Știri
Știri din categoria Externe
Bulgaria blochează sancțiuni UE care ar putea lovi direct Lukoil, invocând „stabilitatea energetică”, într-o poziționare care riscă să complice negocierea următorului pachet de măsuri împotriva Rusiei, potrivit G4Media.
Șefa diplomației bulgare, Velislava Petrova, a declarat miercuri, la Sofia, că Bulgaria nu va susține sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva patriarhului rus Kirill și nici „măsurile care ar afecta direct” compania petrolieră Lukoil sau filialele sale. Informația este transmisă de Agerpres, citată de publicație.
Petrova a susținut că Sofia sprijină doar sancțiuni „care au un efect economic”, care nu ajung să penalizeze mai mult statele membre decât „țara care poartă război” și care nu sunt „simbolice”. În același registru, ministrul a argumentat că înghețarea unor active financiare ale patriarhului Kirill nu i-ar opri activitățile și ar avea mai degrabă un rol de imagine.
„Prioritatea noastră principală este de a păstra stabilitatea energetică a țării”
În plus, Petrova a afirmat că această abordare ar fi împărtășită și de alte state care au rezerve față de măsuri ce le-ar putea afecta securitatea energetică.
În contextul în care sancțiunile UE se negociază politic între statele membre, poziția Bulgariei poate deveni un factor de blocaj sau de diluare a măsurilor, mai ales când sunt vizate persoane sau entități cu implicații economice și energetice.
Publicația amintește că numele patriarhului Kirill, susținător al războiului în Ucraina, este menționat frecvent pentru includerea pe lista de sancțiuni, iar în iunie 2022 includerea sa a fost blocată de premierul ungar Viktor Orban. În material se mai arată că Kirill este considerat de analiști un agent al fostei KGB, actuala FSB.
UE a anunțat luni includerea pe lista de sancțiuni a 81 de persoane și entități „din cauza complicității lor cu Rusia” în războiul împotriva Ucrainei. În paralel, continuă discuțiile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni după invazia din februarie 2022, iar poziția Bulgariei indică faptul că negocierile pot deveni mai tensionate în zona măsurilor cu impact direct asupra energiei.
Recomandate
Atacul Ucrainei asupra unui petrolier sancționat ridică presiunea pe exporturile de petrol ale Rusiei , vizând direct navele folosite pentru ocolirea restricțiilor occidentale, potrivit Agerpres . Forțele armate ucrainene au anunțat că au atacat miercuri dimineață, în Marea Neagră, un petrolier din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei, conform unui comunicat al Statului Major ucrainean publicat pe Facebook. Informația este relatată de agenția EFE. Nava vizată a fost identificată drept FINA A . Statul Major ucrainean susține că petrolierul se află sub sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, Elveția, Regatul Unit, Canada și Ucraina, iar amploarea pagubelor este „în curs de evaluare”. De ce contează: lovitură în mecanismul de ocolire a sancțiunilor „Flota din umbră” este folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile prin care statele occidentale încearcă să-i perturbe exporturile de petrol. În acest context, atacurile asupra unor astfel de nave pot avea efecte operaționale asupra logisticii de export și pot amplifica riscurile pentru transportul maritim asociat acestor rute. Ucraina a atacat mai multe nave din această categorie în Marea Neagră în ultimele luni, mai notează comunicatul citat. [...]
Uniunea Europeană încearcă să reia un canal diplomatic cu Rusia , după ce un membru al cabinetului președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat Kremlinul în ultimele săptămâni, pe fondul discuțiilor tot mai intense despre rolul Europei în eventuale negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . Contactele au fost descrise ca fiind scurte și au avut ca obiect „situația din Ucraina”, un oficial UE invocând necesitatea apărării unor „interese specifice” ale Uniunii și importanța existenței unor canale diplomatice cu Moscova. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al demersului. În același timp, sursa citată precizează că nu a existat o inițiativă „concertată” sau una oficială, susținută de instituțiile UE ori de majoritatea capitalelor europene. În paralel, unii lideri europeni au avut contacte directe cu președintele rus Vladimir Putin în ultimele luni, iar la începutul lunii iunie un grup de ambasadori francezi, britanici și germani s-a întâlnit la Moscova cu un ministru adjunct de externe al Rusiei. Oficialul UE citat a mai spus că António Costa ar fi în „coordonare strânsă” cu liderii europeni privind o posibilă implicare cu Rusia și temele care ar urma discutate „când va veni momentul potrivit”, subliniind însă că UE „nu este un mediator” între Ucraina și Rusia. Presiune pentru un rol european în negocieri și diviziuni între statele membre Discuțiile despre implicarea Europei în negocierile Rusia–Ucraina s-au intensificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor UE, la o reuniune din Cipru luna trecută, să joace un rol mai activ în negocierile de pace dintre Kiev și Moscova. Potrivit unor diplomați familiarizați cu afirmațiile sale, Zelenski a invocat și retragerea parțială a Statelor Unite din aceste eforturi. Tema a alimentat dezbateri între cele 27 de state membre privind cine ar trebui să reprezinte UE: Polonia și țările baltice s-au opus discuțiilor directe, argumentând că acestea ar putea slăbi presiunea asupra Moscovei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a susținut ideea. Ce urmează Implicarea Europei în negocierile de pace ar urma să fie discutată joi, la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles , însă nu este așteptată o decizie privind cine ar conduce eventualele discuții, potrivit a doi diplomați ai UE citați în material. [...]
