocată de China ar fi un instrument „destabilizator” folosit pentru a bloca accesul la „terenul tradițional de pescuit” al filipinezilor și pentru a împinge revendicări maritime „extinse”, prin „pretexte de mediu și legale îndoielnice”, sprijinite de coerciție. De ce contează: presiune pe accesul la resurse și pe un culoar comercial major Disputa are o componentă economică directă prin accesul la resursele de pescuit, dar și una sistemică: Marea Chinei de Sud este o rută comercială globală, iar în zonă tranzitează anual bunuri în valoare de peste 3.000 de miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, orice escaladare poate crește riscurile operaționale pentru transportul maritim și poate alimenta volatilitatea regională. Context: incidente recente și arbitrajul de la Haga În ultimele săptămâni, tensiunile au crescut după ce nave chineze au folosit tunuri cu apă împotriva unor ambarcațiuni filipineze în apropiere de Scarborough Shoal, potrivit relatării. Zona este revendicată de China și Filipine într-un litigiu vechi de decenii. Filipine a dus cazul la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga , care a respins în mare parte revendicările ample ale Chinei ca fiind neconforme cu dreptul maritim internațional, însă Beijingul a refuzat să participe la procedură și își susține poziția prin așa-numita „ linie cu nouă liniuțe ”, care acoperă o mare parte din Marea Chinei de Sud. Ce urmează: sprijin american pentru Manila și risc de escaladare Declarația SUA se încheie cu reafirmarea sprijinului pentru Filipine și pentru un „Indo-Pacific liber și deschis”. În paralel, Washingtonul continuă să se implice în regiune alături de aliați, inclusiv prin operațiuni militare comune, pe fondul unei Chine descrise ca tot mai asertive, inclusiv prin construirea de insule artificiale și interceptarea pescarilor filipinezi în apele disputate. [...]
Ucraina își calibrează sprijinul extern pentru iarnă, iar Japonia este vizată inclusiv pentru echipamente și tehnologii fără pilot , în contextul în care autoritățile de la Kiev se așteaptă la noi atacuri rusești asupra infrastructurii energetice și, posibil, asupra alimentării cu apă, potrivit Kyiv Post . În ultimele zile ale mandatului său, ambasadorul Japoniei la Kiev, Masashi Nakagome , a avut întâlniri separate cu mai mulți oficiali ucraineni de rang înalt. Discuțiile au vizat extinderea cooperării pe zona de securitate și intervenție în situații de urgență, inclusiv în perspectiva unei posibile participări a Japoniei la inițiativa „Drone Deal” (un cadru de cooperare și investiții în capabilități legate de drone și industria de apărare). Ce sprijin a livrat Japonia până acum, pe canale operaționale Ministrul de Interne Ivan Vîhivskîi a declarat că Japonia rămâne „unul dintre partenerii-cheie” ai ministerului, iar cooperarea existentă a inclus livrări și finanțări cu utilizare directă în teren: echipamente tehnice pentru controlul frontierei; dotări pentru laboratoare criminalistice; instrumente specializate pentru operațiuni umanitare de deminare; finanțarea unor vehicule pentru programul „Barrier-Free Driving Schools”, destinat persoanelor cu dizabilități, inclusiv foști militari răniți; sesiuni de instruire pentru specialiști ucraineni. Separat, Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) a predat Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (SES) vehicule pentru alerte de pericol public, ateliere mobile și sisteme la distanță pentru detectarea explozivilor. Miza: energie, infrastructură și tehnologii fără pilot înainte de sezonul rece Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Ihor Klimenko, a discutat cu Nakagome despre o posibilă implicare a Japoniei în „Drone Deal”, dar și despre cooperarea în tehnologii fără pilot și la distanță, securitate energetică și reconstrucția infrastructurii. Întâlnirile au loc pe fondul pregătirilor accelerate pentru iarnă, în condițiile în care Rusia este așteptată să vizeze rețeaua energetică a Ucrainei. Publicația notează și că, recent, autoritățile ucrainene au sugerat că Rusia ar putea schimba tactica, orientând atacurile spre alimentarea cu apă. În paralel, ministrul pentru Recuperare, Infrastructură și Transport, Mykola Kalașnîk, a discutat cu ambasadorul japonez despre refacerea infrastructurii critice și pregătirile pentru sezonul de încălzire. Prioritățile menționate pe site-ul ministerului includ instalarea de centrale termice modulare în regiunile Liov, Kiev și Herson, cu o capacitate cumulată de peste 400 MW, precum și constituirea unei rezerve de echipamente pentru apă și ape uzate pentru operațiunile de iarnă. Dimensiunea financiară a sprijinului și dependența de parteneri Cooperarea Ucraina–Japonia se derulează prin a cincea fază a Emergency Recovery Programme, cu un buget de aproximativ 38,5 milioane de dolari (aprox. 173 milioane lei), care acoperă infrastructura, sistemele de apă, sectorul maritim, sănătatea și agricultura. Kyiv Post mai arată că, în aprilie, Ucraina a primit un grant de 1,3 miliarde de dolari (aprox. 5,85 miliarde lei) din partea Japoniei, a doua tranșă de acest tip finanțată din profiturile generate de activele rusești înghețate, în cadrul inițiativei G7 „Extraordinary Revenue Acceleration” (ERA) . Pe 30 mai, Japonia a adăugat 14,7 milioane de dolari (aprox. 66 milioane lei) la inițiativa NATO PURL pentru finanțarea de echipamente neletale. În același timp, Ucraina rămâne dependentă de parteneri pentru livrarea de interceptoare Patriot, pe fondul unor „deficite critice”, iar autoritățile din Kiev au început să compileze liste cu rezidenți care ar putea avea nevoie de relocare temporară dacă loviturile rusești provoacă întreruperi prelungite ale încălzirii în această iarnă. [...]
