Știri
Știri din categoria Externe
Washingtonul pregătește o înăsprire a controalelor vamale, după ce acuză ocolirea tarifelor prin „transbordare” – o practică prin care mărfuri chinezești ar fi redirecționate prin alte state pentru a intra în SUA cu taxe mai mici, potrivit Ziarul Financiar. Miza economică este directă: administrația americană susține că astfel se evită tarife pentru schimburi comerciale de 60 de miliarde de dolari (aprox. 273 miliarde lei).
Casa Albă afirmă că peste 40 de țări – inclusiv aliați tradiționali precum Canada, Mexic și Japonia, dar și Uniunea Europeană – ar fi permis, în diverse forme, evitarea ilegală a tarifelor americane prin redirecționarea comerțului către jurisdicții cu taxe vamale mai mici decât cele aplicate Chinei. Informațiile apar într-un raport intitulat „The Great Transshipment Scam”, citat de Financial Times.
Documentul invocă și alte evaluări ale administrației americane și ale sectorului privat, care plasează volumul mărfurilor tranzitate prin astfel de scheme într-un interval foarte larg, între 40 și 303 miliarde de dolari (aprox. 182–1.378 miliarde lei), semn că dimensiunea fenomenului este disputată și dificil de cuantificat.
Peter Navarro, șeful biroului Casei Albe pentru comerț și politici industriale (instituția care a emis raportul), susține că Beijingul ar fi folosit metode „extrem de sofisticate” de transbordare încă din 2018, când Donald Trump a introdus primele tarife. Navarro leagă continuarea practicii de diferențele de nivel ale taxelor vamale între țări, diferențe accentuate de noile tarife impuse anul trecut.
În paralel, autoritățile americane spun că trec la instrumente de control mai agresive:
Navarro a afirmat că efortul ar urma să aducă „zeci de miliarde de dolari” în venituri din tarife și „alte mii de locuri de muncă” în SUA, fără a oferi în materialul citat un calendar sau o metodologie de estimare.
Raportul apare cu șase săptămâni înaintea unei vizite reciproce pe care președintele chinez Xi Jinping este așteptat să o facă la Washington, după ce l-a primit pe Trump la Beijing în luna mai. Deși există un armistițiu comercial de un an convenit la Busan (Coreea de Sud) în octombrie anul trecut, tensiunile rămân ridicate.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus recent că el și reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, au ridicat într-o discuție cu vicepremierul He Lifeng problema respectării angajamentului Chinei de a nu încetini exporturile de pământuri rare către SUA. În același timp, Beijingul este nemulțumit de noi măsuri americane de securitate națională, inclusiv decizia Comisiei Federale pentru Comunicații de a interzice importul de roboți chinezești.
Navarro avertizează și că modelul de transbordare ar putea fi copiat și de alte țări lovite de tarife mai mari, menționând explicit India și Vietnam, pe măsură ce SUA ridică barierele comerciale și în alte direcții.
Recomandate
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
Yemenul a anunțat începerea unei ofensive pentru recucerirea teritoriilor controlate de rebelii Houthi, într-un context care ridică din nou riscuri pentru infrastructura petrolieră saudită și pentru rutele maritime din zona Bab el-Mandeb , potrivit Mediafax . Președintele Consiliului Prezidențial yemenit, Rashad al-Alimi, a declarat într-un discurs televizat că operațiunile militare vizează „recucerirea teritoriului rămas al republicii” și extinderea autorității statului pe întreg teritoriul. El a ordonat forțelor armate și structurilor de securitate să înceapă punerea în aplicare a planurilor aprobate pentru ofensivă, susținând că „toate oportunitățile” de detensionare au fost epuizate și acuzând Houthi de mobilizare și noi acțiuni militare. Sprijinul saudit și escaladarea asupra țintelor Aramco Arabia Saudită, care susține guvernul yemenit, este așteptată să joace un rol important în noua ofensivă. Potrivit unor oficiali regionali și occidentali citați anterior de Reuters, planurile ar presupune sprijin aerian saudit, în timp ce trupele yemenite ar urma să desfășoare operațiunile terestre. În paralel, rebelii Houthi au afirmat că au lansat rachete balistice și drone asupra unor obiective ale companiei Saudi Aramco din Riad și din zona Khurais, susținând că atacurile au provocat incendii de amploare. Ei au prezentat acțiunea drept răspuns la ceea ce au descris ca fiind 50 de lovituri aeriene și cu rachete efectuate de forțele conduse de Arabia Saudită asupra Yemenului în ultimele 12 ore. Arabia Saudită nu a confirmat imediat aceste informații. Miza Bab el-Mandeb și presiunea pe Taiz Pe teren, Houthi ar fi păstrat inițiativa în ultimele săptămâni, după ce au ocupat strategic strâmtoarea Bab el-Mandeb, într-o ofensivă rapidă de-a lungul coastei, care ar fi dus la prăbușirea unor forțe guvernamentale. Bab el-Mandeb este una dintre principalele rute maritime între Marea Roșie, Mediterana și Asia, iar