Parlamentul European condiționează orice apropiere de UE de reforme democratice în Georgia și Turcia, semnalând că, în forma actuală, relația cu Bruxelles-ul nu poate avansa fără progrese verificabile privind statul de drept și drepturile fundamentale, potrivit Mediafax . Mesajul are un impact direct de reglementare: eurodeputații cer ca pașii următori în relația cu cele două state să fie condiționați strict de respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului și a standardelor democratice, pe fondul acuzațiilor de „regres democratic” în ambele țări. Georgia: angajamentul UE, legat de pași „concreți și verificabili” În cazul Georgiei, Parlamentul European critică guvernarea partidului Georgian Dream și susține că nu au existat măsuri pentru a inversa o direcție descrisă drept „anti-europeană”. Rezoluția a fost adoptată miercuri cu 436 de voturi pentru, 145 împotrivă și 47 de abțineri, iar documentul cere ca orice angajament viitor al UE cu autoritățile de la Tbilisi să depindă de pași „concreți și verificabili” pentru oprirea regresului democratic. Eurodeputații afirmă, totodată, solidaritatea cu cetățenii georgieni care susțin o Georgie democratică și europeană, dar mențin poziția de nerecunoaștere a legitimității actualului parlament georgian și a președintelui desemnat de acesta. Raportoarea Rasa Juknevičienė a cerut sancțiuni coordonate la nivelul UE împotriva celor considerați responsabili de represiune și „capturarea statului”, acuzând, între altele, presiuni asupra presei independente și existența unui număr ridicat de prizonieri politici. Turcia: aderarea rămâne blocată, cu avertisment privind deriva autoritară Pentru Turcia, Parlamentul European constată că procesul de aderare rămâne blocat, în pofida reafirmării periodice de către Ankara a obiectivului de integrare. Rezoluția a fost adoptată cu 381 de voturi pentru, 107 împotrivă și 171 de abțineri, iar eurodeputații indică drept probleme majore nerezolvate statul de drept, drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice. Parlamentul cere guvernului turc să respecte dreptul internațional, relațiile de bună vecinătate și drepturile suverane ale statelor membre ale UE, în special Grecia și Cipru, și critică reacția considerată limitată a altor instituții europene și a multor state membre față de derapajele democratice din Turcia. Raportorul Nacho Sánchez Amor a avertizat că Turcia se îndreaptă rapid către „un model pe deplin autoritar”, invocând presiunile asupra principalului partid de opoziție, CHP, și folosirea justiției în scop politic. El a acuzat Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre de o reacție prea slabă, cu efecte asupra credibilității UE și asupra segmentelor pro-europene din societatea turcă. Negocierile de aderare ale Turciei sunt blocate din 2018, însă Parlamentul European subliniază că țara rămâne importantă strategic și geopolitic pentru UE și este aliat în NATO. [...]
Rusia cere Israelului să respecte memorandumul SUA–Iran, pe fondul mizelor pentru strâmtoarea Ormuz , într-un demers care poate influența riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energia la nivel global, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, și a insistat ca „toate părțile implicate în conflictul armat, inclusiv Israelul, să respecte ce s-a convenit, fără excepție”, conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Ce prevede, în linii mari, memorandumul și de ce contează economic Memorandumul de înțelegere pe care Iranul și Statele Unite intenționează să îl semneze vineri, în Elveția, ar urma să stabilească încheierea conflictului din Orientul Mijlociu și să deschidă negocieri pentru un acord mai amplu între Iran și SUA, potrivit informării transmise de Araghchi în convorbirea cu Lavrov. Detaliile acordului nu sunt cunoscute, însă președintele american Donald Trump a rezumat miza astfel: „Este foarte simplu. Asta spune: Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară.” Trump a mai spus că strâmtoarea Ormuz va fi deschisă „fără taxe de trecere” — un element cu potențial impact asupra fluxurilor de petrol și gaze și asupra costurilor de transport maritim, în condițiile în care Ormuz este un punct-cheie pentru exporturile energetice din Golf. Poziționarea Rusiei și presiunea asupra Israelului Lavrov și-a exprimat sprijinul pentru acordurile obținute „prin mediere pakistaneză și qatareză privind dezescaladarea tensiunii din regiune” și a transmis „dispoziția constantă a Rusiei” de a contribui la soluționarea „crizei iraniene”, invocând „experiența și competența sa unică”. În paralel, Trump l-a criticat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, cerându-i să fie „mai responsabil” în privința Libanului. Deși a afirmat că acordul cu Iranul va continua chiar și în scenariul unor acțiuni viitoare ale Israelului, liderul de la Casa Albă a dezaprobat atacuri israeliene pe teritoriul libanez în plin proces de negociere. Context: poziția G7 privind Libanul Liderii G7, reuniți la Evian (Franța), au convenit că Israelul trebuie să pună capăt ofensivei din Liban și să se retragă din partea ocupată, iar în zonă ar fi necesară o nouă forță multinațională care să sprijine armata libaneză în recâștigarea controlului asupra teritoriului, în detrimentul Hezbollah, mai notează Agerpres. [...]