Dependența economică a UE de resursele rusești a subminat ani la rând credibilitatea discursului european despre „valori” , iar Vladimir Putin a exploatat această contradicție, potrivit unui interviu acordat de laureatul Nobel pentru Pace Dmitri Muratov , relatat de HotNews . Muratov, fost redactor-șef și cofondator al „ Novaya Gazeta ”, spune că liderul de la Kremlin „cunoaște foarte bine adevărata valoare a liderilor europeni”, care, pe de o parte, invocă drepturile omului, iar pe de altă parte au semnat sau „obișnuiau să semneze” acorduri cu Rusia pentru comerț cu petrol, gaze și diamante. În această logică, Putin „râde cu voce tare” când i se vorbesc despre „valorile europene”, tocmai pentru că vede diferența dintre retorică și interesele economice. Războiul și miza escaladării: „o poți distruge, dar nu o poți cuceri” În același interviu pentru BBC , Muratov susține că președintele rus nu mai poate pretinde că a obținut victoria în Ucraina și afirmă că „nu va exista niciodată o «victorie»”, indiferent cum se va încheia conflictul. El argumentează că ceea ce se întâmplă „de aproape cinci ani” nu poate fi considerat o victorie în condițiile unor pierderi uriașe, pe care le descrie drept „un milion de oameni. Sau mai mult de un milion”. Muratov mai afirmă că Ucraina poate fi „distrusă”, dar nu „cucerită”, iar prin „distrugere” înțelege o escaladare continuă „până la utilizarea unei arme nucleare”. Represiunea internă și controlul politic: rolul FSB și eticheta de „agent străin” Jurnalistul descrie o represiune accelerată împotriva libertății de exprimare în Rusia după invazia pe scară largă din 2022. El spune că „majoritatea liderilor de opinie” au fost declarați „agenți străini”, „extremiști” sau „teroriști” și avansează o „estimare prudentă” potrivit căreia cel puțin 1.500 de persoane ar fi în închisoare pentru poziții împotriva politicii statului, un nivel pe care îl compară cu perioadele cele mai dure ale KGB-ului. În privința stabilității regimului, Muratov respinge ideea unor conspirații sau fracturi în elită și afirmă că „țara este condusă de Vladimir Putin”, iar teama este întărită de „principala sa bază de sprijin: Serviciul Federal de Securitate (FSB)”. „Novaya Gazeta”, închisă pe tipar, menținută online din afara Rusiei Muratov spune că „Novaya Gazeta” „nu mai există” ca ziar tipărit: tipografiile ar fi fost naționalizate prin decret, iar înregistrarea publicației ar fi fost revocată. Publicația își păstrează prezența online, însă accesul la site este blocat în Rusia și poate fi folosit „doar din străinătate sau prin rețele private virtuale (VPN)”, care ocolesc restricțiile. În acest context, Muratov afirmă că, deși opoziția publică implică riscuri majore, există un sprijin discret în societate, exprimat „în șoaptă”, pe care îl consideră relevant pentru a înțelege starea reală a opiniei publice. [...]
Vizita lui Vladimir Putin pe insula Iturup reaprinde disputa teritorială ruso-japoneză, care blochează de decenii semnarea unui tratat de pace , potrivit news.ro , care citează agenția rusă TASS. Președintele rus s-a deplasat pe Iturup, una dintre insulele arhipelagului Kurile revendicate atât de Moscova, cât și de Tokyo. Arhipelagul este situat între peninsula rusă Kamceatka și insula japoneză Hokkaido. De ce contează: tratatul de pace rămâne blocat Litigiul asupra Insulelor Kurile este descris drept un conflict care „otrăvește” de zeci de ani relațiile dintre Rusia și Japonia și reprezintă principalul obstacol în calea semnării unui tratat de pace oficial între cele două state. La peste 80 de ani de la capitularea Japoniei în 1945, Rusia și Japonia nu au încheiat oficial pacea, tocmai din cauza acestui diferend teritorial. Care sunt insulele revendicate de Japonia Japonia revendică patru insule din sudul arhipelagului, pe care le numește „Teritoriile de Nord”: Iturup Kunashir Shikotan insulițele Habomai Acestea sunt administrate de Rusia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. [...]