importanța sa este amplificată de tensiunile regionale și de „blocarea efectivă” a strâmtorii Hormuz, potrivit relatării. În ultimele 48 de ore, rebelii ar fi obținut noi poziții strategice în apropiere de Taiz și ar fi avansat spre ultima rută care leagă Taiz de Aden, unde se află guvernul susținut de Arabia Saudită. Preluarea controlului asupra drumului Taiz–Aden ar putea izola Taiz, al treilea oraș ca mărime din Yemen, unde trăiesc sute de mii de civili și sunt staționate mii de forțe guvernamentale. Context umanitar: avertismentul Programului Alimentar Mondial Intensificarea conflictului agravează o situație umanitară deja critică. Programul Alimentar Mondial a avertizat săptămâna trecută că, în anumite zone ale Yemenului, trei din patru familii se confruntă cu lipsa alimentelor, pe fondul luptelor, strămutării populației și perturbării aprovizionării. [...]
Rusia anunță intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale din Ucraina , într-o escaladare care crește riscul de noi întreruperi energetice și de presiune suplimentară asupra economiei ucrainene, în condițiile în care Kievul amenință că va lovi rafinăriile rusești. Informațiile sunt prezentate de Politico . Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că atacurile „împotriva obiectivelor militare și militar-industriale, precum și a infrastructurii aferente din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei, vor fi intensificate”. Mesajul vine după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina va răspunde atacurilor rusești vizând rafinăriile de petrol din Rusia. Într-un interviu pentru Reuters, Zelenski a afirmat sâmbătă că forțele ucrainene „trebuie să răspundă în orice fel putem” la atacurile rusești, care, potrivit lui, vizează tot mai mult podurile peste fluviul Nipru din capitală. El a adăugat că, pe fondul loviturilor asupra energiei Ucrainei, răspunsul ar urma să fie pe „energia” Rusiei, indicând în primul rând rafinăriile „care le aduc bani pentru acest război”, dar a precizat că Ucraina nu va riposta prin țintirea deliberată a infrastructurii civile. Miza economică: energie și infrastructură, sub presiune Accentul pus de Moscova pe „infrastructura aferentă” obiectivelor militare și industriale, coroborat cu discuția despre lovituri asupra rafinăriilor, indică o extindere a confruntării către active cu relevanță economică și energetică. În același timp, Rusia a acuzat Kievul că ar încerca „să perturbe votul” la alegeri prin „lovituri teroriste asupra țintelor civile” pe teritoriul rus; partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a dominat rezultatele alegerilor legislative desfășurate între 18 și 20 septembrie. Sprijin german: pachet militar și echipamente pentru rețeaua electrică Escaladarea anunțată de Rusia a fost relatată în aceeași zi în care cancelarul german Friedrich Merz a făcut o vizită surpriză de o zi la Kiev, ca semnal de susținere pentru Ucraina. În timpul vizitei, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a raportat că Rusia a lovit carosabilul Podului de Nord din oraș. Merz ar urma să reconfirme sprijinul Germaniei cu: un nou pachet de ajutor militar de circa 1 miliard de euro; generatoare, stații și kituri de reparații în valoare de 350 de milioane de euro, pentru întărirea rețelei electrice ucrainene aflate sub atac. Zelenski și Merz au vizitat și Academia Națională de Științe a Ucrainei, despre care președintele ucrainean a spus că a fost lovită recent de drone rusești într-un atac soldat cu doi morți și șapte răniți, pe care l-a descris drept „deliberat”. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat la Kiev un pachet de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru ajutor militar și reconstrucție , într-un semnal de sprijin care combină finanțarea cu extinderea cooperării pe drone, cu potențial de a crește capacitatea Ucrainei de a lovi ținte mai adânc pe teritoriul Rusiei, potrivit Al Jazeera . Vizita a fost una surpriză, iar pachetul anunțat include atât componenta militară, cât și fonduri pentru reconstrucție. În același timp, Merz a vorbit despre „cooperare extinsă” în domeniul dronelor cu Ucraina, pe care publicația o descrie ca oferind Kievului o capacitate mai mare de a lovi mai în profunzime în Rusia. Ce se schimbă operațional: accent pe drone și capabilități de lovire Elementul cu impact direct asupra operațiunilor militare este extinderea cooperării pe drone. Conform informațiilor din material, aceasta ar urma să se traducă într-o capacitate sporită pentru Ucraina de a executa lovituri la distanțe mai mari, adică „mai adânc în interiorul Rusiei”. Mesaj politic către Moscova În paralel cu anunțul financiar și tehnic, Merz i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt războiului, notează aceeași sursă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre condiții, calendar sau mecanismele de implementare ale pachetului de sprijin. [...]