Germania condiționează participarea la o misiune navală în Strâmtoarea Hormuz de publicarea acordului SUA–Iran , ceea ce poate întârzia orice decizie europeană privind securizarea unei rute maritime critice pentru transporturile de energie, potrivit Politico . Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a cerut miercuri ca Statele Unite și Iranul să facă publice detaliile înțelegerii de pace, spunând că Berlinul poate lua în calcul o misiune de protejare a Strâmtorii Hormuz doar după ce termenii sunt cunoscuți. SUA și Iranul ar urma să semneze vineri un memorandum de înțelegere pentru încheierea a peste trei luni de conflict în Orientul Mijlociu, însă documentul nu a fost încă publicat. Într-o declarație făcută la Berlin, alături de omologul său polonez Radosław Sikorski, Wadephul a spus că Germania are nevoie de „claritate asupra condițiilor reale” pentru a putea redacta un mandat și că vrea să vadă oficial „cele 14 puncte” prezentate de SUA și Iran, nu doar informații din comunicate. Obstacolul: baza legală și acordul statelor de coastă Wadephul a insistat că, înainte de orice angajament, trebuie lămurit dacă o astfel de misiune este posibilă în zona maritimă vizată, inclusiv prin consimțământul statelor de coastă. El a invocat ambiguități din partea Iranului, inclusiv „cuvinte de respingere”, și a spus că aceste condiții trebuie clarificate. În paralel, guvernul cancelarului Friedrich Merz a repetat că are nevoie de o bază legală solidă pentru o eventuală contribuție. Politico notează că Germania ar urma, în cele din urmă, să participe prin desfășurarea de nave de deminare. Varianta UE: extinderea mandatului Aspides Germania și Polonia au indicat că mandatul misiunii europene Aspides ar putea oferi o bază juridică pentru o prezență în Golful Persic, prin adaptarea lui. Aspides este o operațiune militară a UE lansată în 2024 pentru a răspunde amenințărilor la adresa transportului maritim în Marea Roșie, asociate rebelilor houthi. În forma actuală, mandatul Aspides acoperă Marea Roșie, Golful Aden, Marea Arabiei și Golful Oman, dar nu include Strâmtoarea Hormuz. Liderii UE au respins în martie extinderea mandatului, potrivit aceleiași surse. Sikorski a spus că Polonia ia în calcul, după încheierea operațiunilor militare, crearea unui cadru legal pentru o misiune Aspides, pe care Varșovia ar accepta-o. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este semnarea memorandumului SUA–Iran de vineri și, mai ales, publicarea conținutului acestuia. Până atunci, Berlinul transmite că nu poate avansa spre un mandat și o decizie de participare, iar discuția se mută pe terenul UE: dacă și cum ar putea fi modificat mandatul Aspides pentru a acoperi și Hormuz. [...]
Ucraina pregătește înăsprirea legislației pentru dezertare , după ce peste 200.000 de militari sunt căutați de autorități ca „absenți fără permisiune”, într-un context în care cadrul actual este considerat ineficient, potrivit Mediafax . Militarii vizați sunt încadrați la „ AWOL ” („absenți fără permisiune”), conform Live Ukraine, iar Ministerul Apărării pregătește un proiect de lege pentru a întări controlul. Informația a fost prezentată de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , într-un interviu, în care a susținut că legislația actuală este ineficientă și că aproape nu există sentințe judecătorești împotriva dezertorilor. Ce schimbare legislativă este anunțată Noua lege urmărește să modifice modul în care sunt tratați militarii care lipsesc fără permisiune, însă detaliile nu au fost făcute publice. Din informațiile disponibile, prevederile ar urma să se aplice doar celor care au fost „absenți fără permisiune” după 12 iunie 2026. Separat, pentru cei care au lipsit fără permisiune înainte de 12 iunie, există un sistem de întoarcere fără pedepse, intrat recent în vigoare și valabil până pe 20 septembrie. Potrivit datelor citate, primii 200 de militari au depus deja rapoarte, iar 51 dintre acestea au fost aprobate. Măsuri operaționale în paralel: demobilizare parțială din toamnă Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat și o demobilizare parțială, care ar urma să înceapă la toamnă. Măsura se va aplica personalului militar care a fost pe front începând din 2022. [...]