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
PPE își pregătește din timp repoziționarea pentru europarlamentarele din 2029 , mizând pe o platformă care să recupereze voturi de la extrema dreaptă, o direcție care riscă să schimbe echilibrele de negociere și vot din Parlamentul European, potrivit Antena 3 . Cea mai mare familie politică din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE) , a lansat un grup de lucru numit „Win2029” („Victorie2029”), inițiat de președintele PPE, Manfred Weber . Miza este construirea unei platforme politice suficient de „atrăgătoare” pentru a contracara ascensiunea partidelor de extremă dreapta la alegerile europarlamentare programate în 2029, notează Politico, citată de Antena 3. O strategie care tensionează linia de demarcație față de extrema dreaptă În interiorul PPE există divergențe legate de cât de departe poate merge colaborarea cu grupuri europarlamentare de extremă dreapta, în special pe teme precum migrația, politicile sociale și clima. În același timp, documentul lansat de Weber indică o urgență resimțită de liderii PPE pe fondul creșterii influenței extremei drepte în Europa. Europarlamentarul finlandez Sirpa Pietikäinen (PPE) descrie dilema ca fiind una de identitate politică: dacă PPE rămâne o formațiune de centru-dreapta sau se transformă într-un „alt partid de dreapta”. „Cordonul sanitar” și voturile care îl erodează Politico arată că, în unele state, guvernarea „cu sau alături de extrema dreaptă” a devenit deja o realitate politică, menționând Spania, Suedia, Finlanda, Danemarca și Olanda. În alte țări, precum Polonia sau România, se menține încă un „cordon sanitar” care să împiedice formarea unei coaliții cu extremiștii de dreapta. În Germania, situația rămâne sensibilă în jurul AfD, după ce partidul a câștigat ultimele două alegeri regionale din Saxonia-Anhalt și Mecklenburg–Pomerania Inferioară, iar parlamentarii din Bundestag sunt descriși ca fiind încă indeciși privind menținerea cordonului sanitar. La nivelul Parlamentului European, PPE încearcă să păstreze această linie de separație: legislatorii ar fi fost instruiți să respingă inițiativele de extremă dreapta, dar să sprijine propunerile venite din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, grup din care face parte și formațiunea conducerii italiene Giorgia Meloni. Totuși, aceeași sursă indică episoade în care PPE a votat alături de dreapta pe dosare unde acordul cu socialiștii și democrații este mai dificil, exemplificând cu votul pe bugetul UE, când o majoritate de dreapta a susținut eliminarea unor fonduri pentru mediu și criterii de gen. De ce contează: semnal pentru agenda legislativă din următorii ani Dincolo de competiția electorală, repoziționarea PPE are un efect direct asupra modului în care se formează majoritățile în Parlamentul European: dacă PPE își mută agenda „spre dreapta” pentru a recâștiga alegători, negocierile pe dosare sensibile (migrație, climă, buget) pot deveni mai volatile, iar „cordonul sanitar” poate fi mai greu de susținut în practică. În acest cadru, PPE își asumă o provocare dublă: să limiteze creșterea extremei drepte fără a-i valida temele și, simultan, să rămână recognoscibil ca pol politic de centru-dreapta în UE. [...]
